Lucrarea „Christ”, de Adrian Ghenie, licitată de Artmark în 25 octombrie. Valoare estimativă: 12.000-18.000 de euro

Christ, Adrian Ghenie/Foto: Artmark.ro

O lucrare realizată de Adrian Ghenie la începutul anilor 2000, intitulată Christ, cu o valoare estimată la 12.000-18.000 de euro, va fi licitată luna aceasta la București, în cadrul Licitaţiei de Toamnă – , , Top 100 mari maeștri ai artei românești’’, organizată de Casa de licitații Artmark. Alături de lucrarea lui Adrian Ghenie, născut în Baia Mare și absolvent al Universității de Artă și Design din Cluj, vor mai fi licitate lucrări semnate de Nicolae Grigorescu,  Întoarcerea de la târg (1895-1905), estimată la 25.000-45.000 de euro, Ion Țuculescu, Legendă.Toamna la Ștefănești (1957), estimată la 30.000-50.000 de euro, sau Nicolae Tonitza, Fetiță cu bonetă albă (19241925), estimată la 40.000-60.000 de euro.

„Aflată la a 6-a ediție, dedicată marilor maeștri ai artei românești și a celor mai bine tranzacționați creatori din piața autohtonă și internațională, Licitația de Toamnă propune o selecție riguroasă din creațiile celor mai sus menționați. Noi intrări în topul vânzărilor, artiști consacrați dar și cei care își reconfirmă autoritatea prin doborârea recordurilor, cum este cazul lui Adrian Ghenie, se vor regăsi în licitație alături de opere realizate de Brâncuși, Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza sau Ion Țuculescu”, se precizează pe site-ul artmark.ro.

Evenimentul va avea loc marți, 25 octombrie, de la ora 20.00 la Athénée Palace Hilton București.

O lucrare a artistului român Adrian Ghenie a fost achiziționată joia trecută, prin Casa de Licitații Christie’s din Londra, la prețul de 9.028.430 de dolari. Lucrarea Nickelodeon, datată în 2008, a avut un preț de pornire situat între 1.29-1.94 milioane de dolari și a fost licitată în cadrul evenimentului Post-War & Contemporary Art Evening Auction.

La puțin timp după anunțul făcut de Christie’s, Cristian Neagoe, colaborator și apropiat al artistului Adrian Ghenie, a venit cu câteva precizări postate pe pagina personală de Facebook în legătură cu banii din tranzacțiile de pe piața de artă și modul în care aceștia sunt distribuiți:

„Cum să nu te bucuri că lucrările lui Adrian Ghenie sparg constant recordurile de pe piața internațională de artă? Cea mai recentă lucrare a românului vândută de Christie’s a stârnit o adevărată cursă între cei prezenți la licitație, care au sărit să ofere cel mai bun preț, săltând de patru ori valoarea tabloului față de estimarea maximă inițială. „Nickelodeon” a fost până la urmă cumpărat de un colecționar european cu 9 milioane de dolari.

Pare imens și este imens, mai ales pentru un artist român care încă nu a împlinit 40 de ani. Dar, cred că e necesar să demontez Mitul Nr. 1 cu care artistul se confruntă zilnic (și mai ales în zilele când o ia razna lumea pe la licitații). Nu e foarte complicat. De fapt, un singur lucru merită reținut când vine vorba de piața de artă: Banii din tranzacțiile de pe piața secundară de artă nu ajung la artist, ci la vânzător.

Procesul e următorul:

  1. Artistul creează o lucrare.
  2. Lucrarea e vândută direct de artist sau de galeristul său. Banii sunt de obicei împărțiți 50%-50% între artist și galerist.
  3. Cumpărătorul o ia fie pentru plăcerea personală, fie pentru a o vinde mai departe profitabil când cota artistului a crescut suficient.
  4. Aici ajungem la Piața Secundară de Artă. Ce-i aia piață secundară? E locul unde se fac tranzacții cu lucrări care au fost vândute cel puțin o dată. Târgurile și casele de licitații sunt spațiile predilecte unde se desfășoară tranzacții pe piața secundară
  5. Prețul inițial de vânzare (direct din studioul artistului sau din galerie) e de obicei de zeci de ori mai mic decât prețul cu care o lucrare ajunge să fie vândută la marile case de licitație.
  6. Doi jucători domină piața caselor de licitație: Sotheby’s și Christie’s. Ele selectează foarte atent lucrările pe care le vând, aduc pe scenă doar cele mai importante sau vandabile nume și fac din licitație un spectacol în sine.
  7. Banii sunt încasați de colecționarul sau dealer-ul care a vândut lucrarea, iar casa de licitații primește la rândul ei un comision consistent — între 12 și 25% din prețul de vânzare al lucrării. În mod ironic, chestia asta se cheamă „Buyer’s Premium” — Newspeak curat.
  8. Dacă un artist sau o galerie are o firmă înregistrată în Uniunea Europeană (prin care vinde lucrări), legislația europeană (care variază întrucâtva de la o țară la alta) nu permite artistului să primească mai mult de 12.500 euro din prețul cu care a fost vândută o lucrare pe piața secundară de artă — oricât de mare ar fi acest preț. În procente, echivalentul ar fi 0, 15% pentru „Nickelodeon”. Cu banii ăștia, artiștii de calibrul lui Ghenie reușesc cel mult să-și plătească niște impozite.
  9. Pentru artist, singurul câștig indirect al acestor tranzacții fabuloase este o creștere a cotei de piață. Dar cota de piață e ceva extrem de sensibil și de efemer. Artistul poate ieși rapid din grații dacă nu mai „performează”, cam așa cum se întâmplă și cu fotbaliștii (apropo, nici fotbaliștii nu primesc sumele imense care se vehiculează la transferurile dintre marile cluburi — poate așa e mai simplu de înțeles pentru trusturile de presă din România).

În 2008, când Ghenie realiza „Nickelodeon”, cota lui de piață era mult mai redusă. Chiar și acum, când e unul dintre cei mai cunoscuți artiști în viață din lume, Ghenie vinde o lucrare cu câteva zeci sau sute de mii de euro. De pildă, ca să participe la subscripția națională pentru „Cumințenia Pământului”, Ghenie a donat o lucrare care a fost vândută de Galerie Thaddaeus Ropac cu 100.000 euro. Peste câțiva ani veți auzi, poate, că a fost revândută la licitație cu 11 milioane de euro — cât „Cumințenia Pământului” a lui Constantin Brâncuși. Cam așa merg lucrurile. Oricum — bravo, Adi!”, a transmis Cristian Neagoe pe Facebook.

Citiți și:

Record pe piața de artă pentru o lucrare semnată de Adrian Ghenie: 9 milioane de dolari pentru Nickelodeon, la Christie’s Londra

Distribuie:

Postaţi un comentariu