La 720 de ani, comuna Sînpaul şi-a chemat fiii din istorie

Comuna clujeană Sînpaul aniversează, sâmbătă şi duminică, un moment special din viaţa sa: împlinirea a 720 de ani de atestare documentară. Pe lângă petrecerile tipice pentru astfel de evenimente, Primăria Sînpaul a pregătit şi momente culturale de ţinută, prin care a cinstit memoria înaintaşilor comunei. Unul dintre acestea a fost lansarea primei monografii a comunei Sînpaul, volum semnat de Vasile Lechinţan şi de Aurel Loşonţi.

„Ne-am gândit la aceste evenimente pentru că este un an în care se împlineşte această cifră rotundă, 720 de ani de atestare documentară. Pe de altă parte, aş vrea să punctez că mai este o cifră rotundă, dar, din păcate, comemorativă: în 16 septembrie se împlinesc 15 ani de la moartea lui Ioan Alexandru, una din marile personalităţi născute la noi. De aceea am considerat că poate este bine să punctăm această ediţie cu o monografie, mai ales că Sânpaul n-a avut până la acest moment o monografie, o carte de identitate a ei”, a spus, în cadrul festivităţilor, primarul comunei Sînpaul, Ovidiu Colceriu.

La rândul său, unul dintre autorii monografiei, Aurel Loşonţi, a trecut în revistă fragmente din istoria comunei şi o serie de personalităţi care au avut contacte cu comuna Sînpaul.

„Am găsit despre Sînpaul lucruri foarte importante, despre satele lui, despre oamenii deosebiţi ai acestei zone. Mă refer numai la câţiva. Rămâne să nu uităm niciodată contribuţia lui Vasile Cosma, care a încercat pentru cinci sate să scoată la iveală, încă de pe timpul romanilor, ce s-a întâmplat pe aceste plaiuri. Am reţinut un lucru deosebit de important, că de la Nădăşel până la Zalău, Porolissum, drumul trecea prin aceste sate. Pe aceste plaiuri a trecut Mihai Viteazu, când a dat luptele de la Guruslău, pe aceste locuri au trecut sălăjenii care erau deosebit de mult învăţaţi şi care au fost reprezentanţi ai Şcolii Ardelene pentru aceste zone. Nu m-aş referi decât la Simion Bărnuţiu, care a trecut de atâtea ori pe aici, şi alţi sălăjeni, inclusiv Iuliu Maniu. Am găsit oameni deosebiţi aici. Unul dintre aceştia este profesorul Augustin Tătaru, un mare profesor al Academiei comerciale din Cluj, al universităţilor din Braşov şi Iaşi născut în 1910, în Topa Mică. Din Berind a fost de asemenea un mare om, Vasile Pop. Acest om deosebit a fost şi profesor la Liceul Andrei Şaguna din Braşov. Este primul care a scris pravila comercială în limba română, în jurul anului 1860. Până atunci scrierile se făceau cu chirilice şi mai mult în slavonă. Este un mare act al acestui român”, a spus Aurel Loşonţi.

El a povestit, printre alţii, şi de Ioan Alexandru, dar şi despre o familie din Sînpaul care s-a opus colectivizării: „La colectivizarea din Sînpaul a fost o familie Petrişor care n-a vrut să se colectivizeze. S-a dus la Bucureşti pe jos şi tot n-a intrat în colectiv. Pe urmă, undeva înspre pusta din Mera, i s-a dat un lot, dar a refuzat colectivizarea. Au fost prea puţin aceia care s-au împotrivit terorii care s-a instalat în comunism”.

Printre fiii comunei Sînpaul care sunt prezentaţi în monografie figurează Vasile Ladislau Pop (1819-1875), un jurist care a ajuns în cele mai înalte funcţii pe care un român le-a putut deţine în Ungaria: consilier al ministrului Justiţiei din Viena, vicepreşedinte al guberniului Transilvaniei şi preşedintele Tribunalului Suprem al Transilvaniei. Printre alţi fii mai vechi şi mai noi ai comunei Sînpaul sunt descrişi în monografie protopopul Vasile Cosma, dascălul Pancraţiu Chiorean, profesorul Augustin Tătaru, sculptorul Eugen Gocan, economistul Alexandru Rusu, literaţii Maria Vaida-Voevod şi Mircea Vaida-Voevod (nepotul fostului prim-ministru Alexandru Vaida-Voevod), poetul Ioan Alexandru, prozatorul Alexandru Vlad, scriitorul Virgil Podoabă, politicianul Remus Lăpuşan, militarul din Legiunea Străină Daniel Rogozan.


Publicitate

Postaţi un comentariu