Industria renaşte la Cluj cu un alt fel de fabrică: Fabrica de cultură

Foto: Dan Bodea

În fosta garnizoană militară de pe strada Fabricii de Zahăr numărul 51 din Cluj-Napoca sunt puse în mişcare motoarele unei industrii dătătoare de speranţă. Şcoala de Arte Cluj este printre puţinele „fabrici” care a rămas încă în picioare, deşi exteriorul corpului principal al clădirii ne-ar îndemna să afirmăm contrariul. În această toamnă, Şcoala de Arte Cluj se pregăteşte pentru aniversarea a 60 de ani de existenţă.

De când a venit la conducerea instituţiei, în 2008, Vasile Corpodean a încercat să reabiliteze o clădire căzută complet în uitare şi a început, spre surprinderea multora, cu amenajarea interiorului. „Ce am preluat noi a fost dezastruos şi nimeni nu ne dădea şanse de succes. În 2009 ne-am străduit să facem câteva activităţi şi în cadrul unui concurs au venit câţiva părinţi cu copiii lor. Când au intrat în sala de spectacole de atunci părinţii au început să zică: «Vai în ce condiţii ne aduc aici, bătaie de joc!». Anul trecut această sală a fost amenajată şi i-am zis Sala «Şantier » din Fabrica de Cultură, întrucât singurele fabrici care mai pot funcţiona în România par a fi cele de Cultură”, precizează Vasile Corpodean.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Ca după bombardament

Managerul a explicat că singura şansă pentru a atrage cursanţi într-o clădire pe care a găsit-o ca „după bombardament” era să amenajeze spaţiul interior. „În anii 1900 aici era o garnizoană militară, cu două corpuri de clădire, o capelă militară şi o fântână arteziană. A fost apoi şcoală de corecţie, şcoală ajutătoare şi şcoală specială. În actuala sală de spectacole era mai demult un atelier de făcut căruţe. Investiţii majore avem din 2008 şi în prezent deţinem clădirea şi cele două curţi. Cea mai mare investiţie este sala de spectacole, respectiv Sala multifuncţională „Şantier”. Cu ocazia Serii Artelor a fost transformată într-o galerie de artă. Investiţia a fost finalizată în aprilie anul trecut, iar până anul trecut am mai realizat în şcoală mansarda şi sălile de curs. În 2008, 80% din clădire era distrusă, iar în prezent avem patru galerii de artă în incinta clădirii: Galeria „55” şi Galeria „Chipurile Clujului” pentru pictură şi grafică, Galeria „Carol Pop de Szathmári” pentru artă fotografică şi Galeria „Constantin Brâncuşi” pentru sculptură şi ceramică. La trei-patru săptămâni se realizează în fiecare galerie câte o expoziţie pe domeniul respectiv”, explică Vasile Corpodean.

„Îmi doresc să reuşim finalizarea exteriorului clădrii, să nu ne facem de râs la aniversare în octombrie”, Vasile Corpodean, manager Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda” Cluj.

Investiţii majore

Dacă anul trecut Şcoala de Arte a dispus de 450.000 lei pentru investiţii, anul acesta conducerea a reuşit să convingă Consiliul Judeţean, de care aparţine, să aloce 1.000.000 lei, cea mai mare sumă pe care instituţia a primit-o vreodată. Este o sumă suficientă pentru a schimba faţa clădrii în exterior, să nu se mai afle în starea în care se află în prezent. „În vară sperăm să începem lucrările, acum se lucrează la proiect şi urmează să obţinem autorizaţia. Aproximativ 2500 de metri pătraţi are tot spaţiul ocupat de clădire. O curte ocupă 1800 metri pătraţi, iar cealaltă 2000 de metri pătraţi. În alte părţi s-au desfiinţat şcolile de arte sau au fost comasate cu alte instituţii. La noi nu a fost cazul. Avem în plan să facem o scenă în aer liber în curte, un studio de înregistrări şi să reabilităm şi fântâna. Vrem să dăm ansamblului un aspect plăcut şi să aibă patina timpului când a fost creat. Faptul că nu avem o poziţie centrală nu este deloc în defavoarea noastră. În centrul oraşului nu am fi avut această desfăşuare de spaţiu. În schimb aici avem o curte cu o parcare gratuită, avem vizitatori la expoziţii, avem cursanţi”, precizează managerul Şcolii de Arte Cluj.

Cursuri pentru toţi

De la 350 de cursanţi în 2008, Şcoala de Arte a ajuns la 950 în acest an, atât la sediul central, cât şi la secţiile din judeţ. Cursurile durează de la un an, la cinci ani, în funcţie de domeniu. De exemplu, cursurile de vioară şi pian durează cinci ani, iar cele de muzică uşoară sau muzică populară, trei ani. Doritorii pot urma şi un fel de cursuri masterale cu durată de doi ani. Absolvenţii primesc diplomă la sfârşitul cursurilor. „Clujul este oraş cultural şi se vede interesul prin numărul cursanţilor.Cursanţii noştri sunt cei mai mulţi studenţi, veniţi din toată ţara, dar şi elevi, iar cursurile acoperă toate cele şapte arte, în afară de cinematografie. Avem cursanţi cu vârste de la şase la 70 de ani, deşi noi nu prea încurajăm copiii să vină la Şcoala de Arte pentru că există Palatul Copiilor. Nu ne călcăm în picioare unii pe alţii. Persoane adulte avem la pictură cele mai multe, sau la iniţiere corală. Programul este convenit cu experţii, de obicei după-masa. Sunt cursuri colective, precum pictură, grafică, coregrafie şi cursuri individuale, de obicei la instrumente. Cele mai dorite cursuri sunt pictură, grafică, canto-muzică populară, canto-muzică uşoară”, declară Vasile Corpodean. „Avem foarte multe concursuri, festivaluri, tabere de iarnă şi de vară, încurajăm toate secţiile, fără a favoriza o secţie sau alta.Poate vom înfiinţa şi o secţie de cinematografie, în funcţie de spaţiul pe care îl vom avea după extindere”, completează directorul.

Anul instrumentelor muzicale

Cursanţii trebuie să plătească o taxă, în funcţie de secţii. La cursurile care se lucrează individual sau alături de corepetitor, suma este mai mare cu 100 de lei. Astfel, taxele ajung la 700-800 lei pe an. „Am dezvoltat foarte mult partea de ansambluri artistice ale şcolii. Anul trecut am lansat Ansamblul Folcloric al Şcolii, «Popular», avem formaţia de muzică uşoară, «Napoca», avem formaţia de instrumente «Clusium», trupa de teatru «Pavlov 25», formaţie de coregrafie. Anul acesta am declarat «Anul instrumentelor muzicale» la Şcoala de Arte Cluj. Este o secţie veche şi vrem să încurajăm cursanţii spre această secţie. Mai mulţi cursanţi ne-am dori să avem la instrumente, dar la Cluj este o situaţie aparte, deoarece există Academie de Muzică şi cei care vor să aprofundeze un instrument merg acolo. Totuşi, oferim şi noi cursuri de chitară, vioară, saxofon, taragot, pian”, a precizat managerul Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda” Cluj.

IMG_9574

IMG_9595

Expoziţie de expoziţii

La începutul lunii februarie Şcoala de Arte a prezentat un eveniment major prin organizarea, împreună cu alte şcoli de arte, licee de artă, centre culturale, asociaţii ale artiştilor plastici a nu mai puţin de 35 de expoziţii tematice de pictură, grafică, fotografie, ceramică, sculptură, artă populară, decoraţiuni interioare, design vestimentar. Expoziţiile pot fi vizitate până la sfârşitul lunii februarie. În prezent, Şcoala de Arte Cluj desfăşoară o tabără de iarnă muzicală în localitatea Leghia în care cursanţii lucrează intensiv, urmând ca la sfârşitul taberei să se organizeze un spectacol în satul Bedeciu, din Munţii Apuseni. „Obiceiul este ca după tabără să organizăm un spectacol. Mergem la Bedeciu pentru că acolo avem secţie de cusut-ţesut tradiţional, iar costumele ansamblului nostru «Popular», au fost făcute acolo. Va fi un moment de muzică populară şi o şezătoare tradiţională organizată de expertul nostru, Elvira Gavriş, precum şi un moment pregătit de cursanţii care au participat la tabără”, a spus Vasile Corpodean.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Dat fiind că arta a devenit o industrie creativă în ultimii ani, cursurile la Şcoala de Arte au fost transformate în ateliere, cu conotaţie industrial-artistică. Şcoala are secţii în toate oraşele şi municipiile judeţului şi în zece comune. În general acestea sunt localizate la Casele de Cultură, tot în sistem public. În clădirea de pe strada Fabricii nr. 51 o treime din spaţiu mai trebuie încă amenajat, urmând a fi populat şi cu ale cursuri. Potrivit managerului Vasile Corpodean, la ora aceasta, din punct de vedere al spaţiului şi al diversităţii cursurilor, Şcoala de Arte este pe primul loc în ţară.

Lecţie de pian

La cei 65 de ani ai săi, Maria Salamon este printre cele mai în vârstă cursante ale Şcolii de Arte clujene. Din anul 1970 lucrează în domeniul sănătăţii, în 1978 a participat la festivalul de romanţe Crizantema de Aur, iar de cinci ani urmează cursuri de pian cu o dorinţă de învăţare rar întâlnită în rândul mai tinerilor ei colegi. Pe doamna Maria Salamon am surprins-o repetând în sala de pian, în mijlocul vacanţei. „Eu am ieşit la pensie, dar mai lucrez două ore la un medic de familie şi, de obicei, după ce termin munca vin aici la şcoală să repet şi să recuperez pentru a nu mă face de ruşine luni, când începem cursurile propriu-zise. Aş repeta şi acasă, însă acolo sigur mă apuc de altceva. Ar trebui să repet cel puţin două ore pe zi, pentru a nu exista lacune, dar eu nu am mai repetat de joi. Sunt cea mai în vârstă din clasă, fac 65 de ani în luna august”, spune cu mândrie Maria Salamon. Pentru acesta lecţiilede pian au devenit „un fel” de hobby, dat fiind că meseria i-a ocupat ani la rândul majoritatea timpului.

Maria Salamon,   în timpul repetiţiilor de pian. Foto: Dan Bodea

Maria Salamon, în timpul repetiţiilor de pian. Foto: Dan Bodea

„Am venit la Şcoala de Arte în 2008 şi acum sunt în anul cinci. Am făcut mai demult pian şi canto, dar după o pauză de 30 de ani am zis că de ce să pierd vremea şi să nu fac un instrument. Am început de mică să fac pian, în particular, apoi la Palatul Pionierilor, cum îi spunea pe vremea mea şi am mai urmat şi Şcoala Populară de Artă, în clădirea din spatele Tribunalului”, povesteşte pianista. Potrivit acesteia, la cursurile de pian nu vine doar să înveţe, ci şi să socializeze. „Chiar dacă este doar o oră, îmi ocupă timpul în mod util şi mă ajută să mă dezvolt şi intelectual. Le recomand tuturor să îmi urmeze exemplul şi să nu-şi piardă vreme cu ţigări şi băutură sau făcând alte prostii. Când îţi foloseşti mintea, te mai ţine. Ce fac eu este profilaxie împotriva Alzheimerului. În momentul în care omul se pensionează, stă acasă, mănâncă şi nu face altceva. Eu încerc să evit demenţa”, spune pianista.

IMG_9654

Valsuri şi romanţe

Studentă a profesoarei Olga Bordaş, doamna Maria Salamon este convinsă că dacă în tinereţe ar fi urmat cu insistenţă aceleaşi cursuri, astăzi destinul ei ar fi fost cu totul altul. „Anul acesta eu termin, dar i-am spus domnului director că dacă nu mă lasă să vin, o să repet anul cinci. M-a liniştit directorul nostru spunându-mi că voi avea şansa să vin la master”, explică Maria Salamon, amintindu-şi că în urmă cu cinci ani, când a călcat pentru prima dată pragul Şcolii de Arte, condiţiile de studiu erau foarte neplăcute. „Când am venit eu aici, cum era afară, aşa era şi în interior. Acum e o bijuterie şi chiar nu contează că taxa anuală a crescut la 700 de lei”, declară asistenta medicală. Înainte de a o lăsa să îşi încheie repetiţiile, o rugăm pe doamna Maria să ne mai cânte un Vals de Frédéric Chopin aşa cum doar ea ştie. „Vă cânt, dar nu vă las să plecaţi fără să auziţi măcar o strofă din Sara Montiel”, ne „ameninţă” artista, fredonând deja versurile unei romanţe.

Începând cu data de 18 februarie la Galeria “Arte” din Cluj va fi prezentată expoziţia Centrului Judeţean pentru Cultură Tradiţională şi Educaţie Artistică Mureş – Şcoala de Arte Târgu Mureş – numită “Instantanee medievale”. Lucrările expuse au fost realizate în tabăra de creaţie care se organizează, începând din anul 2011, la Sighişoara de către Şcoala de Arte Târgu Mureş.


Publicitate

1 Comentariu

  1. Tudor - Anton Jarda spune:

    M-a bucur sa aud si sa citesc despre progresele care sau făcut. Un salut pentru curajul, perseverenta, pasiunea si sacrificiul care sa depus pentru aceasta.

Postaţi un comentariu