Harap Alb, povestea merge mai departe

Andrei Moldovan, desenatorul lui Harap Alb/Foto: Dan Bodea

Originar din Zalău, Andrei Moldovan a venit în Cluj-Napoca la vârsta de 14 ani şi de atunci nu mai locuieşte cu părinţii. Este pasionat de istorie încă de la vârsta de patru ani, când împreună cu tatăl său a stat până la miezul nopţii pentru a urmări la cinematograf filmul “Mihai Viteazul” în regia lui Sergiu Nicolaescu. Ce îi plăceau cel mai mult în copilărie erau almanahurile pline de benzi desenate, dar şi popularele reviste “Cutezătorii” sau “Universul Copiilor”. Ce l-a determinat să îşi dorească şi el să deseneze a fost apariţia benzilor desenate traduse în limbile franceză şi maghiară. Astăzi, Andrei este printre puţinii desenatori clujeni care contribuie la formarea unei pieţe de bandă desenată în România şi un continuator al tradiţiei benzii desenate româneşti, începută la sfârşit de secol al XIX-lea. Prin talentul său excepţional, prin voinţă şi creativitate, Andrei Moldovan a dat viaţă în toamna anului trecut şi personajului Harap Alb, subiect al seriei “Harap Alb continuă”, revistă iniţiată de alţi doi iubitori de bandă desenată. “În banda desenată nu ai limită, de aceea am ales-o. Mi se pare cel mai liber mod de exprimare şi ceea ce m-a definit de mai bine de 20 de ani”, mărturiseşte Andrei Moldovan.

Harap Alb, supereroul mileniului trei

 Andrei Octavian Moldovan a realizat primul său desen în anul 1986, la vârsta de doi ani şi două zile. O mâzgăleală care semăna cu o locomotivă era primul semn că destinul lui Andrei avea să stea sub semnul creionului şi al hârtiei. După 27 de ani, tânărul născut în Zalău se numără printre desenatorii care de-a lungul timpului i-au dat viaţă cunoscutului personaj Harap Alb şi care, împreună cu alţi doi colegi de-ai săi, vrea să creeze o piaţă a benzii desenate şi în România. “Mi-a plăcut dintotdeauna să desenez, astfel încât din clasa cincea am mers pe profil de Arte Plastice. Am urmat liceul, facultatea, master şi apoi m-am oprit. Din punct de vedere academic, banda desenată este destul de slab reprezentată, însă eu, personal, nu sunt interesat de o carieră academică. Sunt mult prea iresponsabil ca să am grijă de alţi oameni”, mărturiseşte cu sinceritate Andrei, al cărui corp îi este tatuat cu cel puţin zece tatuaje, strict decorative, fără o simbolistică anume.

 16 ore la calculator

Absolvind Universitatea de Artă şi Design, secţia-Grafică, în Cluj-Napoca, Andrei este în prezent angajatul unei firme pentru care realizează proiecte de ilustraţie şi grafică, însă în măsura în care dispune de timp, nu refuză nicio altă propunere de colaborare. “Lucrez de acasă şi dacă am timp nu refuz niciun proiect nou. Sunt zile în care stau 16 ore în faţa calculatorului şi înainte de un termen limită sunt conştient că urmează o săptămână nedormită. Recunsoc că de obcei lucrez mai bine sub influenţa stresului”, spune desenatorul, mărturisind totuşi că “ar lua-o razna” dacă timpul nu i-ar permite să deseneze şi ceva diferit faţă de cerinţele firmei unde lucrează. Tânărul şi-a realizat lucrarea de Masterat pe tema benzii desenate erotice, intitulându-o: “Erotic şi comic în banda desenată”. “Cu câteva luni înainte de master chiar nu ştiam ce să fac şi adunându-mi mai multe schiţe am văzut ce desene predominau. Unele erau comice, altele aveau erotism în ele, am zis să fac o lucrare pe ideea că banda desenată nu se adresează exclusiv copiilor. Îndrumător mi-a fost profesorul Radu Solovăstru. Tot el mi-a fost coordonator şi la Licenţă, pentru care am creat un joc de tipul First Person Shooter, în formă de bandă desenată, în care un personaj, care eram eu, mergea prin Facultate şi îşi împuşca profesorii şi colegii, de fapt inamicii săi”, povesteşte Andrei despre lucrările cu care şi-a cucerit profesorii din comisie. Din păcate, Andrei regretă că nu mai are schiţa de la care a pornit Lucrarea de Licenţă, respectiv o singură mâzgălitură pe un şerveţel în care desenase două pistoale.

Eroul lui Ion Creangă, în viziunea lui Andrei Moldovan

Eroul lui Ion Creangă, în viziunea lui Andrei Moldovan

 Harap-Alb continuă

 În proiectul “Harap Alb continuă” Andrei a fost cooptat în urmă cu doi ani, când a primit un telefon de la actualul coleg şi redactor al revistei “Harap-Alb continuă”, Octav Ungureanu. “Văzându-mi blogul s-a gândit să mă contacteze. Nu mă cunoştea anterior şi cred că prima dată ne-am întâlnit după mai bine de un an de când am purtat prima discuţie, rămânând până atunci fizic anonimi”. După un an şi jumătate în care au adunat idei, Octav Ungureanu, Mihai Ionaşcu şi Andrei Moldovan au lansat în luna septembrie a anului 2012 primul număr al revistei “Harap Alb continuă”. Aceasta se distribuie acum în 10.000 de exemplare, o dată la două luni şi are 59.000 de fani pe Facebook. Ilustrată în stilul benzilor desenate Marvel/DC Comic, revista spune în primele patru numere povestea lui Harap Alb aşa cum o ştim cu toţii, urmând ca scenariul să fie revigorat cu noi întâmplări ale personajelor basmului. “Primul număr a ieşit cu emoţii, nu ştiam la ce să ne aşteptăm. Astăzi, ne aflăm deja la al treilea număr şi încă învăţăm. Până la numărul cinci al revistei va fi povestea originală a lui Harap Alb, iar de la numărul cinci scenariul va fi scris de Marian Coman care deja scrie o nuvelă în foileton. Bineînţeles, aşteptăm orice idee venită din partea oricui. Nu se garantează publicarea, însă poate fi o şansă pentru cei care deţin acest talent sau care au pasiune pentru banda desenată”, declară Andrei Moldovan.

 Cu priză la public

 Povestea lui Harap-Alb este un basm cult scris de Ion Creangă, apărută în revista “Convorbiri literare”, la 1 august 1877. Aceasta a fost publicată în acelaşi an în ziarul “Timpul” de către Mihai Eminescu şi de-atunci şi până acum a fost ilustrat de nenumăraţi artişti. Harap Alb a fost şi diafilm şi timbru poştal, casetă audio sau bandă desenată, şi sute de cărţi au văzut lumina tiparului, cu ilustraţii de mari graficieni români.“Ideea acestui tip de bandă desenată pe care îl realizăm noi este cea de mainstream. Ce se publică acum în România este mai mult bandă desenată underground, experimentală. Noi îcercăm să atingem mainstream-ul, să ne adresăm unui public cât mai larg. În sensul acesta este asemănătoare cu ceea ce fac cei de la Marvel. Trebuie să specific că publicul nostru are peste 14 ani, deci nu ne adresăm copiilor. Nici povestea nu vizează copiii, cu toţii ştim că Harap Alb este basm cult şi se studiază în liceu. Ideea este că acest stil de bandă desenată este accesibil, cu o imagistică uşor de digerat”, povesteşte Andrei.

 Erou “cool” de basm

 Tânărul înfăţişează în desenele sale un Harap Alb blond, cu acelaşi spirit de aventură ca în basmul imaginat de Ion Creangă, însă adus în actualitatea mileniului al treilea. În primul număr al revistei “Harap Alb continuă”, criticul român de bandă desenată, Dodo Niţă, preciza printr-un editorial: “O nouă generaţie de tineri artişti reinterpretează basmul lui Harap Alb, folosind însă ingredientele artistice şi universul ideatic specifice vârstei lor şi a cititorilor de astăzi”. Astfel, după schiţa primită de la editorii revistei, Andrei Moldovan a desenat un Harap Alb blond, cu armură, apelând la ideea franceză a Prince Valiant, respectiv a cavalerului cu părul blond şi ochi albaştri. În privinţa tehnicii pe care o foloseşte pentru desenele sale, Andrei apelează la o tabletă grafică. “Primesc scenariul şi un storyboard foarte simplificat cu care eu pot să mă joc. Ideea este să rămână firul narativ acelaşi. Urmează apoi schiţa, peste care desenul şi apoi culoarea. Folosesc tabletă grafică pentru desen, fără de care nu se poate realiza aşa ceva. Pentru cei care nu ştiu ce este aceea, eu aş asemăna-o cu un fel de mouse mai emancipat. Personal lucrez pe o tabletă grafică model Wacom Intuos 3”, precizează desenatorul.

 În prezent, echipa din care face parte şi Andrei Moldovan încearcă să creeze o piaţă de bandă desenată, atât de slab reprezentată în România. “Noi vrem să obişnuim oamenii cu ideea de a cumpăra bandă desenată. Odată dezvoltată piaţa putem jongla cu orice. Dacă veneam cu ceva filozofic, nu aveam cum să ne câştigăm publicul. Până să lucrez în domeniul acesta şi părinţii mă tachinau că îmi cumpăr cărţi pentru copii. Asta e mentalitatea generală faţă de acest domeniu”, spune Andrei, el însuşi colecţionar al revistelor unor desenatori precum Frank Miller, cunoscut pentru Sin City, sau Will Eisner, autor al seriei The Spirit.

 “Le recomand tinerilor desenatori să-i dea bătaie, dacă îşi doresc şi le place să deseneze. Trebuie să aibă dorinţă şi să vrea să facă aşa ceva. Dacă ai ceva de spus, şi aici mă refer la partea artistică, pe lână creativitate, trebuie să şi vrei. Inspiraţia o primeşti văzând jocuri, filme, sau citind benzi desenate. Eu cred că am citit până acum mii de benzi desenate”, declară Andrei Moldovan, desenator.


Publicitate

Postaţi un comentariu