„Geta Brătescu-Apariții”, proiectul primei femei artist care va reprezenta România la Bienala de la Veneția, prezentat la Fabrica de Pensule

O parte a echipei proiectului „Geta Brătescu – Apariții”, care va reprezenta România la Bienala de la Veneția în 2017, a organizat la Cluj, la Fabrica de Pensule, al doilea eveniment din seria de întâlniri și discuții publice cu scopul de a familiariza publicul cu opera artistei Geta Brătescu și conceptul curatorial al expoziției, dar și de a iniția programul de formare și pregătire a potențialilor custozi ai expoziției.

Pe parcursul unei ore, Magda Radu, curatoarea expoziției, alături de Corina Bucea, coordonator al proiectului și director de programe în cadrul Federației Fabrica de Pensule din Cluj, au prezentat contextul general în care va avea loc expoziția, precum și parcursul artistic al artistei Geta Brătescu.

Tema ediției a 57-a a Expoziției Internaționale de Artă – la Biennale di Venezia va fi „Viva Arte Viva” și a fost lansată de curatorul Christine Macel cu scopul de a reflecta capacitatea artei ca loc de refugiu destinat libertății și expresiei personale. „Expoziția va celebra în primul rând vocea artistului prin practica muncii lui, precum și imaginea și rolul pe care îl are în societate”, a spus Corina Bucea.

Începând cu această ediție, România va fi reprezentată la Bienala de Artă printr-un singur proiect ce se va desfășura în ambele spații expoziționale deținute de România la Veneția: Pavilionul României din Giardini della Biennale și Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică. În 2015, odată cu participarea artistului Adrian Ghenie la Bienala de la Veneția cu proiectul Darwin’s Room, pavilionul a fost complet renovat, devenind un spațiu optim de expoziție. „România este privilegiată în ceea ce privește posibilitatea de a fi prezentă în două locuri foarte vizitate. Cele două spații atrag două tipuri de public”, a mai spus Corina Bucea.

Citiți și:

Adrian Ghenie expune la Bienala de Artă de la Veneţia într-un pavilion renovat cu fonduri proprii

Bienala de la Veneția se va deschide cu trei zile de preview, între 10 și 12 mai, respectiv cu un vernisaj extins pe durata căruia expozițiile vor fi vizitate de specialiști și mass media. Expoziția va fi deschis publicului începând cu data de 13 mai și timp de șapte luni (13 mai-26 noiembrie) va putea fi vizitată. În medie, Bienala de Artă de la Veneția primește pe parcursul celor șapte luni peste 500.000 de vizitatori.

În acest an au fost selectați 120 artiști participanți din 51 de țări; dintre aceștia 103 sunt prezenți pentru prima dată în cadrul Expoziției Internaționale. Expoziția include și 85 de participări naționale în pavilioane istorice din Giardini, Arsenale și în centrul istoric al Veneției. Patru țări vor participa pentru prima dată, cu un pavilion propriu național: Antigua și Barbuda, Kiribati, Nigeria și Kazahstan.

Născută în 1926, Geta Brătescu a devenit activă în zona artelor vizuale începând cu anii 1960. De-a lungul activității ei, artista a traversat multiple etape, acestea fiind prezente în expoziția care va avea loc la Veneția, în ambele spații.

„Noua Galerie a ICR va funcționa ca un punct de introducere în opera și activitatea Getei Brătescu, acolo vor fi prezentate diverse materiale despre cariera ei, cataloage, precum și câteva exemplare din revista culturală Secolul 20 și Secolul 21 în care Geta Brătescu a contribuit ca grafician. Tot în acest spațiu voi încerca să prezint două puncte de incursiune în ceea ce înseamnă procesualitate la Geta Brătescu, faptul că ea este o artistă pentru care procesul de lucru este extrem de important și conceptualizat ca atare în practica ei. Ca urmare, în acest spațiu va fi prezentat filmul experimental Mâini din 1977, unde publicul va vedea mâinile artistei agitându-se deasupra mesei de lucru în «actul facerii». O altă lucrare importantă care se leagă de procesul mental de lucru este reprezentat de seria Medeea”, a precizat curatorul Magda Radu cu privire la lucrările din Galeria ICR care ghidează prezentarea din cadrul Pavilionului României.

Potrivit Magdei Radu, este pentru prima dată când o artistă femeie reprezintă România la Bienala de Artă de la Veneția cu o expoziție personală. „Mi se pare semnificativ faptul că Geta Brătescu are ceva de spus în contextul unei astfel de participări. Este vorba și de necesitatea unor reconsiderări a istoriei artei globale din perspectiva genului. Artistele din estul Europei încep să beneficieze de o atenție din ce în ce mai mare și avem exemple ca Sanja Iveković, Alina Szapocznikow sau Mira Schendel, care nu au beneficiat de receptarea pe care ar fi meritat-o, dar care sunt tot mai mult în atenția artei contemporane”, a spus Magda Radu.

Prezentă în cadrul expoziției va fi și vocea artistei Geta Brătescu reflectând asupra artei pe care o produce, prin intermediul unui catalog care cuprinde o selecție consistentă din textele scrise de ea de-a lungul timpului.  

În ceea ce privește expoziția „Geta Brătescu – Apariții” din Pavilionul României din Giardini della Biennale, aceasta va pune accentul pe două elemente importante: atelierul ca meta entitate, un teritoriu al autonomiei de gândire – o temă centrală care a modelat traiectoria artistică a Getei Brătescu – și reflecția îndreptată asupra subiectivității feminine prin diversele moduri de conceptualizare a feminității.

„Geta Brătescu reflectează continuu asupra felului în care ea își construiește propria subiectivitate în conjuncție cu multe alte teme și referințe culturale. Nu am vrea ca Geta Brătescu să fie percepută ca un artist istoric, ci ca o artistă activă care lucrează chiar și în prezent”, a precizat Magda Radu.

Expoziția din Pavilionul României va prezenta și dimensiunea happening-urilor realizate de artistă în atelier, un exemplu fiind o versiune a lucrării „Nu violenței”, care va fi reconstituită. Este vorba despre o lucrare care se leagă de nevoia războiului, care evocă traume corporale, dar și tămăduirea, un întreg proces care a condus la un asamblaj sculptural expus în prezent în colecția Moderna Galerija din Ljubljana, Slovenia.

„Atelierul este și un spațiu al concentrării, atelierul este artista însăși și felul în care ea încearcă să activeze acest automatism al creației. În această serie, Apariții, imaginile mentale sunt de fapt cele care contează și care sunt reprezentate prin intermediul desenului. De exemplu, desenele cu ochii închiși sunt o etapă din practica Getei Brătescu în anii 1990 și la începutul anilor 2000. Din nou apar în lucrările artistei corpul și subiectivitatea feminină prin intermediul portretelor indirecte sau autoportrete voalate. Este balans între control și improvizație, între seriozitate și ludic”, a mai declarat curatorul expoziției.

Echipa expoziției „Geta Brătescu – Apariții” a anunțat la Cluj și inițierea programului de formare și pregătire a potențialilor custozi ai expoziției, respectiv operatori de pavilion care vor asigura medierea între operele artistei și public.

„Credem că acești custozi de pavilion sunt de fapt ambasadorii proiectului pentru publicul care vizitează expoziția. Ne adresăm în primul rând tinerilor profesioniști din domeniul artistic, fie că sunt absolvenți de istoria artei, ai altor specializări, oameni interesați să treacă printr-un proces de pregătire care implică inclusiv cunoașterea operei Getei Brătescu. Pe parcursul celor șapte luni de expoziție, custozii vor sta în spațiul expoziției timp de șase zile din șapte și vor lucra alături de noi, echipa proiectului. Credem că a participa la acest program este și o posibilitate de a intra în contact cu contextul Bienalei și cu profesioniști din domeniul cultural”, a precizat Corina Bucea.