Fragmente de corp supradimensionate, în expoziția de sculptură „Obiectul-organ”

Foto: Dan Bodea

Muzeul de Artă din Cluj-Napoca a găzduit marți vernisajul primei expoziții personale a artistei Elena Ilash, o expoziție provocatoare compusă din lucrări realizate nu atât pentru a șoca, ci pentru a transmite privitorului emoție. Expoziția cuprinde și lucrarea „Autoportret pentru mâine” despre care autoarea spune că „este o reprezentare destul de reală a oglindirii sale”. Exponatele sunt supradimensionate în marea lor majoritate și reprezintă fragmente de corp, de situație, sau doar o postură în care un detaliu de corp poate fi reprezentat și care își caută identitatea.

FullSizeRender (1)

Foto: Cristina Beligăr

Foto: Cristina Beligăr

Cu referire la expoziția „Obiectul-organ”, criticul și istoricul de artă Dan Breaz precizează: „Sunt lucrări provocatoare și e greu să nu simți în ele o estetică a șocului. Expoziția începe cu lucrări conceptuale și continuă cu lucrări care au un caracter visceral. Această temă a visceralului este una pe care Elena Ilash o exploatează într-un mod foarte personal, chiar original. Sunt lucrări care pun probleme și care la prima vedere am putea spune că sunt anti-estetice. Știm bine că arta contemporană își are originea în arta modernă prin care artiștii lansau ideea că lucrarea trebuie să ne complimenteze privirea. Cu timpul ei au ajuns să spună că arta trebuie să ne provoace să gândim. Vă îndemn să vedeți în Elena Ilash un adevărat estetician care ne provoacă prin ceea ce face”, a declarat Dan Breaz.

Potrivit muzeografului, prima impresie în momentul vizitării expoziției este că avem de-a face cu părți umane, nu cu oameni întregi și asta este o idee de bază în arta recentă a Elenei Ilash. „Avem de-a face cu corpuri descompuse, nu doar de dragul descompunerii ci pentru că vorbim de o supratemă. Fiecare dintre noi ne simțim în ritmul cotidian destul de fragmentați, ne simțim desincronizați de evenimentele sau persoanele de care am vrea să ne simțim mai aproape. Această temă a fragmentarismului de aceea apare în arta contemporană și se numește reificarea umanului, adică transformarea omului în instrument, într-o parte funcțională și utilă. Omul nu mai este relevant, ceea ce într-un substrat critic ne spune și Elena Ilash prin lucrările sale. În același timp, umanul nu și-a epuizat resursele”, explică Dan Breaz.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Există în această expoziție, spune Dan Breaz, un text, un pretext și un subtext. Textul se referă la condiția umană, pretextul este ideea de fragmentarism, iar subtextul, cel mai provocator, este cel al principiului generator și regenerator, în esență feminin. „Expoziția are o tensiune pozitivă care ne spune că acele mișcări turbionare care ne împing să mergem înainte, ne fac să devenim mai mult decât părțile care tindem să devenim, cu sau fără voia noastră. Este o expoziție care se întoarce la ceva ce noi, între timp, am pierdut și de aceea este o expoziție a regăsirii. Elena Ilash ne dovedește că artistul are privilegiul de a putea să facă palpabile idei pe care altfel nu le-am percepe. Lucrările artistei au o vibrație nu doar vizuală, ci și auditivă. Au un fel aparte de a se raporta la spațiu, care resemantizează spațiul, îl fac să comunice infinit mai mult și sunt lucrări care comentează ironic sau aproape umoristic felul în care trăim noi în lume. Sensul ideii de populare este foarte special în cazul Eleni Ilash. Lucrările ei aparent populează spațiul asemenea unor piese de mobilier, dar sunt ființe vii, suspendate sau izolate”, a mai precizat criticul de artă Dan Breaz.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Seria de obiecte-organ ar putea avea o tentă oarecum erotică sau șocantă, dar artista nu a vrut să fie percepute în acest fel, ci mai degrabă să transmită emoție. „Am ales această temă ca o provocare în primul rând de a transforma totul în obiect și obiectul într-un tot. Am făcut o lucrare premergătoare care mi-a deschis orizontul pentru seria aceasta. Pentru realizarea obiectelor am folosit materiale noi, ușor neconvenționale, precum rășini, chituri, acrilice printr-un procedeu care trimite la scenografie, spre partea de butaforie. Am lucrat la aceste exponate timp de un an și jumătate. Aș vrea ca expoziția să o fac itinerantă, să o duc și în alte muzee sau locuri din țară și să o expun chiar în aer liber”, a precizat Elena Ilash.

Elena Ilash și Dan Breaz/Foto: Cristina Beligăr

Elena Ilash și Dan Breaz/Foto: Cristina Beligăr

Lucrarea „Obiectul-armă” răspunde cel mai bine ideii pe care artista a vrut să o imprime lucrărilor sale, ideea de carnalitate și ușoară agresivitate. Este o lucrare care a deschis seria obiectelor-organ și care continuă cu lucrări intitulate: corp versus obiect, corpul fără limite, corpus susținut etc.

Obiectul-armă/Foto: Dan Bodea

Obiectul-armă/Foto: Dan Bodea

 „Limbajul sculpturii este volumul, iar ceea ce avem în cadrul acestei expoziții este o puternică folosire a limbajului specific sculpturii. Elena Ilash lucrează volumul, îl întoarce, îl torsionează, are elementele de trecere între volume, fundamentale în limbajul sculpturii. Această trecere este la fel de importantă ca și volumele componente în sine. Volumele cântă între ele fiind în dialog extrem de plastic și expresiv”, a precizat sculptorul Liviu Mocan, prezent la vernisaj.

Expoziția Obiectul-organ poate fi vizitată la Muzeul de Artă din Cluj până în 29 martie.

Distribuie:

Postaţi un comentariu