Filarmonica din Cluj sună tot mai bine: În pas cu timpul, pe acorduri clasice

Credit foto: Filarmonica de Stat „Transilvania”

La sfârșitul anului 2016, Filarmonica de Stat „Transilvania” revenea din vacanță și începea stagiunea cu o serie de noutăți, cele mai importante fiind colaborarea permanentă cu dirijorul Gabriel Bebeşelea şi o încercare de reîmprospătare a logo-ului instituției. O altă noutate era trecerea la vânzarea online a tuturor biletelor pentru concertele Filarmonicii, în paralel cu biletele vândute, tradițional, la casa de bilete.

Un an mai târziu, în octombrie 2017, publicul filarmonicii avea să asiste la un concert eveniment în România care marca încheierea Festivalului Toamna Muzicală Clujeană, a 51-a ediție. Sub bagheta dirijorului Gabriel Bebeșelea, filarmonica clujeană oferea concertul „Das Rheingold-Aurul Rinului”, prima parte a tetralogiei „Der Ring des Nibelungen-Inelul Nibelungului” pe care Richard Wagner o compune în urmă cu două secole. Producția era cu atât mai specială, cu cât fusese extrem de complicat de organizat din punct de vedere logistic. Necesitând și instrumente din afara țării, dar și soliști de pe marile scene ale lumii, costurile punerii în scenă au fost și ele ridicate. În contextul în care Administrația Fondului Cultural Național nu a finanțat în acel an Festivalul Toamna Muzicală Clujeană, cei 135.000 de lei necesari pentru punerea în scenă a celebrului titlu au fost obținuți din fonduri proprii și cu susținerea Primăriei și a sponsorilor. Special pentru acel spectacol, sala de concert a filarmonicii a fost radical schimbată față de cum o cunoștea publicul, iar din punct de vedere conceptual, totul s-a bazat pe simbol și lumină.

La sfârșitul aceluiași an, 2017, filarmonica din Cluj a marcat un moment istoric la Viena unde a susținut, după mai bine de jumătate de secol de când o orchestră românească a fost prezentă acolo, un concert în Sala Mare a Musikverein, aceeași sală unde are loc în fiecare an Concertul de Anul Nou al Orchestrei Filarmonice din Viena. Orchestra Filarmonicii de Stat Transilvania a cântat în fața a 1800 de oameni, cu „doar” 1000 mai mulți decât numărul spectatorilor care participă de obicei la concertele din Cluj ale Filarmonicii și care au loc în sala Auditorium Maximum. Mai mult, în 2018, Corul Filarmonicii de Stat „Transilvania”, a susţinut pentru o perioadă de trei zile concerte tocmai la Konzerthaus Berlin, sub bagheta marelui muzician Ivan Fischer, dirijorul principal al Konzerthausorchester Berlin.

În 2018, dirijorul Gabriel Bebeșelea declara pentru Revista Sinteza că o preocupare şi îngrijorare personală a sa constă în faptul că, în România, repertoriile, în marea majoritate, au rămas la o paradigmă a jumătăţii secolului XX. „Această situaţie ne-a adus într-o zonă în care muzical noi nu trăim în secolul nostru”, preciza dirijorul Gabriel Bebeşelea în interviul acordat revistei Sinteza. Ca urmare, a încercat puţin câte puţin să introducă muzica zilelor noastre în majoritatea programelor sale de la filarmonică, tocmai pentru a reuşi să transforme într-o obişnuinţă sincronicitatea cu timpul pe care îl trăim.

Credit foto: Filarmonica de Stat „Transilvania”

Credit foto: Filarmonica de Stat „Transilvania”

Credit foto: Filarmonica de Stat „Transilvania”

A venit și anul 2019 și filarmonica clujeană a început să surprindă tot mai mult în fiecare săptămână. S-a văzut clar o mai bună și eficientă comunicare din partea instituției pe rețelele de socializare și un interes de a atrage în sală public nou. Concertul vocal-simfonic dirijat de Andrei Feher, Visul unei nopți de vară, formulă de lucrare muzicală compusă de Mendelssohn pentru scenă, completat de textul lui William Shakespeare prin vocile actorilor Ionuț Caras și Alexandra Caras a fost o premieră pentru Cluj, la fel și Concertul coral – „Sing the Spring and Swing, de la Baroc la Rock”, care a avut parte de două reprezentații în urma cererii foarte mari de bilete.

Se simțea din mai multe direcții o nevoie pentru ca Filarmonica de Stat „Transilvania” să fie resuscitată după ce ani de zile s-a aflat într-un con de praf. Să nu uităm că mulți ani la rând, orchestra și corul au fost obligate să folosească sala Casei de Cultură a Studenților care, realist vorbind, nu îți permite să faci performanță. Nici Auditorium Maximum din clădirea Colegiului Academic al Universității „Babeș Bolyai” nu este o sală ideală, dar este cea mai bună variantă în acest moment pentru Cluj.

Este foarte greu să atragi cu muzică clasică un public care nu este educat în acest sens. Dacă nu ești meloman, este dificil să simți energiile diferite dintr-un concert de muzică clasică. Cineva trebuie să îți traducă acea muzică, pentru a-i înțelege complexitatea, dincolo de pasajele extrem de cunoscute și mainstream ale unor arii de Vivaldi, Mozart sau Beethoven. Publicul filarmonicii a început să îmbătrânească și asta pentru că era format în mare parte din persoane care obișnuiau să frecventeze instituția înainte de Revoluție. După 1990 nu s-a mai încercat aducerea publicului nou în săli și nu s-au mai făcut investiții de nicio natură. De aceea este o performanță extraordinară că Filarmonica de Stat „Transilvania” reușește să umple săptămânal o sală de 800 de locuri și, mai mult, că a reușit să umple sala de două ori cu același concert în luna martie, „Sing the Spring and Swing, de la Baroc la Rock”.

Schimbarea în bine a filarmonicii clujene a venit și prin aducerea în echipă a specialistului în  PR&Imagine, Geanina Simion, o persoană cu multe inițiative și cu rol de „front desk officer” al instituției. Se știe că linia întâi nu este pentru oricine, însă în acest moment Geanina Simion își asumă cu responsabilitate acest rol alături de ceilalți colegi din echipă și de dirijorul Gabriel Bebeșelea.

„Notele vii dintr-o natură moartă”

Venirea Geaninei Simion în echipă s-a întâmplat în ediția 51 a Festivalului Toamna Muzicală Clujeană, în 2017, când evenimentul a rămas fără finanțare de la AFCN.

Am aflat despre situația festivalului de la regizoarea Silvia Papadopoulos care a apelat la mine în calitatea pe care o aveam de președintă a Asociației Niște Oameni unde încercăm să susținem cât mai multe proiecte culturale, în special. Am preluat evenimentul sub umbrela noastră și am căutat să găsim o alternativă pentru ei. Festivalul nu avea o imagine bine conturată, partea artistică era foarte bine susținută, dar publicul nu era atras cu o poveste. Astfel, acea ediție a fost organizată în parteneriat cu Niște Oameni și împreună am reușit să creștem cu 30% publicul în festival” a precizat Geanina Simion pentru Transilvania Reporter.

În urma acestei colaborări, Geanina Simion s-a alăturat echipei Filarmonicii de Stat „Transilvania” și astfel a început să se contureze tot mai mult o strategie de imagine a instituției.

A urmat ediția 52 a Festivalului Toamna Muzicală Clujeană care a adus un record de încasări, cu oameni care își doreau să asculte concertele din ușă, sau de pe scări. Dincolo de asta a apărut și atitudinea nouă față de ce înseamnă o stagiune atractivă pe care au avut-o dirijorul Gabriel Bebeșelea și secretarul muzical Oana Andreica. Un exemplu a fost concertul din 2018 care a combinat muzica halucinantă a Madrigalelor lui Gesualdo cu muzica sumbră a lui Mahler. Este o muncă uriașă să convingi orchestra și corul să aibă încredere într-o viziune nouă. Este convenabil să îți dorești programe care prin tradiție fac săli pline, dar progresul se vede atunci când reușești să umpli sala și cu un concert mai puțin popular. Asta înseamnă să faci educație pe muzică clasică. Schimbarea a venit pe toate palierele. În primul rând a  fost nevoia unei schimbări de imagine. Pentru a supraviețui trebuie să aduci public nou în sală și nu poți să faci asta decât comunicând pe limba lui. Odată ce aduci public nou în sală, devii interesant pentru sponsori, altfel ei niciodată nu vor avea un interes să susțină un festival sau o instituție de cultură”, a explicat Geanina Simion.

Geanina Simion/Credit foto: Filarmonica de Stat „Transilvania”

Schimbarea în bine a venit și prin încercarea filarmonicii de a fuziona muzica clasică cu alte arte precum teatru, performance, arte vizuale, dar și prin modul în care a început să își pună în valoare artiștii, inclusiv membrii corului în spectacolul „Sing the Spring and Swing, de la Baroc la Rock”.

„Corul funcționa până acum ca un conglomerat și rareori se individualiza. A fost extraordinar să vedem dorința coriștilor de a face mult mai mult decât făcuseră până atunci. Era o nevoie de a ieși din matcă. Așa a venit ideea ca la mijlocul concertului Sing the Spring and Swing fiecare solist să își arate propria personalitate prin vestimentația pe care a ales-o pe scenă”, a spus Geanina Simion.

Chiar dacă, în continuare, există ecouri cu privire la acel concert și chiar dacă filarmonica ar mai putea umple câteva săli cu același format de spectacol, dorința echipei nu este de a-l repeta la nesfârșit. Va continua să prezinte concerte „cu impact” dar într-un mod nou, la un alt nivel de inovație.

„De exemplu, stagiunea viitoare va fi poate cea mai provocatoare din ultimii ani. Este Anul Beethoven (se împlinesc 250 de ani de la naștere, n.r.) și vom încerca să îl marcăm corespunzător. Conform programului stabilit cu Gabriel Bebeșelea, vom avea o serie de șapte concerte de Beethoven, o serie gândită inovativ și în cascadă. Ce putem spune este că vom încerca să implicăm comunitatea locală în programul efectiv al seriei, într-un mod în care nu a mai fost implicată niciodată. Este un proiect unic care nu s-a mai făcut nicăieri în lume. Ca urmare, în următoarele săptămâni nu vom mai avea foarte mult Beethoven în program pentru a păstra surprizele până atunci”, a precizat Geanina Simion.

Geanina Simion a considerat că pagina de Facebook a Filarmonicii de Stat „Transilvania” are nevoie și ea de o împrospătare. Nu a încercat să își asume rolul presei, ci a vrut să o încurajeze la colaborare prin prezentarea evenimentelor, a concertelor și a invitaților într-un mod cât mai atractiv. De asemenea, noua strategie de promovare cuprinde și două noi formate de a interacționa cu publicul. Unul dintre acestea este conceptul Think outside the music box, programul de discuții „la cald” cu publicul pe care l-a gândit dirijorul Gabriel Bebeșelea, de altfel un foarte bun povestitor și un mare cercetător pe moștenirea lăsată de Enescu. Al doilea concept este Music B(eat)s care s-a născut la ideea Geaninei Simion dintr-o discuție cu dirijorul Henry Chang, la un prânz. „Este vorba de un format de interviu, la modul liber și detașat, în așa fel încât publicul să îi cunoască pe invitații noștri dincolo de pupitrul de dirijat sau de sala de concerte”, a explicat Geanina Simion. Specialista în PR recunoaște că a învățat enorm de mult în ultimele luni doar dialogând cu invitații speciali pe care i-a avut filarmonica.

Strategia cea mai completă de a face muzica înțeleasă este să o combini cu story-ul, cu povestea. Eu fiind un om de marketing, nu aveam o cultură muzicală foarte vastă. Dar nu știu dacă asta este neapărat important când vrei să faci marketing pentru o instituție culturală, ci să înțelegi foarte bine mediul cultural cu care eu am avut tangență foarte mult prin prisma proiectelor pe care le-am dădăcit prin Asociația Niște Oameni”, a mai spus Geanina Simion.

Este foarte important să tinzi cât mai sus și o nouă sală de concerte ar propulsa filarmonica clujeană pe trepte mult mai înalte, consideră Geanina Simion. În acest moment, multe dintre ideile logistice pe care echipa filarmonicii le are pentru această instituție sunt limitate de spațiul restrâns de care dispun. Din păcate, însă, în timp ce devine tot mai mult „la modă” să mergi vineri seara la concertul de la filarmonică, sala rămâne doar un vis frumos pentru cei 200 de angajați ai Filarmonicii de Stat „Transilvania”.

Citiți și:

Sediu nou pentru Filarmonică, încă doar un vis frumos

Postaţi un comentariu