Festivalul Temps d’Images, la ediția a noua: Despre falimentul tututor lucrurilor și nevoia unor noi paradigme

Foto: Dan Bodea

Care sunt limitele timpului nostru?Cum funcționează aceste limite?Sunt aceste limite un rezultat al modernității, al industrializării, al suprapopulării, al capitalismului?În ce fel răspund oamenii la toate aceste constrângeri structurale, limitări sociale și în general la formele de dominare și represiune pe care le întâlnim la fiecare pas în aproape orice context. Acestea sunt doar câteva dintre întrebările care au dus la conturarea temei din acest an a Festivalului Temps d’Images, desfășurat la Cluj în perioada 7-13 noiembrie.

Propusă de artistul asociat al festivalului, Farid Fairuz, post.faliment este o temă care ghidează publicul înspre o conștientizare a neajunsurilor unor moduri de funcționare în societate care nu mai corespund nevoilor prezentului.

„Ne-am propus să organizăm o ediție de festival în care să avem împreună cu artiștii și cu publicul nostru un moment de reflecție cu privire la ce ar putea să însemne ieșirea din faliment. Chiar dacă tema pare dramatică, ea anunță ceva ce va veni. Mie ideea de post.faliment îmi dă speranță. Este o veste bună dublată de responsabilitatea de a reuși să creăm împreună un cadru prin care să putem ieși din această stare de faliment. Îndemnăm spectatorii să se implice la rândul lor în acest proces de posibilă creare a unei noi paradigme care să satisfacă nevoile noastre actuale”, a precizat Miki Braniște, director al Festivalului Temps d’Images.

La rândul său, Farid Fairuz a vorbit despre contextul care l-a determinat să sugereze această temă organizatorilor festivalului.

„Se întâmplă în ziua de astăzi niște lucruri care nu doar mă îngrijorează, dar mă fac să mă gândesc cum va arăta lumea noastră în 30-40 de ani. În tot acest context, în care constatăm disfuncționalitatea legilor pe care tot noi ni le-am asumat, mi se pare că suntem martorii mai multor falimente. Cred că în acest moment avem de-a face cu o serie de crize care par niște accidente și care la prima vedere nu par a fi conectate. Jason Moore, coordonator la World-Ecology Research Network susține însă, ca mulți alții de altfel, că toate aceste crize sunt de fapt conectate și că o cauză pentru aceasta ar fi capitalismul. De asemenea, mi se pare că orice formă de organizare, de structură, de lege, de instituție nu mai reușește să răspundă complexității contradicțiilor existente tot mai greu de distins și de verificat. Eu, personal, declar falimentul tuturor lucrurilor”, a precizat Farid Fairuz, la conferința de presă organizată cu câteva zile înainte de startul ediției a noua a festivalului.

1img_9896

„În societatea în care trăiesc începe să nu-mi mai ajungă faptul că există o critică și sau că există un anume tip de activism. Mi se pare că aceste aspecte sunt de domeniul trecutului. Am senzația că apăsăm încă pe butoane care s-au creat în epoci în care funcționau așa, dar cred că în momentul acesta este nevoie de alte mecanisme. Eu am fost până recent un tip foarte angajat în tot felul de lucruri, destul de vocal pe tot felul de subiecte. Într-o zi mi-am spus că ceva trebuie să se schimbe. Nu a însemnat nici resemnare, nici detașare, nici capitulare. Dar am încetat să mai critic și să mă iau de lucrurile care mă deranjau. Am simțit că trebuie să îmi schimb atitudinea din interior și să fac ce am de făcut cât pot eu de bine în fiecare context. Eu am nevoie de o nouă paradigmă, de un nou tip de societate și de un alt tip de funcționare. Mi se pare că suntem în continuare în zona excluderilor de toate tipurile”, a spus Farid Fairuz.

Artistul Farid Fairuz va fi prezent la Cluj pe toată durata festivalului și va prezenta pe 10 noiembrie un performance intitulat „That panda over there, wearing pants, is a holobiont!”, conceput în cadrul proiectului We are all lichens, împreună cu alți opt artiști.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Prin spectacolele și evenimentele pe care le propune, și în acest an Festivalul Temps d’Images își asumă o poziție clară care vine să confirme identitatea festivalului, respectiv acel loc în care artiștii pot să spună ce gândesc fără să se autocenzureze sau să fie cenzurați. „Pentru mine arta trebuie să spună ceva despre societate și de aceea acest festival încearcă în ultimii ani să își asume o poziție cât mai clară. Nu avem timp de pierdut și dacă nu vorbim despre ce ne doare, atunci nu știu despre ce putem vorbi. Tematicile pe care le propunem sunt adunate în urma conversațiilor cu artiștii, cu problemele lor, sau din problemele societății în care trăim”, a explicat Miki Braniște.

„Cred că gestul politic de foarte multe ori este de a extrage din ceea ce vezi în jur, sau de a numi și urmări un fir roșu. Pe scena artistică sunt o mulțime de gesturi politice pe care trebuie să ai curaj să le numești, să le aduci la suprafață, să le pui împreună într-un festival”, a precizat la rândul său Corina Bucea, cu privire la caracterul politic al festivalului.

Spectacolele invitate în festival vorbesc majoritatea despre asumarea falimentului, sau prezintă diverse perspective a ceea ce înseamnă ideea de post.faliment.

Astfel, vor fi prezentate spectacole internaționale realizate de artiști precum Oliver Frljić (SL/HR), Kristóf Kelemen (HU), Eisa Jocson (PH), dar și producții ale companiilor BOG. (NL), sau Teatr Polski Bydgoszcz (PL). Unul dintre proiectele interdisciplinare prezentate în cadrul festivalului este Lexicon imaginar al Clujului, o carte performativă care vine în continuarea expoziției realizate în luna septembrie la White Cuib și care va fi lansată în cadrul festivalului cu participarea autorilor – Magdalena și Ludomir Franczak (PL). (10 noiembrie, ora 17.00, Insomnia Café)

Violența noastră

Violența noastră

Una dintre recomandările programului din acest an, potrivit organizatorilor, este cel mai recent spectacol al controversatului regizor de teatru Oliver Frljić. Violența noastră și violența voastră a avut premiera în mai 2016 la Wiener Festwochen și a provocat discuții aprinse ca urmare a prezentărilor sale de pe numeroase scene europene. Spectacolul observă o Europă naivă luată prin surprindere de criza refugiaților, o Europă care în mod voit dă uitării trecutului său colonial și își închide granițele în fața miilor de refugiați care fug de consecințele politicilor americane și europene. (11 noiembrie, ora 19.00, Sala Radio Cluj).

Manuel Pelmuș, artist care în 2013, împreună cu Alexandra Pirici, a reprezentat România la cea de-a 55-a ediție a Bienalei de la Veneția, cu proiectul O retrospectivă imaterială a Bienalei de la Veneția, prezintă în cadrul festivalului acțiunea continuă cumințenia pământului. Manuel Pelmuș spune despre acțiunea sa: ‘Am ales să animez Cumințenia Pământului, controversata lucrare a lui Constantin Brâncuși, într-o cameră neagră, în întuneric – care este și un spațiu queer. Lucrarea e absentă și prezentă în același timp, obiect și subiect.’ (din 11 până pe 13 noiembrie, între orele 15.00 – 17.00, Muzeul de Artă Cluj).

Inamicul poporului

Inamicul poporului

Numeroase alte spectacole de teatru și dans contemporan din România sunt prezentate în cadrul festivalului, realizate de artiști precum Leta Popescu, Mădălina Dan și Agata Siniarska (PL), Ioana Păun, Mihaela Dancs și Andreea David, Cristian Ban. Spectacolul realizat de Ioana Păun – Inamicul Poporului, cu un text scris de Smaranda Nicolau după o piesă de Henrik Ibsen, pleacă de la investigaţia realizată de jurnalista Laura Ștefănuț în Sebeș, unde o fabrică de formaldehidă este mărul discordiei dintre autorităţi și localnicii îngrijoraţi. (9 noiembrie, ora 19.00, Sala Radio Cluj)

Programul festivalului mai include expoziții, prezentări, discuții, lansări de carte și două concerte cu Karpov not Kasparov și Mes Quins – trupă care își va lansa și noul album în cadrul festivalului.

În acest an, Temps d’Images dispune de un buget de 62.000 de euro.

Citiți și:

Începe festivalul Temps d’Images, ediția a noua: Peste 30 de evenimente reunite sub tema post.faliment


Publicitate

Postaţi un comentariu