Experiment. „Servus” clujean transmis pe Stația Spațială Internațională

Foto: Cristina Beligăr

Octavian Gherman, David Pescariu, Andrei Trif și Vlad Tomoiagă sunt cei patru elevi din Cluj care alături de doamna Carmen Coțop, profesoara lor de fizică, au făcut posibil ca steagul României și cunoscutul salut „Servus” să ajungă la 400 de kilometri distanță de Pământ, tocmai la bordul Stației Spațiale Internaționale.

Echipa clujeană “Cosmos Dream” de la  Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu” din Cluj-Napoca s-a calificat împreună cu alte patru echipe din România în faza finală a competiției spațiale “Astro Pi”, organizată de Agenția Spațială Europeană (ESA). Provocarea lansată tuturor elevilor europeni cu vârsta de până la 16 ani a fost de a proiecta un experiment științific care poate fi rulat folosind senzorii Astro Pi ai unui computer aflat la bordul Stației Spațiale Internaționale (ISS) și de a scrie codul cu care Astro Pi trebuie programat pentru a executa acest experiment.

Ce este Astro Pi?

Astro Pi este un computer de dimensiuni mici, dezvoltat de Raspberry Pi Foundation, în colaborare cu Agenția Spațială a Regatului Unit și cu ESA. În acest moment, există două computere Astro Pi calificate pentru zbor spațial, denumite Ed și Izzy, ce sunt echipate cu un set de senzori prin intermediul cărora se pot desfășura diverse experimente științifice. Senzorii, denumiți Sense HAT, pot depista mișcarea și radiațiile și pot măsura temperatura, umiditatea, presiunea.

Cu doar două zile înainte de vacanța de primăvară, când mulți dintre colegii lor erau deja cu gândul la cele două săptămâni libere, Octavian, David, Andrei și Vlad făceau în laboratorul de fizică al școlii ultimele „retușuri” la experimentul lor. Concentrați asupra mini computerului Astro Pi, cu greu am reușit să le distragem pentru câteva minute atenția pentru a afla povestea din spatele experimentului.  

„Pentru mine totul a început la prima oră de fizică în momentul în care doamna profesoară ne-a prezentat poze și filmulețe de pe Stația Spațială Orbitală Internațională. De atunci am visat să ajung, într-un fel sau altul, acolo. În 4 octombrie, anul trecut, chiar de ziua mea, mi s-a oferit șansa de a face primul pas, respectiv acest concurs. În acea zi, doamna profesoară a intrat în clasă cu voie bună și ne-a întrebat cine vrea să participe la concursul Astro Pi, organizat de ESA. Și așa am ajuns aici”, povestește Octavian, unul dintre membrii de bază ai echipei clujene „Cosmos Dream”.

La doar 12 ani, Octavian nu pierde ocazia să-și demonstreze pasiunea pentru fizică, iar găleata cu apă în care se spală de obicei buretele și pe care o zărește după ce își susține „discursul” în fața noastră, este un astfel de moment. „Stați să vă demonstrez cum acționează forța centrifugă”. Și înainte să mai putem spune ceva, începe să rotească găleata în cerc vertical.

Foto: Cristina Beligăr

Mai departe, David, coleg de clasă cu Octavian, ne descrie misiunile pe care le-au avut de realizat la concursul Astro Pi.

„Am avut două misiuni, una principală și una secundară. În cea principală trebuia să facem ceva ce ne-au dat cei de la ESA, adică să detectăm prezența astronauților folosindu-ne de senzorii de umiditate, iar în cea secundară inițial am vrut să facem niște joculețe, însă nu puteam folosi butoanele și joystick-ul de pe kit-ul Astro Pi pentru asta și atunci ne-am gândit să le arătăm astronauților distanța între Stația Spațială Internațională și Pământ și forța G la care sunt supuși”, explică David.

Mai exact, în prima fază, elevii au fost invitați să propună o idee de experiment care ar putea fi rulat folosind Astro Pi, de la bordul Stației Spațiale Internaționale și senzorii aferenți (Sense HAT). În faza a doua, astronautul Thomas Pesquet, aflat la bordul Stației Spațiale Internaționale, a alocat echipelor selectate o misiune științifică, planificată a se desfășura la bordul ISS folosind computerul Astro Pi, Ed. Pentru a îndeplini obiectivele misiunii, participanții au definit pașii experimentului științific pe care îl vor desfășura și au scris codul necesar pentru operarea Astro Pi, folosind limbajul de programare ‘Python’. Candidaturile au fost evaluate pe baza unor criterii precum valoarea științifică, inovația, fezabilitatea misiunii în contextul Stației Spațiale Internaționale, claritatea și calitatea codului.

Foto: Cristina Beligăr

Foto: Cristina Beligăr

Codurile echipelor calificate, odată transmise către Stația Spațială Internațională, rulează pe computerul Astro Pi aflat pe modulul Columbus. Pe 15 mai 2017, rezultatele experimentelor vor fi publicate, iar astronautul Thomas Pesquet le va comenta de pe orbită. Datele colectate în spațiul cosmic vor fi descărcate și trimise spre Terra, unde vor fi apoi analizate de către echipele participante.

„Abia așteptăm să vedem rezultatele concursului și cel mai mult îmi doresc să văd cum rulează codul în Spațiu”, a declarat, la rândul său, Andrei. Potrivit acestuia, după concurs, minicomputerul Astro Pi și senzorul Sense HAT vor rămâne școlii pentru diferite experimente la anumite ore unde este nevoie de senzori pentru a arăta elevilor cum funcționează. „La început ni s-a părut foarte simplu ce avem de făcut, dar a devenit din ce în ce mai greu pe parcurs. Stăteam până târziu în școală pentru a termina, dar doamna profesoară, alături de fiica ei, ne-a ajutat să gândim codul care determina înălțimea și forța gravitațională”, au mai precizat elevii.  Dacă misiunea principală a concursului, comună pentru toate echipele participante, presupunea să fie detectată prezența umană la bordul ISS, în misiunea secundară echipa clujeană și-a propus să transmită salutul Servus și steagul României la 400 de kilometri distanță de Pământ. De asemenea codul transmis de elevii clujeni va determina ora, presiunea, temperatura, precum și valoarea constantei gravitaționale acolo sus.

„În 15 mai unul dintre astronauți va comenta codurile pe care noi le trimitem. Va rula codul timp de trei ore și după data de 15 mai vom primi prin mail de la el, fișierul cu datele pe care le obținem. Apoi copiii vor afla ce valori sunt acolo și vor putea să prelucreze propriile date obținute de ei acolo pe Stația Spațială”, a explicat doamna profesoară Carmen Coțop. Alături de Vlad Tomoiagă, actual membru al echipei Cosmos Dream, elev la Școala Gimnazială “Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca și de alți elevi de la Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu”, profesoara Carmen Coțop a participat anul trecut la un alt concurs organizat de Agenția Spațială Europeană- Competiţia Europeană de Robotică Spaţială IRISS din Olanda, sediul ESA ESTEC, unde au câștigat locul întâi în Europa.

Fascinați de tehnologiile folosite în spațiu și de „mecanismele” care i-au ajutat pe astronauți să ajungă până acolo, cei patru elevi clujeni au toate șansele să contribuie în doar câțiva ani la dezvoltarea științelor spațiale și, la fel ca noi toți, au încă de pe acum o mulțime de întrebări pe care să le adreseze celor aflați astăzi pe Stația Spațială Internațională. Cum a fost drumul până acolo, ce le lipsește cel mai mult de pe Pământ în afară de familie, ce eforturi au depus pentru a ajunge astronauți, cum se simt în spațiu, de ce și-au dorit să devină astronauți și…cum este să mănânci mâncare uscată, sunt doar câteva dintre întrebările pe care Octavian, David, Andrei și Vlad le-ar adresa echipajului aflat la bordul Stației Spațiale Internaționale. Până atunci însă, sau până vor ajunge chiar ei în Spațiu, concursurile de robotică și programare vor rămâne prioritatea numărul unu pentru cei patru prieteni.

Foto: Cristina Beligăr

Cele cinci echipe din România calificate în faza finală a competiției spațiale “Astro Pi” sunt:

  • “Astro Vianu Team” și “Star Gazers”, Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”, București;
  • “Cosmos Dream”, Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu”, Cluj Napoca;
  • “Carmen Sylva Astro Pi”, Liceul Teoretic „Carmen Sylva”, Eforie Sud;
  • “MiBus researchers”, Liceul Tehnologic „Mihai Busuioc” Paşcani.

Experimentele celor cinci echipe românești, alături de coduri ale unor echipe din alte 12 țări membre ale Agenției Spațiale Europene (ESA) au fost selectate din peste 180 de candidaturi de către un juriu profesionist din partea ESA și a Fundației Raspberry Pi, după două faze preliminare.


Publicitate

Postaţi un comentariu