Dumitru Prunariu, primul român în Spaţiu, la Cluj: Ceea ce este inimaginabil astăzi poate deveni o necesitate în viitor

Primul şi singurul român care a zburat vreodată în spaţiul cosmic şi care a cunoscut calea anevoioasă de a ajunge „la stele” a fost distins cu titlul de Doctor Honoris Causa al UBB în cadrul unei ceremonii la care a fost prezent, alături de academicieni, profesori şi alţi invitaţi, inclusiv preşedintele Agenţiei Spaţiale Române, Marius-Ioan Miso.

Făcând parte din prima cincime a celor care au explorat direct spaţiul cosmic, fiind al 103-lea om în spaţiu, Prof. univ. dr. ing Dumitru Dorin Prunariu a prezentat în discursul său după primirea onorantului titlu, câteva repere în explorarea umană a spaţiului interplanetar. „Nu o dată omenirea s-a întrebat care este originea ei. Sămânţa vieţii s-a născut pe Pământ sau a venit din spaţiul galactic?”, astfel şi-a început discursul primul român care în 1981  a petrecut în spațiu aproape opt zile.

Analize pertinente

Dumitru Prunariu a insistat asupra nevoii ca omenirea să îşi păstreze curiozitatea fără de care omul nu ar inova şi nu ar căuta să afle lucruri noi. După o scurtă întoarcere în istorie, în care i-a amintit pe principalii exploratori spaţiali, Dumitru Prunariu a adus în discuţie lansarea sondelor interplanetare, a sateliţilor de comunicaţii sau a staţiilor spaţiale care toate contribuie la cunoaşterea Universului, deşi, de mai bine de 40 de ani omul nu a mai pus piciorul pe alte corpuri cereşti. „Bugetele pentru explorarea spaţiului sunt insuficiente, motivaţia politică nu mai este aceeaşi ca în perioada de confruntare între cele două superputeri, care au pus primele bazele unor infrastructuri spaţiale impresionante.  Atunci când sunt reduse bugete, din păcate se reduce întâi de la ştiinţă, tehnologie, pentru că din punct de vedere politic nu au un rezultat imediat. Aceasta este o înţelegere eronată a rolului ştiinţei şi tehnologiei şi chiar a ştiinţelor spaţiale pentru că acestea pot să ducă la un progres considerabil, dar ele trebuie susţinute o perioadă de timp pentru a da rezultatele de excepţie”, a explicat Dumitru Prunariu. „Totalul bugetelor agenţiilor spaţiale în lume pentru programe civile este de 32 miliarde de dolari, din care mai mult de jumătate sunt investiţi de SUA. A creşte bugetul spaţial civil mondial de 20 de ori de exemplu, ar reprezenta a suta parte dintr-un procent al PIB-ului mondial. Oare ne-ar putea determina ceva să facem această alocare?Poate conştientizarea imineneţei unei catastrofe tereste şi necesitatea de a găsi mijloace de le preveni sau de a disloca o parte din populaţie în spaţiu. Sunt întrebări pertinente, dar deocamdată retorice”, a precizat Dumitru Prunariu.

În condiţii reale, ceea ce s-ar putea face, consideră Dumitru Prunariu, este de a continua explorarea spaţială chiar şi prin misiuni robotice. „Acele misiuni robotice sunt de mare importanţă pentru explorarea iniţială pentru că roboţii pot fi suspuşi unor solicitări mult mai mari decât oamenii. Roboţii nu au însă ingeniozitatea, nu au flexibilitatea şi nu pot gândi cum o fac omenii. Acolo unde este nevoie de a duce mai departe nişte rezultate iniţiale obţinute de roboţi este neapărat nevoie de oameni”, a subliniat inginerul român.

“A muncit cu o tenacitate ieşită din comun, uimindu-şi mentorii cu felul în care a ştiut să îmbine experienţa practică şi cercetările ştiinţifice teoretice. S-a prezentat mereu în lume cu discreţie şi bunăvoinţă ştiind să fie excelent în variate ipostaze, de la cea de investigator pe tărâmul ştiinţei, până la cea de dascăl înainte şi după 1989. Calitatea domniei sale prin care a văzut Pământul din Spaţiu îl înscrie în continuarea tradiţiilor noastre de la Conrad Haas, până la Aurel Vlaicu şi de la Traian Vuia până la Hermann Oberth. De aceea UBB îl cinsteşte cu cel mai înalt titlu al său. Noi vom fi onoraţi să îl avem coleg”, acad. prof. univ dr. Ioan Aurel Pop, rectorul UBB.

Cu paşi mici

Dumitru Prunariu a mai insistat şi asupra nevoii explorării spaţiului translunar care ar oferi oportunitatea de a dezvolta instrumente şi tehnici operaţionale necesare în susţinerea a decenii de explorări viitoare, aproape de Pământ. Misiunile spaţiale Appolo din perioada 1969-1972 au fost singurele care până acum au dus oameni în acel spaţiu. Asteroizii pot reprezenta şi ei un următor avanpost al omenirii în Spaţiu, a mai spus omul de ştiinţă, la fel de importante fiind misiunile precum Rosetta, o sondă spațială care a fost lansată în 2004 de către Agenția Spațială Europeană şi care în luna noiembrie a acestui an a depus un modul pe suprafaţa unei comete aflată la 700 milioane de kilometri de Pământ. Modulul Philae transmite date ştiinţifice de pe un corp ceresc rămas aproape intact de la formarea Sistemului Solar.  În privinţa posibilităţii reale ca un român să ajungă din nou în spaţiul cosmic, inginerul a precizat că România beneficiază deocamdată de privilegiul de a fi membră a Agenţiei Spaţiale Europene. „ În cadrul acesteia putem participa la următoarele faze de selecţie pentru astronauţi europeni. Când vor fi acestea decamdată nu este stabilit. Ultima selecţie s-a încheiat în 2009 unde din 8400 de candidaţi au fost aleşi şase şi trei au zburat până acum în spaţiul cosmic”, a spus Dumitru Prunariu la Cluj.

Incitarea publicului

„Interesul pentru spaţiu a existat întotdeauna. Cel puţin publicul larg se raportează cu mult interes şi incitare la ce se întâmplă acolo sus. Deoarece explorarea cosmosului nu a adus în ultimii ani realizări de excepţie care să fie recepţionate de către public, publicul nu s-a mai arătat atât de interesat de ceea ce se face acum. În 2010 au fost aduse probe de pe un asteroid, în 2014 o sondă a coborât pe suprafaţa unei comete, sunt lucruri de excepţie în cercetarea ştiinţifică. Roverul Curiosity se deplasează pe suprafaţa lui Marte şi furnizează date ştiinţifice extrem de importante pentru a putea înţelege ce este Marte, ce s-a întâmplat cu această planetă şi cum putem zbura pilotat până la Marte. Perioada de pionierat, atunci când era lansat Gagarin, când se ieşea pentru prima dată în spaţiul cosmic, când se ieşea pentru prima dată în spaţiul cosmic, când au fost lansate primele laboratoare spaţiale, când cu ajutorul navetei erau duşi câte şapte astronauţi în spaţiul cosmic, s-a terminat. Acum trebuie găsit ceva care expus publicului să incite la fel de mult cum i-a incitat până acum pentru că în fond, banii pentru investiţiile guvernamentale în spaţiul cosmic, vin de la noi toţi, din impozitele pe care le plătim, din banii pe care îi alocăm din veniturile noastre pentru aşa ceva”, a declarat Dumitru Dorin Prunariu.

Titlul de Doctor Honoris Causa a fost acordat de Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj în urma propunerii formulate de reprezentanţii Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Mediului din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, iar Laudatio a fost prezentată de prof. univ. dr. Alexandru Ozunu. Dumitru-Dorin Prunariu a primit titlul pentru implicarea în organizaţii naţionale şi internaţionale, fiind invitat permanent în cadrul celor mai importante manifestări internaţionale care militează la nivel mondial pentru utilizarea paşnică a spaţiului extraterestru.

Mai jos puteţi urmări o galerie de foto realizată de Dan Bodea la ceremonia decernării titlului de Doctor Honoris Causa: