Dumitru Prunariu, la TIFF Lounge: despre filme SF de Oscar, viitorul cosmonauticii și viața extraterestră

Foto: Dan Bodea

Dumitru Prunariu, primul și singurul cosmonaut român care a ajuns în spațiul cosmic, a fost invitatul celei de-a doua întâlniri cu publicul la TIFF Lounge, ocazie care le-a dat posibilitatea celor prezenți în Piața Unirii din Cluj să cunoască mai multe despre misiunea la care a participat în urmă cu 35 de ani, dar și să afle de ce România nu a mai avut de atunci nici un reprezentant în misiuni spațiale. Moderatorul discuției a fost jurnalistul Mihnea Măruță.

Publicul a putut afla și care au fost consecințele promovării lui Dumitru Prunariu ca „erou” în comunism, care sunt în acest moment principalele obiective ale strategiei naționale spațiale, sau cum se raportează un om care a zburat cu adevărat în spațiul cosmic la filme precum „Gravity”, „Interstellar” sau „The Martian”. Dumitru Prunariu a fost unul dintre invitații speciali ai Festivalului Internațional de Film Transilvania, în onoarea sa fiind proiectate sâmbătă, 28 mai, filmul „Operațiunea Avalanșa” și scurtmetrajul „Opt zile în Cosmos”. În prezent Dumitru Prunariu este președinte de onoare al Agenției Spațiale Române (ROSA) şi președinte al filialei europene a Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului Cosmic – ASE Europe.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

„Fiecare cosmonaut care zboară în spațiul cosmic este un cobai pentru diferite tipuri de experimente. Eu, de exemplu, eram îmbrăcat în senzori din cap până în picioare, de două ori pe zi, pentru a mi se înregistra anumiți parametri medicali și pentru a vedea cum se comportă organismul meu în faza acută de adaptare la starea de imponderabilitate”, a precizat Dumitru Prunariu. Cosmonautul român a mărturisit că înainte de misiunea de șapte zile din 1981 a trecut prin perioade de teamă, dar această senzație nu s-a păstrat în timpul zborului cosmic pentru simplul motiv că nu a avut timp să se gândească la altceva în afară de comenzile pe care le avea de efectuat. „Văzând măreția Pământului și înțelegând la ce nivel tehnologic a ajuns omenirea, am avut un sentiment complex: de putere și de mare vulnerabilitate”, a spus Dumitru Prunariu. Cu referire la relațiile care ar trebui dezvoltate între România și Rusia, recunoscută ca una dintre cele mai mari puteri în domeniul spațial, Dumitru Prunariu este de părere că nu trebuie renunțat la dialog.

„Cu vecinii trebuie să ai relații de colaborare. Relațiile economice cu Rusia în Europa sunt bune și foarte bune, atât Germania cât și Franța au relații de colaborare și discută ca de la partener egal, la partener egal. Istoria noastră ne-a lăsat cu multe răni, dar în domeniul diplomatic trebuie să știi care își este interesul și să acționezi pentru a-ți realiza acest interes. Este adevărat că noi avem parteneriate strategice cu SUA, facem parte din NATO, dar să nu uităm că în domeniul cosmic SUA colaborează cu Federația Rusă, iar Stația Spațială Internațională este exploatată în comun. Ca urmare, eu militez întotdeauna pentru dialog indiferent care sunt relațiile între parteneri”, a spus cosmonautul român.

Potrivit lui Dumitru Prunariu, motivul pentru care România nu a mai avut de 35 de ani un reprezentant în misiuni spațiale ține de un context politic, economic și de cooperare internațională. „În 1981, România făcea parte din tratatul internațional Intercosmos care stabilea colaborarea între țările socialiste în domeniul dezvoltării activităților cosmice. Prin acel tratat, Uniunea Sovietică oferea vectorul de a trimite misiuni în spațiul cosmic: racheta purtătoare, posibilitatea de lucra la bordul Stației Cosmice Internaționale. După 1989, nu s-a mai respectat acest tratat pentru că țările care au trecut la sistemul economiei de piață, s-au orientat spre colaborări spre Vest. Din fericire ESA (Agenția Spațială Europeană) în care România a intrat de patru ani și jumătate are colaborări bune cu Federația Rusă. Chiar dacă unele țări au întors spatele Federației Ruse, am regăsit colaborarea cu ea în cadrul unei instituții vestice. Acum avem posibilitatea să participăm la următoarele faze de selecție pentru candidați cosmonauți ai ESA”, a precizat Dumitru Prunariu. Ultima selecționare de candidați cosmonauți s-a încheiat în 2009. Au participat atunci 8400 de candidați, 100 dintre ei fiind foarte buni și 22 fiind de excepție. Dintre aceștia au fost aleși șase, pe criterii politice, luându-se în considerare statele care contribuie cu cel mai mare buget la Agenția Spațială Europeană, sau cine conduce Direcția de Zboruri Pilotate a Agenției Spațiale Europene.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Dumitru Prunariu a vorbit și despre inițiativa noului director al Agenției Spațiale Europene, germanul Jan Woerner, de a vedea locul Europei undeva pe Lună, unde să fie dezvoltat un „sat lunar”, pe lângă faptul că Europa va trebui să aibă și o nouă rachetă purtătoare care se va numi Ariane 6. „Este puțin cam departe pentru Europa să programeze singură un zbor spre Marte. Nu avem mijloace proprii de a ajunge pe Marte, dar putem merge pe Lună, să continuăm cercetările acolo și să trimitem oameni care să dezvolte un sat lunar. România merge cu pași rapizi spre a se cupla la aceste inițiative pentru că avem o poziție bună. După evaluarea de foarte mulți ani, am dovedit că putem dezvolta și coordona programe internaționale și avem capacitatea internațională de a contribui la dezvoltarea industrială a cosmonauticii”, a spus cosmonautul român. În prezent, strategia națională spațială este îndreptată spre cooperare internațională, fiind gestionată de Agenția Spațială Română (ROSA). „În anul 2000 am fost cel care în numele guvernului României, ca președinte al ROSA, am semnat primul acord între guvernul României și NASA. Încă din 1991 am demarat primele contacte cu Agenția Spațială Europeană, în 1997 am semnat un al doilea contract de cooperare cu ESA care prevedea participarea industrială la proiectele agenției. Avem cercetare fundamentală, avem aplicații în domeniul spațiului cosmic, participăm la programul de navigare prin satelit al UE, Galileo – aşa-numitul ‘GPS’ european – precum şi la programul Copernicus de monitorizare a Pământului pentru mediu și securitate”, a precizat Dumitru Prunariu. Programul național spațial se realizează prin proiecte multianuale, participarea la aceste proiecte realizându-se prin licitație publică.

Dumitru Prunariu s-a declarat puternic impresionat de realizarea filmului „Gravity” (2013) cu Sandra Bullock în rolul principal. „Fiecare detaliu din acel film corespunde identic cu ceea se află la bordul navelor cosmice sau a Stației Spațiale Internaționale. În ceea ce privește filmul Interstellar și realizarea tehnologică, acesta lasă de dorit. În schimb, mi-a plăcut deosebit de mult și l-am văzut de trei ori până acum, filmul Armageddon”, a spus Dumitru Prunariu, aducând în discuție, cu această ocazie, pericolul pe care îl reprezintă asteroizii pentru Terra și nevoia dezvoltării tehnologiilor care să ajungă în preajma asteroizilor și care să le deturneze orbita.  În încheiere, Dumitru Prunariu a răspuns și provocării de a se pronunța cu privire la existența vieții extraterestre.

„Viața este universală și se dezvoltă acolo unde găsește condiții favorabile dezvoltării. Nu excludem faptul că alte civilizații, mult mai dezvoltate, nu ne-au descoperit. N-am să vorbesc despre omuleți verzi, dar ideea că am fi putut fi vizitați de alte civilizații mi se pare foarte realistă. De asemenea, nu este exclus că am putea fi experimente la scară universală, iar faptul că nu se intervine în ceea ce facem noi pe Pământ ar putea ține doar de o anumită etică, la fel cum la noi există un grup de etică în domeniul explorării spațiului cosmic care stabilește reglementări asupra modului în care să explorăm spațiul cosmic. Acest comitet spune că nu este bine să intervenim în viața altei planete. Suntem foarte axați acum pe planeta Marte și trebuie să fim atenți să nu dăm o altă turnură evoluției normale a acestei planete. Nici alții dacă vin pe Terra nu ar fi bine să intervină sau să lase o bacterie care să distrugă întreaga omenire”, a spus Dumitru Prunariu în încheierea întâlnirii cu publicul la TIFF Lounge.


Publicitate

Postaţi un comentariu