Directorul Centrului Pompidou din Paris, Doctor Honoris Causa la UAD: „În jungla artei contemporane, Clujul are un rol extraordinar”

Foto: Loránd Vakarcs

Bernard Blistène, directorul Muzeului Naţional de Artă Modernă-Centrul de Creaţie Industrială/ Centrul Pompidou din Paris, a fost onorat vineri cu titlul de Doctor Honoris Causa de Universitatea de Artă și Design din Cluj, eveniment în cadrul căruia a avut ocazia să-și declare admirația față de mai mulți artiști români reprezentativi ai artei contemporane, printre care Ana Lupaș, Cornel Brudașcu, Mircea Cantor, Adrian Ghenie, Victor Man, Ciprian Mureșan, Dan Perjovschi, Geta Brătescu, dar și să aducă un omagiu lui Constantin Brâncuși pe care l-a numit cel mai reprezentativ sculptor al secolului trecut.

Specialist în conservarea patrimoniului, începând cu anul 2014 Bernard Blistène este responsabil de unul dintre cele mai importante muzee de artă modernă şi contemporană din lume, cu 20.000 de vizitatori în fiecare zi și 120.000 de lucrări în expoziții.

Foto: Loránd Vakarcs

Prezența lui Bernard Blistène la Cluj, precum și vizitele pe care le-a făcut în ultimii ani în România, la București, Târgu Jiu sau Sibiu se datorează prieteniei pe care o are cu Ami Barak, critic de artă și curator, președinte al Asociației Internaționale a Curatorilor de Artă Contemporană (IKT) în perioada 2002-2005, dar și cu Maria Rus Bojan, critic de artă și consultant de artă independent, stabilită în prezent la Amsterdam.

„Cred că avem datoria în lumea în care trăim astăzi să facem ca Europa să fie mai puternică decât este acum și, în calitate de director al Muzeului Naţional de Artă Modernă-Centrul de Creaţie Industrială/Centrul Pompidou, este cu atât mai mult datoria mea să mă aflu astăzi la Cluj. O mare parte a colecției Centrului Pompidou a fost realizată în jurul unor mari filiere ale artei românești. Am venit în România după ce am fost numit director la Centrul Pompidou pentru că mi s-a părut indispensabil ca istoria legăturilor noastre să fie și a prezentului, nu doar a trecutului. Sunt gardianul comorilor din trecut, dar trebuie să mă asigur că artiștii contemporani au locul lor”, a spus Bernard Blistène.

La Cluj, Bernard Blistène a amintit și despre actuala expoziție a artistului român Mircea Cantor, La partie invisible de l’infini, deschisă la Atelier Brancusi din Paris, din cadrul Centrului Pompidou, până pe 27 martie.

Foto: Loránd Vakarcs

La conferința de presă care a precedat ceremonia de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa, Bernard Blistène a mai declarat că i se pare extraordinar că Parisul a moștenit atelierul lui Constantin Brâncuși și la fel de miraculos i se pare că la Târgu Jiu există un ansamblu sculptural atât de valoros. Referitor la sculptura Cumințenia Pământului directorul Centrului Pompidou a declarat:

„Este o operă de artă foarte scumpă, dar trebuie să țineți cont că este o moștenire națională. Chiar dacă achiziționarea ei nu a fost reușită prin procesul de subscripție publică, ar trebui să fie reluate eforturile pentru achiziționarea de statul român. Și în Franța se practică asta în cazul operelor simbol. Și Centrul Pompidou își dorește uneori să achiziționeze lucrări pe care nu și le permite. Nu suntem atât de bogați precum pare, avem o colecție imensă, dar și multe sarcini. Clădirea centrului este uriașă și ne costă foarte mult. Le mulțumim însă oamenilor bogați care ne fac cadou unele lucrări”, a spus Bernard Blistène.

În ceea ce îl privește pe Adrian Ghenie, directorul Centrului Pompidou a precizat că este un mare artist și printre puținii care au ambiția astăzi să se întrebe cum este să fii pictor după mari pictori ai secolelor trecute. De asemenea, Bernard Blistène și-a declarat respectul față de Ciprian Mureșan și interesul său pentru chestiuni sociale și istoria artei. De asemenea, în discursul pe care l-a avut după primirea titlului de Doctor Honoris Causa, Bernard Blistène a remarcat cât de important este că mulți dintre artiștii români contemporani care s-au remarcat la nivel internațional în ultimii ani își doresc să revină în orașul care i-a format, subliniind rolul important pe care îl are Universitatea de Artă și Design în acest sens, dar și Fabrica de Pensule. „Ați construit în Cluj un mediu de creație pentru care aș dori să găsesc model și în Franța”, a precizat directorul Centrului Pompidou din Paris.

[stextbox id=”custom”]

Cu o solidă pregătire în filozofie, istorie şi istoria artei, precum şi în arheologie la Sorbonna, Bernard Blistène este specialist în conservarea patrimoniului acordând la începuturile carierei sale o atenţie deosebită picturii vechi şi picturii franceze a sec. al XVII-lea, în special lui Nicolas Poussin, care a devenit un subiect predilect al activităţii sale. Personalitate rafinată însă, mânat de un simţ artistic deosebit şi de curiozitatea specifică eruditului, Bernard Blistène s-a apropiat mai apoi şi de arta contemporană scriind numeroase articole de specialitate în Cahiers du Musée national d’art moderne, Artpress, Artforum, Flash art sau+-0. Astfel, el va dezvolta numeroase legături cu artiştii timpului său, printre care Ben Vautier, Gérard Garouste, Raymond Hains, Christian Boltanski, François Morellet, Daniel Buren şi va realiza împreună cu ei în diferite expoziţii în muzee şi instituţii internaţionale din întreaga lume precum Kunsthaus de Zurich, Stedelijk Museum Amsterdam, MACBA Barcelona, Centro Reina Sofia Madrid, CAIXA de Pensions Barcelona şi Madrid, White Chapell Art Gallery Londra, Musée d’Art Contemporain Moscova, Kunshalle Baden-Baden, etc.

Considerat „om al muzeului”, Bernard Blistène a dedicat o mare parte a activităţii sale din ultimii 30 de ani înfiinţării sau restructurării / reînnoirii unor muzee de artă modernă sau contemporană fie din Europa, fie de peste ocean. Astfel, în 1990 el devine directorul Muzeelor din Marsilia, reorganizând ansamblul acestor muzee. El va reamenaja mai multe instituţii printre care Muzeul de Artă Modernă Cantini,  Muzeul de Artă Africană, Amerindiană şi Oceanică din cadrul Centrului Vieille Charité. Va crea, de asemenea, un Muzeu al Artelor Decorative, precum şi un Muzeu al Modei. În sfârşit, va pune bazele MAc, Muzeul de Artă Contemporană din Marsilia. Oraşul va deveni astfel un spaţiu privilegiat al creaţiei plastice, expoziţiile de artă modernă şi contemporană contribuind la dinamica excepţională a oraşului. 

La finalul anilor ’90, Bernard Blistène îşi va desfăşura activitatea şi în Statele Unite unde va realiza numeroase expoziţii de artă contemporană în cadrul Muzeului Guggenheim. Reîntors în Franţa va lucra o vreme la Centrul Pompidou pentru ca, mai apoi, în calitate de  Inspector general al creaţiei artistice să dezvolte parteneriatele între fondurile regionale de artă contemporană, centrele de artă şi muzee. Printre cele mai importante evenimente ale acestei perioade se numără „Trésors publics” (proiect realizat împreună cu prietenul său Ami Barak), „La Force de l’Art”, etc.

Din 2014, Bernard Blistène este director al Muzeului Naţional de Artă Modernă-Centrul de Creaţie Industrială / Centrul Pompidou. Responsabil de unul dintre cele mai importante muzee de artă modernă şi contemporană din lume, beneficiind de aportul unei echipe puternice de treizei de specialişti în conservare, el doreşte să extindă şi să restructureze prezentarea colecţiilor permanente, să dezvolte o politică a achiziţiilor deschisă spre mondializare. MNAM-CCI este un loc deschis tuturor dezbaterilor şi disciplinelor, precum şi tuturor formelor vibrante de creaţie, iar din 2016 dispune de Galeria 0, un veritabil laborator pentru creaţia actuală.

[/stextbox]

Distribuie:

Postaţi un comentariu