Dezbatere la Fabrica de Pensule: De ce critica de artă este aproape inexistentă la adresa scenei artistice din Cluj

Printre participanții la discuție au fost: Miki Braniște, Corina Bucea, Florin Caracala, Lucian Indrei, Cristina Curcan, Gabriel Marian, Diana Marincu sau Mihai Iepure-Górski/Foto: Cristina Beligăr

Care este statutul criticului de artă în Cluj, cine și de ce scrie critică de artă sau cum ar trebui să se raporteze artiștii la criticii lor au fost doar câteva dintre întrebările pe care le-a ridicat discuția pe această temă propusă de Roxana Modreanu, masterandă la Universitatea de Artă și Design din Cluj, în cadrul unei întâlniri găzduite de noua platformă de proiecte a Federației Fabrica de Pensule, spațiul Pilot.

Criticii de artă sunt puțini, nu scriu constant și adeseori critica lor e mult prea „blândă” pentru scena de artă oricum fragilă din România, acestea au fost câteva dintre concluziile dezbaterii de vineri, 24 iunie, la care au participat artiști, curatori și manageri culturali care își desfășoară activitatea în spațiul Fabricii de Pensule.

„De multe ori în literatura de specialitate se vorbește ori despre o criză a criticii (printre multiplele crize ale artei contemporane) sau despre o incapacitate funciară a acesteia de a mai avea vreun fel de influență asupra artei în general. Iar asta în contextul în care cantitatea de text produs sub această egidă, a criticii de artă, ajunge la cote nemaiîntâlnite. Totuși, contextualizând aceste idei în planul local, izbitor este numărul foarte mic de critici de artă și, implicit, penuria de texte critice. Vă invit ca împreună să încercăm să găsim răspunsuri cu privire la situația actuală a criticii și a relevanței ei, de la modul în care o percepem, de la modul în care are vreo importanță pentru noi până la necesitatea ei în câmpul artei contemporane. Și asta pentru că, agonizând între eforturile susținute ale lumii artistice românești de a se adapta sistemului capitalist de după 1990, între înființarea de galerii, respecializarea actorilor lumii artei, subfinanțarea domeniului artistic și dificultatea de a găsi contexte în care să se manifeste, critica de artă din România și mai ales din Cluj pare a fi amuțit”, a motivat moderatoarea dezbaterii organizarea acestei întâlniri.

Foto: Cristina Beligăr

Astfel, pe durata a două ore, participanții la discuție au făcut referire, printre altele, la lipsa unei comunități de critici în Cluj, dar și în România, care să propună o critică dinamică și reactivă în mediul artistic. Aceștia au subliniat, de asemenea, că o practică în peisajul artistic românesc este ca atunci când cineva scrie despre un act artistic, ori scrie pentru că l-a enervat foarte tare ceva anume, sau scrie pentru că îl interesează acel ceva, dar când este pus în situația de a scrie despre anumite spectacole sau performance-uri care nu i-au plăcut, preferă să nu o facă sau să se autocenzureze, recurgând la cronică de întâmpinare și mai puțin la o critică negativă, bine argumentată. „Criticul se află într-o poziție de putere atunci când se bazează pe autonomia opiniilor sale. Cred că acesta este de fapt rolul lui. De a nu se afla printre cei care după ce văd spectacolul și după ce aud părerile celor din jur să meargă să-și scrie pe Facebook opinia în baza a ceea ce a auzit de la ceilalți”, a precizat în timpul discuției managerul cultural Corina Bucea.

Un alt punct al discuției l-a constituit ideea potrivit căreia criticii de artă nu sunt luați în serios și, ca urmare, un curator este la ora actuală mult mai popular decât un critic de artă. Reactualizarea revistelor de cultură din Cluj, cu reacții mai rapide și mai acide la adresa a ceea ce se întâmplă pe plan artistic, introducerea articolelor critice în presa generalistă, formarea unei comunități de critici și crearea unui mediu pentru dezbateri la adresa scenei artistice, s-au regăsit printre soluțiile propuse de participanții la dezbatere în vederea revitalizării criticii de artă, pentru a se evita în acest fel practica, tot mai mult prezentă, prin care artistul „își cumpără” criticul pentru a scrie în favoarea sa.

[stextbox id=”custom”]

PILOT este un nou spațiu de proiecte al Federației Fabrica de Pensule, lansat în luna iunie 2016. Gândit ca o platformă independentă, PILOT este dedicat experimentării unor modele de lucru și de expunere, bazate pe procesualitatea creației artistice într-un cadru de referință, diferit de cel al unei galerii sau al unui spațiu de expunere clasic. Prin acest proiect, Federația Fabrica de Pensule caută să ofere un context deschis și să ȋncurajeze colaborările ȋntre programe curatoriale sau proiecte artistice (individuale sau colective), abordări interdisciplinare și colaborări ȋntre artiști, curatori, performeri, operatori culturali etc. Spațiul funcționează, prin rotație, ca o platformă pentru curatori independenți, ca spațiu de rezidențe pentru artiști și pentru proiecte colaborative inițiate de artiști sau operatori culturali din domenii variate și ca laborator de cercetare artistică.

Programul de rezidențe

Spațiul Pilot invită artiști români cu vârsta de până la 35 ani să aplice la o rezidență dedicată artelor vizuale în perioada 18 iulie – 31 august 2016. Artiștii aleși vor avea la dispoziție noul spațiu de proiecte din Fabrica de Pensule, acces la biblioteca de artă a acesteia și posibilitatea de a interacționa cu membrii Fabricii de Pensule pe durata șederii în Cluj. Rezultatul rezidenței va fi făcut public printr-o prezentare sau o serie de prezentări, prin intervenții în spațiul Pilot sau în afara lui sau prin realizarea unei expoziții. Criteriile de selecție sunt motivația artistului de a lucra în cadrul Fabricii de Pensule, proiectul propus și portofoliul artistului. Termenul limită pentru depunerea aplicațiilor este 2 iulie 2016. Propunerile de proiecte pot fi trimise la adresa de e-mail: info@fabricadepensule.ro.

Pentru mai multe detalii: www.fabricadepensule.ro.

[/stextbox]