De la carte la „á la carte”. Librăria Universităţii, încă un simbol pierdut al Clujului

Zvonurile privind deschiderea unui restaurant în locul Librăriei Universităţii par să se confirme. Potrivit unei surse apropiate managerului restaurantului Hubertus, acesta se lăuda apropiaţilor în urmă cu câteva luni că îşi va deschide un restaurant în “buricul târgului”, lângă Matei Corvin.

O nouă palmă dată culturii

Afişele care anunţă mutarea Librăriei Diverta pe strada 21 Decembrie 1989, la numărul 22, nu mai lasă loc de nicio interpretare: victimă a crizei financiare, librăria Diverta, care funcţiona în Piaţa Unirii colţ cu Str. Universităţii din anul 2000 va dispune de un alt spaţiu, tot central, însă lipsit de tradiţia pe care acea intersecţie de străzi i-o oferea. „Libraria Diverta se va muta de la 1 octombrie într-un alt spațiu, în apropiere. Va fi unul modern, fresh din punct de vedere al designului care cu siguranță va fi pe placul celor care vor alege să ne viziteze. Această mutare a fost determinată de chiria foarte mare, care nu putea fi acoperită din vânzările de carte, principalul pilon al librăriei noastre din Cluj. Ne-am orientat către un spațiu mult mai avantajos din punct de vedere al costurilor”, a precizat pentru Transilvania Reporter, din partea librăriei Diverta, Maria Pârvuleasa.

Chiria bat-o vina

Chiriile de ordinul miilor de euro şi chiar al zecilor de mii din centrul oraşului este principala problemă pentru lanţurile de librării. Profitul este aproape imposibil de atins, singura soluţie de a rămâne pe piaţă fiind atragerea publicului prin diverse strategii de marketing. “Ceea ce consider că s-a întâmplat cu Librăria Diverta, şi asta nu o spun pentru că fac parte din concurenţă, este că această librărie s-a bazat doar pe tradiţia locului pentru a-şi atrage vânzări. Foarte puţin a investit în strategii de marketing, foarte puţin s-a implicat în crearea de evenimente pentru cititori şi din această cauză şi-a pierdut credibilitatea. Lanţurile marilor librării, cum sunt Humanitas, Cărtureşti sau Librarium creează evenimente prin care îşi atrag public nou şi aceasta îi ajută să supravieţuiască. Mutarea Librăriei Diverta, după opinia mea, va aduce o scădere a vânzărilor în această librărie cu cel puţin 50%”, consideră reprezentantul unei librării clujene. Potrivit acestuia, o nouă librărie în locul eliberat de Librăria Diverta ar putea funcţiona doar în cazul în care acţionarii unui lanţ de librării ar fi interesat să investească în acel spaţiu, ori o asemenea investiţie se ridică la peste 500.000 de euro.

“Nu” categoric

În privinţa destinaţiei pe care o va avea spaţiul de peste 700 de metri pătraţi, aceea de restaurant, locatarii clădirii fostei Librării a Universităţii, spun că se vor opune cu orice preţ deschiderii unui restaurant. “Pe lângă faptul că e gălăgia din Piaţa Unirii, din cauza concertelor, nu avem nevoie de restaurant. Să meargă în altă parte beţivii şi distracţia să se organizeze la capătul oraşului, nu în mijlocul lui. Eu nu sunt de acord să se facă birt aici, asta este părerea mea”, a spus o chiriaşă în vârstă a imobilului de pe strada Universităţii nr. 1. O altă locatară consideră că părerea lor oricum nu va conta, dar să se deschidă un restaurant în locul unei librării este de neconceput.“Cuvântul nostru credeţi că va conta?În centru restaurante şi terase sunt peste tot, nu ar fi ceva nou, însă această librărie era o tradiţie a Clujului şi cu atât mai mult trebuia păstrată în locul unde funcţiona de zeci de ani. Proprietarul însă decide. Noi vom avea un cuvânt de spus şi doar cu acordul prorietarilor se va face următoarea mişcare. Ar trebui să fim întrebaţi, totuşi, şi noi. În subsol a intenţionat cineva să renoveze şi să deschidă un club de noapte, însă nu a avut nicio şansă, nu ne-am dat acordul. A fost o discuţie de principiu şi am fost foarte categorici şi nu s-a concretizat”, a precizat Zorela Sândean, locatară în clădirea al cărui parter este ocupat de Librăria Univesităţii.

Felul unu, doi şi trei

Mutarea Librăriei Universităţii, înfiinţată la Cluj-Napoca încă din anii ’50 nu îi mai miră pe oamenii de cultură ai Clujului, în contextul actual. “Librăria Cartea Rusă, cum se numea pe timpul adolescenţei mele, era locul unde vedeam în carne şi oase scriitorii. Acolo se întâmpla tot de însemna partea de cultură scrisă: lansări de carte, întâlniri cu scriitorii aflaţi în manuale. Era un fenomen, intram acolo ca într-un templu, mai aveam un pic şi ne desculţam. Faptul că primează interesele comerciale în loc de hrana spirituală şi că ar urma să se servească felurile unu, doi, trei, pe mine nu mă încânta deloc. Ştiu că trăim într-o piaţă capitalistă, dar una este să intre tineretul într-o librărie cu tradiţie şi alta este să mănânce în acelaşi loc”, a precizat pentru Transilvania Reporter, umoristul Cornel Udrea. Poetul Ion Mureşan nu vede cum în condiţiile actuale Clujul mai poate spera să devină Capitală Culturală Europeană:„În Evul Mediu exista o pedeapsă aplicată cetăţenilor care presupunea demantelarea bisericilor până când locuitorii acelor cetăţi reveneau la sentimente mai bune. Clujul suferă în acest moment o demantelare culturală: i s-au luat galeriile de artă, i s-au luat locurile cu tradiţie, s-au închis locaţiile culturale şi s-au făcut paşi spre periferie. Cultura ajunge un fel de Aeroport militar, interzis oamenilor de rând. Desfiinţarea librăriei din locul în care o cunoşteam de zeci de ani şi mutarea ei într-un fost bar, nu mă miră în contextul actual. Nu m-ar mira nici ca Biserica Catolică să revendice Biserica Ortodoxă sau invers. Librăria Universităţii este în trendul mişcării destabilizării culturale. Oraşul pare că nu este condus şi se comportă ca o corabie fără cârmaci. A devenit un oraş lăsat în voia vântului în care marinarii sunt beţi”, susţine poetul Ion Mureşan.

Capitalism sălbatic

Scriitorul Ion Pop consideră că Administraţia locală ar putea avea o reacţie şi ar putea interveni în această serie de abandonuri ale locurilor-simbol din Cluj, puncte de referinţă pentru lumea universitară şi locul de întâlnire a intelectualităţii.„ S-a mai întâmplat un lucru trist şi cu librăria George Coşbuc în locul căreia este acum o bancă. Eu consider că pentru toţi clujenii este un eveniment trist, şocant şi scandalos. Vorbim aici de un capitalism sălbatic, deloc atent la cultură. În cazul în care acest spaţiu se va transforma într-un restaurant eu consider că primeşte o orientare greşită şi se demonstrează încă o dată că finanţele înving spaţiul simbolic”, este de părere scriitorul Ion Pop. Pe dramaturgul Radu Ţuculescu nu îl miră deloc mutarea librăriei, dar consideră situaţia penibilă. „Şi Librăria Universităţii sau librăria Coşbuc, şi Arizona şi Croco erau locuri cu istorie, unde se întâlneau oamenii de artă şi studenţii. O părere bună nu poţi să ai în astfel de cazuri, dar dacă primează banul nu mai este nimic de zis. Trist este că în acea zonă au apărut birturile mai ceva ca farmaciile”, a spus Radu Ţuculescu.

 „Mutarea Librăriei este încă o palmă dată culturii şi o ofensă adusă unui oraş în care Universiatea are tradiţie de sute de ani. Din punctul meu de vedere gestul este un omagiu adus mâncării şi băuturii, iar mutarea librăriei într-un alt loc nu este decât un pas până în momentul în care va dispărea cu totul. Când politicienii decid să le ia scriitorilor revista, când Verso se lasă să moară, când cultura se duce pe râpă, ce pretenţii mai are Clujul să aspire la titlul de Capitală Europeană a Culturii?” se întreabă istoricul Ovidiu Pecican