Cultura, la garnizoană! Proiect de compromis pentru sectorul artistic din Cluj. Fostă garnizoană, transformată în hub cultural

În aproximativ trei ani, operatorii culturali din Cluj vor avea un spațiu de întâlnire sub forma unui hub cultural administrat de municipalitate în colaborare cu Centrul Cultural Clujean (CCC), o soluție de compromis care nu va rezolva problema spațiilor culturale din Cluj și nici nu va oferi soluții asociațiilor culturale care încearcă să supraviețuiască pe o piață a chiriilor scăpată de sub control. Inițiativa restaurării și revitalizării vechii garnizoane militare aparține Municipalității clujene și este în acord cu Strategia culturală a orașului.

Astfel, clădirea monument istoric de pe Bulevardul 21 decembrie nr. 106 din Cluj-Napoca (pavilionul B), va primi în sfârșit o funcționalitate, însă nu una care să răspundă nevoilor concrete ale mediului cultural independent. Clădirea va deveni sediul Centrului Cultural Clujean și va oferi asociațiilor membre, cât și antreprenorilor culturali care nu fac parte din CCC ocazia să desfășoare anumite tipuri de activități sau programe, dar nu cu caracter permanent. Printre viciile clădirii se numără lipsa aproape totală a luminii naturale și faptul că structura ei interioară nu poate fi modificată dată fiind încadrarea în categoria clădirilor monument istoric.

Context

În așteptarea construirii Centrului Cultural Transilvania, unul dintre proiectele municipalității clujene care de ani de zile bate pasul pe loc deși mediul artistic local a devenit tot mai efervescent în ultimii zece ani, în 2017 se lansa ideea ca orașul să aibă până în 2020 un Centru European de Artă Contemporană.

Acest centru ar fi fost un proiect-cheie în cadrul dosarului de candidatură a municipiului Cluj-Napoca la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021 și ar fi fost dispus în trei clădiri diferite, una dintre acestea fiind clădirea de pe Bulevardul 21 decembrie 1989, nr.106. Proiectul tehnic de reconversie a clădirii în care ar fi urmat să funcționeze centrul a primit însă aviz negativ de la Comisia Locală de Monumente. Totuși, Primăria Cluj-Napoca a găsit o soluție pentru salvarea clădirii-monument și va aloca circa șase milioane de euro necesari transformării, din care speră ca 2 milioane de euro, bani nerambursabili, să-i obțină prin programul RO-Cultura derulat pe fonduri norvegiene.

Vineri, 18 octombrie, la Centrul Interdisciplinar pentru Știința Datelor al UBB a avut loc consultarea reprezentanților sectorului cultural clujean și a celor interesați cu privire la valorificarea durabilă a monumentului istoric de pe Bulevardul 21 decembrie nr. 106 din Cluj-Napoca în vederea realizării unui centru cultural.

Reprezentanții Centrului Cultural Clujean au prezentat formula de management a spațiului, conceptul, activitățile care ar putea fi dezvoltate și găzduite acolo, respectiv alternativele de amenajare a clădirii.

„Ceea ce încercăm să facem este să îmbinăm două lucruri: nevoile sectorului cultural de a folosi spații comune și limitările impuse de legislație și de aspectul clădirii în sine”, a precizat Ștefan Teișanu, din partea Centrului Cultural Clujean.

Municipalitatea va demara reabilitarea monumentului istoric, proiect evaluat la cel puțin 5 milioane de euro, iar în prima fază va solicita o finanțare prin programul EEA & Norway Grants, pentru care a selectat, în urma apelului de parteneri, Centrul Cultural Clujean drept partener al proiectului.

„Sunt optimist că proiectul se va realiza cu, sau fără finanțarea norvegiană. Contribuția financiară a Primăriei este de patru milioane de euro, față de două milioane cât cerem de la norvegieni. Fondurile de la ei sunt doar o oportunitate de a completa bugetul”, a spus Ștefan Teișanu.

Concept și gestiune

Viitorul hub cultural dispune de o suprafață de 2.500 de metri pătrați utili, pe trei niveluri, cu subsol, parter și mansardă.

„Nu știm ce nume va avea această clădire, dar ne-am imaginat-o ca pe un spațiu în care vom avea ca funcțiuni de bază un co-working accesibil gratuit pentru membrii noștri și pentru partenerii strategici, câteva spații de evenimente, de la săli de conferințe, la sală de expoziție, săli educaționale, bibliotecă, studiouri pentru rezidențe, depozite și o cafenea. Va exista și o zonă de birouri în care ar urma să ne mutăm noi, Asociația Centrul Cultural Clujean”, a transmis Ștefan Teișanu.

Formula de management nu este nici ea foarte clară, din cauza vidului legislativ privind parteneriatul public-civil, respectiv public-privat. Cert este că nu va funcționa după formula „stat în stat”, cel puțin asta declară reprezentații Centrului Cultural Clujean. Gestiunea tehnică și proprietatea ar reveni municipalității, având în vedere că echipa CCC nu și-a dorit vreodată să devină proprietara unei astfel de clădiri, în timp ce gestiunea programului să le revină lor, celor de la CCC.

„Vom vedea dacă spațiul va putea fi folosit în mod gratuit, sau va fi nevoie de solicitarea unei chirii simbolice. Spațiul are capacitate de a genera venituri astfel încât subvenția din partea Primăriei după anul 2022 să nu fie totală. Venituri ar putea fi obținute prin contractul de închiriere pentru cafenea, pentru sălile de evenimente sau prin abonament la spațiul de co-working”, a spus Ștefan Teișanu.

Activități

În momentul în care își va începe funcționarea, centrul se va axa pe două categorii de activități. Pe de o parte, vor fi cele legate de funcțiunile pe termen lung ale spațiului și apoi cele care țin de un program gândit pentru perioada de finanțare. CCC propune, astfel, activități de formare pentru sectorul cultural, conferințe cum sunt Culture 2030, Culture Next sau Culture &Well-being Forum, de punere în rețea a sectorului cultural, program artistic și de dezvoltare a publicului, precum și un program de mediere culturală, activități de educație artistică și creativă în parteneriat cu școlile, universitățile, organizațiile și instituțiile culturale din oraș.

Potrivit lui Ștefan Teișanu, nu există speranța ca spațiul să fie dat în funcțiune mai repede de sfârșitul anului 2021. În perioada următoare va fi depusă solicitarea de finanțare prin programul EEA & Norway Grants și cel mai probabil anul viitor vor începe lucrările de renovare. Începând cu anul 2021 spațiul ar urma să găzduiască birourile echipei Centrului Cultural Clujean și un spațiu de co-working. Începând cu anul 2022 clădirea va putea oferi spațiu de desfășurare proiectelor operatorilor culturali.

Cadrele de colaborare pentru ca anumite asociații să își desfășoare activitatea în noul centru nu sunt încă stabilite. Teoretic, spațiile vor putea fi folosite gratuit în baza unei formule de planificare și rezervare. Din păcate, clădirea nu se ridică nevoilor spațiilor de spectacole sau reprezentațiilor artistice, astfel încât să fie folosite de asociațiile de teatru și arte performative din oraș. Pentru acestea ar urma să se găsească alte soluții.

„Vom avea posibilitatea de a închiria mai multe spații pentru un singur proiect care se desfășoară pe o perioadă mai lungă, dar nu cred că aceste spații sunt ideale pentru spectacole de teatru. Sistemul de programare nu este încă bătut în cuie. Unul dintre obiectivele asumate în proiectul către norvegieni este să încheiem anul 2022 cu un anumit tip de planificare a clădirii și vom încerca în acest sens să găsim soluțiile cele mai bune. Restricțiile fizice și legale, însă, sunt majore. Va fi, mai degrabă, un spațiu cu funcționalități minime, generaliste, comune, unde vor putea fi organizate conferințe, mai degrabă decât spectacole”, a subliniat Ștefan Teișanu, spunând că speranțele sunt mult prea mari pentru ceea ce oferă în realitate spațiul.

La întâlnirea de vineri, 18 octombrie, au participat Balázsi-Pál Ágnes (Grupul PONT), Ioan Sumedre și Milena Surducan (Asociația Caolin), Diana Buluga și Carmen Muntean (Asociația Create.Act.Enjoy), Oana Mardare (Asociația Reactor de Creație și Experiment), Eugen Pănescu (arhitect, Planwerk Cluj), Andi Daiszler (Daisler Asociația), Andreea Iancu (Centrul Cultural German), Cecilia Stupar (arhitect, KNK Studio), Marius Lazin (ADR Nord-Vest), Daniel Andreica și Susana Sarkozi (Facultatea de Fizică a Universității Babeș-Bolyai), Ștefan Teișanu, Rarița Zbranca, Georgiana Buț, Corina Bucea și Hanna Ugron (Centrul Cultural Clujean).

 „La capitolul programare, cred că ar trebui să aibă un cuvânt decisiv, pe toată durata funcționării, cei care folosesc spațiul, respectiv asociațiile culturale. Această clădire trebuie să fie diferită față de Casino-ul din Parcul Central pe care îl gestionează tot Primăria. Este un proiect de compromis, din punctul meu de vedere, care asigură partea funcțională, de administrație, dar multe activități culturale nu le poți realiza acolo. Este clar că avem nevoie de alte spații care nu pot fi tot timpul externalizate sectorului privat, precar, cum s-a întâmplat în ultimii zece ani. Asemenea situație nu ar mai trebui să continue. M-aș bucura ca acel proiect al Centrului European de Artă Contemporană despre care se vorbește să nu fie abandonat. Nu se mai poate realiza totul cu resurse private. Posibilitățile de acum zece ani nu mai sunt valabile astăzi”, a spus arhitectul Eugen Pănescu, prezent și el la întâlnirea de vineri.

Eugen Pănescu a mai semnalat faptul că modul de selecție a proiectanților pe care îl practică Primăria Cluj-Napoca în cazul proiectelor similare cu cel în cauză ar trebui să ridice multe semne de întrebare.

„Genul acesta de proiect de investiție de șase milioane de euro, făcut pe sub masă și dat pe sub masă cuiva este revoltător. Aceste practici limitează inclusiv valoarea proiectului pentru că atunci când procedezi așa, renunți la niște opțiuni”, a precizat arhitectul Eugen Pănescu.

[stextbox id=’custom’]

Centrul Cultural Transilvania

Ideea realizării Centrului Cultural Transilvania pe Bulevardul 21 Decembrie 1989, care ar include printre altele și noul sediu al Filarmonicii clujene a fost lansată în urmă cu exact zece ani. În 2011, au fost depuse 14 propuneri pentru acest obiectiv, iar rezultatul concursului trebuia anunțat după o jumătate de an. Cele șase luni, însă, s-au făcut 7 ani, timp în care au avut loc tot felul de contestări și procese.

Suprafața desfășurată a proiectului era de 46.000 metri pătrați (mp), din care cea de carosabil de 1.740 mp, iar suprafața pietonală, 3.283 mp, și suprafața de spații verzi de 475 mp. Planul prevede o parcare la subsol de 480 de locuri, o sală de concerte pentru Filarmonică de 1.200 de locuri. În afara acesteia, aici urmau să se ridice și alte clădiri: clădirea Sălilor de Concerte, cea a artelor plastice și dramaturgie, sediul Academiei de muzică Gheorghe Dima, dar și un hotel cu 200 de camere.

[/stextbox]