Cristian Dascălu, curator TEDxCluj 2016: „Experiența de la TEDx e ca într-un ring de box, doar că în loc de pumni primești idei bune”

O nouă ediție TEDx bate la ușă și se anunță cel puțin la fel de sonoră ca edițiile anterioare. Cu tema, MYTHBUSTING – lăsăm poveștile să doarmă, trezim adevărul, TEDx 2016 va încerca să demonstreze că niciun mit și nicio idee nu sunt mai presus de știința eliberatoare a prezentului. Pregătite cu cel puțin șase luni înainte, evenimentele TEDx implică multă muncă de echipă și o perfectă coordonare. Temele evenimentelor sunt alese cu responsabilitate pentru ca participanților să li se dea posibilitatea să se identifice cu tot ceea ce înseamnă inovație și evoluție în secolul XXI.

Cristian Dascălu a contribuit la fondarea ClujHUB, Cluj Internaţional Club şi Startup Transilvania și în prezent se ocupă de organizarea TEDx Cluj. Începând cu anul 2010, împreună cu echipa lui, a fost responsabil de organizarea a zece evenimente reunite sub umbrela TEDx Cluj. Este TEDx un eveniment exclusivist, care este relevanța acestui tip de conferințe sau în ce constă reușita unei ediții TEDx sunt o parte dintre întrebările pe care le-am adresat lui Cristian Dascălu cu doar câteva zile înainte de startul primei ediții din 2016.

Reporter: Cum face echipa TEDx diferența între ideile care merită și care nu merită să fie răspândite?

Cristian Dascălu: Este destul de complicat să facem această diferență pentru că, implicit, totul merită răspândit. Cred că am încercat să facem o prioritate din acele lucruri care au un impact mai mare la un anumit moment, în contextul unei teme. Este o nebunie ce se întâmplă în momentul de față pe piața ideilor ținând cont că la un moment dat s-a scris că în prezent sunt în viață același număr de cercetători câți au existat de la începutul lumii până acum. Așadar, este o muncă extrem de dificilă să alegem ideile și vorbitorii fiecărei ediții, dar ținem cont de temă și de persoanele la care am avut acces mai facil gândindu-ne ce ar fi interesant pentru publicul local. Cumva așa reușim să selectăm acele idei pe care considerăm că merită să le împărtășim. Totul merită împărtășit, dar trebuie etapizat.

R.: De ce nevoia de a demonta mituri în acest an?

C.D.: La Mythbusting am ajuns din perspectiva psihologilor pe care îi avem în echipă pentru că la nivel de științe comportamentale s-au invalidat foarte multe lucruri care până acum erau bătute în cuie, când de fapt nu era tocmai așa. Uitându-ne în jurul nostru, am văzut că încă suntem o societate cu multe prejudecăți și conferința vine să își aducă contribuția la eliberarea de prejudecățile pe care încă le avem.

R.: Consideri că v-ați supus unui risc atunci când ați hotărât că vorbitorii acestei ediții să nu fie persoane foarte cunoscute?

C.D.: În efortul de așezare a conceptului la nivel locul „am folosit” în edițiile trecute anumite personalități care să acționeze pe post de ancore. Nu am renunțat la principiile noastre pentru a-i aduce, ci i-am căutat și cu scopul de a funcționa ca ancoră pentru publicul pe care ni-l doream. Anul acesta nu am mai făcut asta, pe de o parte pentru că ar fi reprezentat un efort mult mai mare financiar, pe de altă parte pentru că TEDx a devenit un concept cunoscut. Ca urmare, publicul ar trebui să se obișnuiască cu ideea că cineva care vine la TED, vine să îți spună ceva, nu e CINEVA care îți spune ceva anume. Cred că situația de până acum, aceea că în rândul publicului se crease o așteptare de a vedea pe scena TEDx personalități, era datorată unei probleme de bază indusă de mass-media, care profilează că neapărat trebuie să fii acolo sus, vizibil, ca să se interpreteze că faci ceva bine. Sunt enorm de mulți oameni care fac lucruri interesante și nu sunt vizibili.

R.: Pe ce criterii au fost aleși invitații acestei ediții și cât de mult a contat în alegerea lor talentul pe care îl au ca vorbitori?

C.D.: S-a mers foarte mult pe recomandări și asta a dat rezultate cel mai bine până acum. Nu putem spune că am avut foarte multe criterii. Nu a fost o prioritate pentru noi abilitatea lor de speakeri, dar i-am susținut în a-și fixa abilitățile respective. De aceea le solicităm discursurile și prezentările cu mai mult timp înainte. Mulți dintre vorbitori au un anume trac deși pentru unii nu este ceva ce nu au mai făcut până acum, dar având în vedere contextul stimat al conferinței uneori se pierd cu firea și în acest caz trebuie să-i liniștim.

R.: Cât de mult contribuie conferințele TEDx la punerea în valoarea a potențialului local?

C.D.: De obicei încercăm să punem un focus destul de mare pe potențialul local, dar anul acesta ne scuzăm într-un fel prin faptul că am reușit să aducem foarte multe femei pe scenă, cred că în proporție de 70%. Cumva, componenta locală a căzut pe locul al doilea. Cu toate acestea, avem contextul local și pe cel de leadership prin componenta feminină.

R.: În ce constă reușita unei ediții TEDx și, concret, care este relevanța conferințelor TEDx?

C.D.: Noi punem accent pe ce se întâmplă pe scenă doar în raport de 50%. Ne place să credem că restul de 50% se întâmplă în pauze, în interacțiunea dintre vorbitori și public și ceea ce stârnim în mintea oamenilor pentru a trage niște concluzii ulterior. Încet, încercăm să creăm o conexiune și în ceea ce privește partenerii, companiile, sponsorii, care văd dincolo de beneficiile de imagine pe care le implică un astfel de parteneriat. Acesta aș zice că este un ideal mai mare în funcție de care încercăm să evaluăm succesul sau insuccesul unei conferințe. În concret sunt solicitările care vin spre noi, pe de o parte a oamenilor care vor să se înscrie și nu mai pot pentru că locurile sunt limitate, pe de altă parte a companiilor care vin către noi pentru a face lucruri împreună. Asta este ce vedem noi în concret.

R.: Care a fost ediția de vârf TEDx Cluj?

C.D.: La finalul fiecărei ediții ni se spune că de data aceasta a fost mai bine decât la ediția anterioară și abia așteptăm să vedem ce faceți la anul. Așteptările cresc, dar asta se traduce și în costuri. O problemă logistică la Cluj este numărul de locuri în sălile pentru evenimente. Nu ai foarte multe de unde să alegi. Nu toate sălile aparțin „cetății” și poate comunitatea nu va aprecia o conferință TEDx în sala unui hotel, la fel cum apreciază o conferință organizată la Cinema „Florin Piersic”, să zicem. O ediție de top aș spune că a fost cea de anul trecut. Fiecare ediție se individualizează în diverse moduri. De exemplu ediția 2015 putem spune că s-a individualizat și prin colaborarea cu Dragoș Bucurenci, care a schimbat moderarea evenimentului. Anul acesta l-am adus adițional în zona de moderare pe Dragoș Iliescu. El va ajuta publicul să facă un rezumat al întregii zile pentru că experiența pe care o ai la TEDx te face să te simți într-un ring de box în care în loc de pumni ți se livrează idei. Așa că, de la Dragoș Iliescu ne dorim să dea nota generală a acestei ediții.

R.: Cât de exclusiviste sunt evenimentele TEDx?

C.D.: Conferințele se adresează unui număr limitat de oameni. Ce te aștepți este ca oamenii respectivi să facă ceva mai departe, astfel încât odată ce au fost expuși la un conținut să aibă șanse să întrețină un efort ulterior necesar. Prin faptul că sunt manageri în companiile lor, poate au o influență mai mare asupra subalternilor, sau faptul că pot fi antreprenori, îi face poate liberi să acționeze într-o zonă pe care o aleg de unii singuri. Selectăm audiența prin impunerea unui cost de participare pentru a da o sustenabilitate mai mare efortului pe care îl depunem. Te poți lupta cu populism vs. o orientare nișată și riști să fii numit exclusivist. Ideea este că trebuie să ne îndepărtăm de evenimentele gratuite, sau de tot de înseamnă „gratuit”. Totul ține de valoarea adăugată.

R.: În premieră la ediția din 2016 va avea loc și TEDx Cluj Award, premiu acordat celei mai bune idei de business. Cum a venit ideea acordării acestui premiu?

C.D.: Evenimentele TEDx pleacă de la tema generală Ideas worth sperading, respectiv a Ideilor care merită să fie răspândite. Am avut și o ediție pe tema Ideas worth doing, respectiv a ideilor îndrăznețe care merită puse în aplicare, în urma căreia am ajuns la concluzia că noi diseminăm idei pe scenă pentru a le populariza, dar în drumul către impact trebuie să privești mult mai departe. Atunci am zis că ideile bune au nevoie de un loc unde să se întâmple și pe atunci la nivelul Clujului nu exista o inițiativă. Astfel a apărut comunitate antreprenorilor și freelancerilor, Cluj Hub, care a preluat organizarea lui TEDx Cluj. Conceptul TEDx Cluj a continuat tot parcursul lui către zona antreprenorială și așa a apărut Start Up Transilvania. Cluj Hub a rămas la nivel de locație fizică, dar Start Up Transilvania-Centrul de Antreprenoriat și Inovare duce lucrurile către a ajuta ideile să aibă un loc unde să se consolideze, le duce către o zonă de finanțare, de internaționalizare. Am observat că TEDx poate să susțină aceste idei prin adresabilitatea pe care o are pe partea de speakeri și pe partea de relație cu publicul și astfel să aducem idei cu practicabilitate în business prin TEDx Cluj Award și să le orientăm pe zona de antreprenoriat inovativ. Considerăm că dincolo de beneficiile pe care le putem acorda în cadrul conferinței, printr-o minimă finanțare, împreună cu cei de la Creștem Idei ne gândim și cum să îi construim câșigătorului o campanie de crowdfunding. Mai departe putem vedea și în cadrul StartUp Transilvania cum putem să dezvoltăm această susținere, nu doar pentru respectivul câștigător, ci pentru toate ideile curajoase de pe lista nominalizărilor la premiu.