Corina Bucea, manager cultural: „TIFF este radarul care indică modul în care s-a schimbat Clujul în ultimii 15 ani”

În prezent manager cultural la spațiul de creație Fabrica de Pensule, Corina Bucea este o apropiată a Festivalului Internațional de Film Transilvania în special prin prisma celor trei ediții la care a luat parte ca voluntar.

A intrat în echipa de voluntari ai TIFF-ului începând cu a doua ediție, respectiv în 2003, în perioada studenției, mai târziu a avut ocazia chiar să lucreze în cadrul festivalului și odată cu apariția Fabricii de Pensule și cu parteneriatul încheiat între festival și acest spațiu, a început să colaboreze la Competiția Locală TIFF care în 2016, pentru al șaptelea an consecutiv, le oferă pasionaților de film șansa de a-și prezenta producțiile pe marele ecran, în timpul festivalului.

„Ca perspectivă generală mi-am dat seama, la un moment dat, că pentru mine schimbările orașului sunt reflectate foarte bine prin filtrul amintirilor mele de la TIFF și a felului în care se desfășurau acele zile. TIFF-ul e un radar care reflectă modul și viteza în care s-a schimbat orașul. Îmi aduc aminte, de exemplu, unde aveau loc petrecerile din timpul festivalului în primii ani, acestea fiind un alt radar care reflectă foarte bine atmosfera orașului de atunci, inclusiv petrecerile de la Hotel Continental sau petrecerile HBO. TIFF-ul își propusese cred, de la început, să schimbe modul în care clujenii se raportează la oraș și cum ar putea să funcționeze orașul în altă formă decât cea cotidiană. Primele ediții pot apărea oarecum ridicole în acest moment pentru că totul părea foarte balcanic, foarte «provincial». Încerca să dea un aer de festivisim, care acum poate părea comic, pentru că o discrepanță destul de mare între ce își dorește un festival, în ce cadru vrea să se întâmple, ce context vrea să creeze și felul în care arăta de fapt orașul în acel moment, cu băncile vopsite în trei culori, cu Piața Unirii care arăta jalnic”, precizează Corina Bucea, adăugând că Piața Unirii este un alt radar și un punct de referință pentru relația dintre ce s-a schimbat în oraș și cum s-a schimbat festivalul.

„Cred că unul dintre elementele cele mai importante care măsoară succesul festivalului este prezența în Piața Unirii. În momentul acesta se vede destul de puternic parcursul cum Piața este un fel de planetă centrală cu o mulțime de sateliți în jur care funcționează în relație cu acest spațiu și cred că acesta e și un simbol pentru felul în care funcționează festivalul la nivel global pentru oraș. Sunt zece zile de activitate intensă, de filme, de atmosferă, dar pe lângă acestea, mai există o mulțime de efecte-satelit. Cred că cea mai importantă este atmosfera pe care a adus-o festivalul, ceea ce a schimbat foarte mult modul în care clujenii își văd orașul”, consideră managerul cultural Corina Bucea.

Pe durata celor trei ani în care a fost voluntar, Corina Bucea a lucrat în echipa tehnică a festivalului, ocupându-se de subtitrări. Jumătate dintre voluntari, precizează Corina, își doreau să meargă la petreceri, ceea ce era mult mai simplu atunci, decât acum. Personal a ajuns nu doar la numeroase petreceri, ci a reușit să vadă până la 35 de filme pe ediție, unele chiar de mai multe ori, ceea ce acum i se pare foarte greu de imaginat. „Atunci era tot ce îmi puteam dori de la festival”, spune managerul cultural Corina Bucea. Ce este specific pentru un festival de dimensiunea TIFF-ului este toată infrastructura pe care o generează și pe care trebuie să o pună în funcțiune, ceea ce nu se aplică la evenimentele mai mici sau mai disparate, spune Corina Bucea. „Nivelul problemelor și ce efort necesită rezolvarea lor sunt incomparabile la un festival la care vin mii de oameni. Am învățat multe uitându-mă la modul în care oamenii de foarte multe ori în mod spontan găsesc soluții pentru probleme de speriat”.

Perioada de voluntariat a fost cea mai intensă pentru Corina și încă are nostalgia acelor ani. Mai târziu, lucrând din altă poziție la TIFF, respectiv în calitate de location manager al festivalului, nu a mai văzut atât de multe filme și nu a mai fost la atât de multe petreceri. „Din păcate în ultimii ani este o diferență foarte mare în ceea ce privește relația mea cu festivalul pentru că acum e mult mai greu să mă desprind pentru o săptămână de activitățile pe care le am. Dar sunt lucruri de care mă simt aproape, cum este competiția locală care de la prima ediție a fost organizată în parteneriat cu Fabrica de Pensule și chiar dacă nu am mai făcut parte din juriu a fost tot timpul un eveniment important pentru mine”, precizează Corina Bucea.

„Cred că ceea ce rămâne o constanță în cazul TIFF-ului este atmosfera care se creează în jurul lui. Am fost în festivaluri în care totul este foarte profesionist și bine organizat, dar nu neapărat atmosfera e cea care te ține acolo, ci mai degrabă programul. Lauda care se aduce TIFF-ului este în primul rând referitoare la atmosferă și la modul în care orașul se animă și îți dă un sentiment de familiaritate. Înainte să existe TIFF-ul nu cred că își închipuia cineva că Piața Unirii va putea vreodată să arate așa și că oamenii vor putea să o folosească în felul acesta. Oamenii care vin în momentul TIFF-ului la Cluj îl vor ține minte în starea aceea și acest lucru se reflectă și asupra localnicilor în sensul în care poți să-ți imaginezi că acesta este Clujul de fapt, în care ne simțim confortabil să funcționăm pe tot parcursul anului. Cred că lucrurile s-au schimbat și din cauza TIFF-ului în acest oraș. În anii de facultate aveam impresia că orașul era cel mai banal, plictisitor și neinteresant loc posibil. Parcă toată lumea voia să scape din oraș. În acest moment nu am deloc sentimentul că există două săptămâni la rând moarte în Cluj, în timpul verii, ceea ce este extraordinar. Mă bucur să văd la Cluj că nu mai avem o discrepanță atât de puternică între un eveniment mare și ce se întâmplă în restul anului”, a mai declarat managerul cultural.

În ceea ce privește campaniile de imagine ale festivalului, Corina a rezonat cel mai mult cu cea din 2004, Marilyn Monroe pe Cetățuie, în costum național și campania din 2006 cu mămăliga. Îi place ideea echipei artistice de a aduce în local referințe globale din cinematografie și spune că o schimbare importantă pentru imaginea TIFF a fost momentul în care Andrei Pastuhov a intrat în echipă.

„Asemenea Festivalului Internațional de Film Transilvania, un alt gen care reușește să adune o comunitate de oameni interesați foarte direct de conținutul și de programul unui eveniment este jazzul, prin Festivalul de Jazz de la Sibiu și Festivalul de Jazz de la Gărâna. Acestea sunt două evenimente cu tradiție îndelungată și nu poți să le pui doar pe seama transformării societății și a tinerilor din România pentru că ele există de mult timp și cred că, de fapt, existența lor este cea care a generat o schimbare atât în societate, cât și în oameni”, Corina Bucea, manager cultural

Festivalul Internațional de Film Transilvania (27 mai – 5 iunie 2016) este organizat de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc și Asociația pentru Festivalul de Film Transilvania.