Convorbirile Revistei Sinteza, la Festivalul Internațional de Carte Transilvania: Sașii din Transilvania și poveștile lor

Festivalul Internațional de Carte Transilvania, care se desfășoară în Cluj până duminică, 9 octombrie, a găzduit joi o nouă întâlnire din cadrul Convorbirilor Revistei Sinteza, de data aceasta dedicată sașilor din Transilvania.

Evenimentul, realizat în colaborare cu Fundația Michael Schmidt, a cuprins lansarea a două volume publicate recent de jurnalista Ruxandra Hurezean la Editura Școala Ardeleană, prin care publicul este familiarizat cu moștenirea sașilor transilvăneni și prin care cititorii au oportunitatea de a cunoaște o altă parte a istoriei vii a românilor.

Despre volumele „Povestea sașilor din Transilvania. Spusă chiar de ei” și „Criț. Istoria, poveștile și viața unui sat de sași” au vorbit Aurel Codoban, Călin Hinţea, Loránd L. Mádly și Marius Bența. La întâlnire a fost prezentă și Sofia Folberth din satul Criț, protagonistă a cărților autoarei. În cele două cărți, doamna Sofia Folberth povestește nu doar viața ei, relevantă pentru poporul său, ci și modul în care satul și comunitatea în care familia ei a trăit aproape 100 de ani era autoguvernată de legi și reguli care o făceau să funcționeze aproape perfect.

„Acest lucru m-a și atras la subiect. Am spus că nu pot să trec pe lângă faptul că undeva, cândva, lucrurile stăteau bine, că oamenii erau fericiți, că își trăiau fiecare moment important al vieții împreună și în felul acesta s-au legat unii de alții, dar și-au găsit, totodată, rădăcinile și sensul. Dovadă că și astăzi continuă să se întâlnească undeva în Germania toți locuitorii care au plecat din Criț. Povestea unui popor care a venit și a plecat și care acum vrea să se întoarcă mi s-a părut foarte interesantă pentru vremurile pe care le trăim. Pentru că tuturor ni se întâmplă să ne căutăm locul în lume, să ne căutăm patria. Nu este un fenomen al istoriei, ci un fenomen al prezentului”, a precizat jurnalista Ruxandra Hurezean, senior editor la Revista Sinteza.

„Eu doar am povestit ce m-a întrebat”, a mărturisit în fața publicului, cu simplitate, doamna Sofia Folberth, care la vârsta de peste 90 de ani, atunci când nu se află în Germania, face în continuare munca de ghid în biserica evanghelică din Criț în jurul căreia s-a desfășurat cea mai mare parte a vieții ei.

„Ceea ce a reușit să facă Ruxandra Hurezean cu cele două cărți este într-un fel ce ar fi putut face un antropolog, un sociolog și un istoric. Prefer oricând interviul sau povestirea de presă în locul a ceea ce fac istoricii români care sunt din păcate, stilistic, incomparabil mai slabi decât cei francezi pe care poți să îi citești cu plăcere. Avem pe de o parte o serie de biografii și o monografie a satului Criț. Toate sunt făcute într-o manieră foarte interesantă, pentru că paradoxal Ruxandra Hurezean este inversul a ceea ce se cere unui cercetător în sociologie sau antropologie. Ceea ce mă miră întotdeauna la Ruxandra Hurezean este empatia față de ceea ce este obiectul povestirilor ei gazetărești”, a spus eseistul și filozoful Aurel Codoban.

Aurel Codoban a adăugat că lumea acestui gen de comunități, cum este cea a sașilor transilvăneni, a apus definitiv și că, din păcate, ceea ce este și va deveni Europa este foarte departe de spiritul germanic comunitar.

La rândul său, istoricul Loránd L. Mádly a precizat că istoria sașilor transilvăneni este un capitol deosebit din istoria Europei, asupra căruia este necesar să revenim de câte ori avem ocazia. „Sașii reprezintă o comunitate foarte solidară de la care avem foarte multe de învățat. Istoria continuă și avem de-a face cu mulți care se reîntorc și care îngrijesc ceea ce a mai rămas din moștenirea pe care au lăsat-o aici”, a spus Loránd L. Mádly.

„În cele două cărți ale autoarei vedem că nu e vorba doar de modele de guvernare în ce se întâmpla în aceste comunități, ci și un model de conviețuire într-o societatea construită nu pe principiul schimbului echitabil, sau al profitului, ci pe cel al darului. Ca să recuperăm ceea ce noi am pierdut prin dispariția acestor sate cred că trebuie să ne întoarcem la noi înșine și la un alt mod de relaționare. Demersul Ruxandrei Hurezean este între jurnalism, etnografie și literatură, sunt cărți care spun adevărul într-un mod frumos. Citind cele două volume, simți iubirea pe care a investit-o autoarea în fiecare capitol”, a precizat, în finalul întâlnirii,  jurnalistul Marius Bența.