Conferința internațională pe tema incluziunii rromilor de la Pata Rât, ignorată de primarul Clujului, de prefect și de președintele CJ Cluj

Foto: Dan Bodea

„Ne dorim să fim un oraș inteligent, să fim wise și smart, dar aș spune că ne dorim să fim, totodată și un oraș căruia îi pasă de semeni și îi pasă cu adevărat de oameni”, cu aceste cuvinte ale Emiliei Botezan, șefa departamentului de relații externe și investitori în Primăria Cluj și membră în echipa proiectului Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj, a debutat conferința Incluziunea socială: strategii și dileme.  

Una dintre cele mai importante conferințe internaționale desfășurate la Cluj-Napoca pe tema incluziunii sociale a fost trecută cu vederea însă de șefii principalelor instituții din administrația clujeană, deși prezența lor era anunțată în programul evenimentului de miercuri. Cu toate că zona Pata Rât constituie una dintre cele mai complexe cazuri de marginalizare socială din România, primarul Emil Boc, prefectul județului Cluj, Gheorghe Vușcan și președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, au absentat de la întâlnirea cu peste 200 de experți din cadrul unor instituții publice și ONG-uri, precum și reprezentanți ai unor semnificative foruri naționale și internaționale, precum Ambasada Regatului Norvegiei în România, UNICEF România, Agenția Națională pentru Romi, care s-au întâlnit la Cluj în cadrul evenimentului Incluziunea socială: strategii și dileme.

Foto: Dan Bodea

Mesajul primarului Emil Boc a fost transmis de viceprimarul Dan Tarcea:

„Prima formă de respect a administrației publice locale este grija pentru semenii noștri. Nu putem fi o societate prosperă fără să le asigurăm semenilor acces la educație, la sănătate, la locuri de muncă bine plătite. Acesta este unul din obiectivele pe care le avem. Primăria va aloca și în perioada următoare bani, eforturi, resurse pentru a continua acest proiect fără de care societatea nu poate să avanseze. Primăria susține Direcția de Asistență Socială și Medicală și continuăm alocarea de fonduri pentru ONG-urile care acționează pe această direcție de incluziune socială”, a spus Dan Tarcea.

Evenimentul, care se desfășoară pe durata a două zile, între 1-2 martie, la Grand Hotel Napoca, include prezentarea rezultatelor proiectului Pata-Cluj implementat de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj împreună cu partenerii săi în perioada octombrie 2014 – aprilie 2017, respectiv un proiect integrat de incluziune a romilor din Pata Rât, care a constat în intervenții la nivel social, educațional, cultural, ocupațional. Bugetul total al proiectului a fost de 2.079.500 EUR, extins cu încă 1.091.000 EUR pentru locuințe. Cea mai mare parte a bugetului, respectiv 44.48% a fost orientat înspre componenta de locuire, în timp ce 24.97 procente din buget au fost îndreptate înspre componenta de educație și activități de tineret.

Incluziunea socială: cost sau investiție?

Herman Baskar, Șef Adjunct al Misiunii în cadrul Ambasadei Regatului Norvegiei în România, Bulgaria și Moldova a declarat la Cluj că proiectul de la Pata Rât face parte dintr-un program extins al Norvegiei de a reduce sărăcia, desfășurat de Guvernul Norvegiei prin Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014.

„Situația este complicată pentru că există încă neîncredere în rândul comunităților etnice de peste tot din Europa. Știm că procesul de acordare a locuințelor nu este un lucru ușor și implică multe compromisuri din partea tuturor celor implicați. Pentru perioada următoare, 2014-2021, 2.8 miliarde de euro din partea Norvegiei se vor îndrepta spre 15 țări ale UE, iar România va beneficia în perioada viitoare de peste 500.000 milioane de euro și vom menține focusul asupra reducerii sărăciei”, a precizat Herman Baskar în fața celor peste 200 de participanți la conferință.

Foto: Dan Bodea

Unul dintre mesajele principale din debutul conferinței a fost cel transmis de Eduard Petrescu, reprezentant al UNICEF în România.

„În mod sigur avem foarte multe dileme. De ce într-o țară care se îmbogățește, există tot mai mulți oameni care sărăcesc?. Statisticile ne arată că avem cea mai mare rată de sărăcie a copiilor, cea mai mare rată de risc de excluziune socială a copiilor. De ce reușim să folosim resursele într-un mod straniu, pentru servicii foarte scumpe, în condițiile în care spunem că avem resurse limitate?De ce nu investim mai mult în prevenire?De ce continuăm să privim beneficiarul de servicii din perspectivă sectorială?Suntem foarte bogați în multe experiențe și proiecte, dar nu reușim să le replicăm deși au rezultate bune. Cele mai multe nu depășesc stadiul unor proiecte pilot. Ce este incluziunea socială?Este un cost sau o investiție?Ni se spune că nu sunt bani pentru incluziune socială, pentru programe sociale. Avem bani pentru autostrăzi, pentru că ni se spune că autostrada este o investiție necesară. De ce nu ar fi și incluziunea socială o investiție?”, a precizat Eduard Petrescu.

Kálmán Mizsei, fostul președinte al Comisiei „Making the most of EU Funds” și fost asistent în cadrul Secretariatului general al ONU (Organizația Națiunilor Unite) a prezentat la Cluj un discurs prin care a explicat că problema segregării rromilor nu se rezolvă doar prin politici de locuire.

„Am început să lucrez cu George Soros în programul de integrare a rromilor și când acesta a vizitat o comunitate de rromi din Budapesta unul dintre copii a întrebat: De ce ne ajutați? Și George Soros a spus, într-o manieră foarte blândă, că face acest lucru pentru că rromii suferă cea mai mare nedreptate din Europa de astăzi. România, dar este valabil și în cazul altor țări din UE, primește 26 miliarde de euro ca asistență europeană în șapte ani, plus 500 milioane de euro din fonduri norvegiene și alte fonduri elvețiene, în total 27-28 miliarde de euro. Ai crede că din aceste 27-28 miliarde, o parte merg către comunitățile de rromi. Nu este așa și această situație este valabilă și în alte state europene. În România, izolarea și sărăcia rromilor este extremă. Există însă o prăpastie mare între posibilități și dorința de a face ceva în privința aceasta. Nu este suficient să creezi politici de locuire, de educație sau de sănătate la nivel de minister. O problemă specifică despre segregarea rromilor este una foarte simplă pentru care nu există soluție instituțională. Segregarea rromilor nu ține doar de locuri de muncă sau de locuire. Segregarea cuprinde multe alte aspecte. Oamenii trăiesc în Pata Rât într-o segregare spațială, au o infrastructură proastă, locuiesc lângă o groapă de gunoi de unde ajung greu la școală sau în orice alt loc. Locuitorii de pe strada Coastei, evacuați la Pata Rât, am înțeles că și-au pierdut și slujbele. Așa că, pentru a rezolva problema segregării nu este o soluție să creezi un minister. Cineva din exterior ar întreba: de ce merg lucrurile așa încet? În primul rând din cauza birocrației, apoi pentru că există o cultură a corupției și, nu în ultimul rând, pentru că problema rromilor nu are cultura succesului și asta este de reținut. De multe ori, în timpul proiectelor, trebuie să ne luptăm cu acei oameni care nu își doresc să reușim în demersurile noastre pentru că politicii nedreptății nu îi place succesul. Mulți oameni, în continuare, preferă să îi țină pe rromi în segregare și să continue politica nedreptății. Este foarte greu să spui adevărul”, a transmis Kálmán Mizsei. 

Conferinţa Incluziunea socială: strategii și dileme este organizată de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj în colaborare cu partenerii de proiect Habitat for Humanity Cluj, Fundaţia AltArt şi Asociaţia Comunitară a Romilor din Coastei, în cadrul poiectului Pata-Cluj.

Unul din evenimentele conexe importante ale conferinței este constituit de expoziția de fotografie documentară Unitatea Mobilă semnată de Roland Váczi. Unitatea Mobilă este o baracă de tablă cu o suprafață de 141 mp, amplasată în Pata Rât. Unitatea a găzduit o serie de activități ale proiectului Pata-Cluj, iar expoziția prezintă o selecție de fotografii care ilustrează aceste activități.  Existența Unității Mobile a fost marcată de relocări și lipsa de resurse. Astfel, în soarta Unității Mobile se citește soarta microunităților mobile – a persoanelor care trăiesc în câmpul de forță al violenței structurale care definește și afectează azi comunitatea din Pata Rât.

Expoziția va putea fi vizitată la Fabrica de Pensule, spațiul PILOT, în perioada 28 februarie-31 martie, iar vernisajul expoziției va avea loc joi, 2 martie, la ora 18:00.

Programul detaliat al conferinței se găsește aici.

Mai multe informații despre conferință și despre proiectul Pata-Cluj  puteți afla accesând websiteul oficial al proiectului: www.patacluj.ro, respectiv pagina de Facebook a proiectului: Pata-Cluj.

Sumarul rezultatelor esențiale ale proiectului Pata-Cluj, în cifre: proiectul a avut un impact direct asupra a 167 de familii prin intervenție coordonată multidisciplinară, punând în centrul intervenției drepturile copilului. În acest cadru, au fost emise 278 cărți de identitate, iar înregistrarea tardivă și emiterea de duplicate ale certificatelor de naștere au fost soluționate în 89 de cazuri; s-au pregătit 55 de dosare pentru diferite beneficii sociale; 130 de persoane au beneficiat de consultații medicale în decursul a 6 luni; pentru 164 de persoane s-a acordat asistență juridică – dintre acestea, 52 de cazuri au inclus reprezentări în instanță; s-a oferit susținere completă pentru școlarizarea a 20 de copii din comunitatea Rampă (transport, haine, igienă, dezvoltare socială, emoțională și cognitivă); s-a asigurat educație prin programul Șansa a doua pentru 30 de copii și 9 adulți (3 grupuri); 65 de persoane au găsit un loc de muncă prin intermediul serviciului de medierea locurilor de muncă din cadrul proiectului.

Publicitate

Postaţi un comentariu