Concursul „Pata-Cluj avem talent” și-a desemnat câștigătorii. Printre finaliști: Lexus Talentatul și „Florin Piersic”

Foto: Cristina Beligăr

Lexus Talentatul, Florin Piersic, Speranța sau Ansamblul Romano Cluj au fost doar câțiva dintre participanții care au impresionat juriul cu talentul lor și care au evoluat în finala „Pata-Cluj avem talent”, după preselecția care a avut loc în urmă cu o săptămână. Concluzia serii a fost enunțată la finalul maratonului de muzică și dans, de gazda evenimentului, Gabor Lali: Jos pălăriile pentru toți participanții!.

Concurenții, în majoritate membri ai comunității rrome de la Pata Rât, și-au prezentat talentele cum au știut mai bine în fața celor cinci membri ai juriului și a celor peste 200 de spectatori, sperând la cinci minute de glorie și, de ce nu, la un loc „pe podium”.

Astfel, 13 concurenți și tot atâtea momente artistice au făcut vineri atmosferă, timp de patru ore, la Cinema Mărăști din Cluj, de Ziua Internațională a Romilor. Au urcat pe scenă Grupul Plus (muzică la instrumente), Lexus Talentatul (voce solo), Florin Piersic (imitație), Heghedus Florin (voce solo), The Best (dans tradițional în grup), Mr. Bean (imitație), Debora (Voce solo), Pusztai Alexandru (dans-breakdance), Willy (voce solo), Speranța (dans solo), Suhana (voce solo), Ansamblul Coastei/Romano Cluj-Napoca (dans tradițional în grup) și Kalman (voce solo), în fața unui juriu format din Miki Braniște, președintă Asociația ColectivA Cluj, Pavel Doghi, președinte Asociația Amare Phrala Cluj, Cristian Gog, iluzionist, mentalist, entertainer, Enikő Gÿorgyjakab, actriță și dansatoare Teatrul Maghiar de Stat Cluj și Marius Lakatos, consilier pe probleme de romi Consiliul Județean Cluj.

Foto: Cristina Beligăr

Foto: Cristina Beligăr

Lexus Talentatul /Foto: Cristina Beligăr

Lexus Talentatul /Foto: Cristina Beligăr

La concurs au participat toate cele patru comunități de la Pata Rât, deși evenimentul nu a fost creat doar pentru romii de acolo. La preselecția de săptămâna trecută s-au înscris în jur de 30 de concurenți, atât rromi, dar și români și maghiari.

În ceea ce ne privește pe noi, romii, am prezentat numere de dans tradițional și muzică, dar am avut și numere de actorie sau un moment interesant de break dance. Cei mai talentați au intrat în finală. În viitor ne-am dori să vină cât mai mulți participanți, inclusiv din Cluj și cumva să devină un eveniment al tuturor. Așa ar putea să vadă oamenii că nu există o diferență atât de mare între noi și că dacă stăm împreună dispar stereotipurile create despre comunitate de romi sau despre Pata Rât. Chiar dacă nu au instrumente muzicale, mulți dintre copiii de etnie romă știu să cânte la darabană sau pot să bată cu linguri în oale, iar improvizația duce de multe ori la compoziții inedite. Scopul concursului este și de descoperire a unor talente și de încurajare a celor care au potențial să participe la astfel de concursuri”, a declarant pentru Transilvania Reporter, Alex Fekete, zis Pepe, locuitor din Pata Rât.

Alex Fekete/Foto: Cristina Beligăr

Alex Fekete/Foto: Cristina Beligăr

„Impactul concursului este foarte benefic pentru acești tineri, dovadă că au venit fără să fie împinși de la spate. Din păcate multe dintre talentele lor nu sunt scoase la iveală și tocmai de aceea sunt necesare astfel de concursuri. Pentru jurizare am ținut cont de anumite criterii și în funcție de punctaj s-au stabilit câștigătorii. Nu am avut discuții între noi, ci am notat foarte cinstit fiecare număr pe care l-am văzut pe scenă”, a declarat la finalul concursului, Pavel Doghi, președinte Asociația Amare Phrala Cluj. La rândul său, Marius Lakatos, consilier pe probleme de romi la Consiliul Județean Cluj, a ținut să precizeze că numerele participanților au fost mult mai bune ca în preselecție. „A fost greu să îi evaluăm pentru că nu doar că și-au dat tot interesul, dar pur și simplu ne-au creat emoție. Dacă s-ar derula un astfel de eveniment în fiecare an, ar fi perfect pentru noi pentru că, cu siguranță, comunitatea de rromi ar avea curaj mai mare. Majoritatea participanților nu au exprimat întru totul calitatea pe care o aveau, din cauza tracului, dar dacă ar participa mai des la asemenea evenimente, altfel ar evolua. Eu voi face tot ce îmi stă în putință să promovez câștigătorii”, a spus Marius Lakatos.

Încă din debutul concursului publicul a fost rugat să nu amendeze micile erori ale participanților, ci să susțină prin aplauze, concurenții. Ce a urmat au fost câteva ore de emoție, entuziasm și bucurie pe care le-au transmis atât concurenții cât și numeroșii susținători din sală.

„Am avut puține momente în care mi-am spus punctul de vedere în timpul concursului pentru că nu sunt specialist pe dansuri tradiționale țigănești și cu atât mai puțin pe interpretare muzicală, dar am încercat să le dau sfaturi participanților legate de mișcare scenică sau atitudine. La unii concurenți s-a văzut experiența. În ansamblu a fost un eveniment cu multe surprize plăcute pentru noi, cei din juriu. În cazul multor concurenți am observat o evoluție, deși nu au avut timp la dispoziție să se pregătească, ca în cazul unui concurs clasic când este o perioadă de pregătire. Ce m-a bucurat cel mai mult la această inițiativă este că un asemenea proiect oferă posibilitatea să te faci remarcat. Dacă cel puțin o persoană, sau o trupă care a urcat pe scenă reușește să meargă mai departe cu talentul său, este un lucru minunat. Ar fi păcat să rămână doar la stadiul de one time only”, a precizat Cristian Gog pentru Transilvania Reporter.

Fiecare concurent a avut o magie, un har, a depus efort și și-a dorit să ajungă pe primul loc. În final, câștigătorii celor 2500 de lei oferiți de organizatori, au fost membrii Ansamblului Coastei/Romano, grup înființat în 2004, care prin dansul lor tradițional au ridicat publicul în picioare. Alături de ei au mai fost premiați, cu 1500 lei, grupul The Best și cu 2000 de lei, tânărul solist Kalman. Premiul special al publicului, de 1000 de lei, i-a revenit unui tânăr actor în devenire, care l-a imitat pe Florin Piersic, iar Premiul Special pentru Echipă Incluzivă a fost acordat solistei Debora.

IMG_6813

Premiul 3 a fost înmânat trupei The Best,   de Ingo Tegge,   directorul Centrului Cultural German din Cluj/Foto: Cristina Beligăr

Premiul 3 a fost înmânat trupei The Best, de Ingo Tegge, directorul Centrului Cultural German din Cluj/Foto: Cristina Beligăr

La 41 de ani, Alexandru a venit la Pata-Cluj Avem Talent pentru a-și demonstra calitățile de dansator. Practică breakdance-ul de la 14 ani și a sperat prin acest concurs să insufle pasiunea lui și copiilor din comunitatea în care trăiește.

„Am încercat să invit tineretul să vadă ce știu eu, dar nu am prea avut pe cine să învăț pentru, că nu au fost interesați. În cazul meu cred că mă definește universalitatea. Dacă ai în sânge un stil de dans, poți să folosești rock, joc țigănesc, break dance, balet, vals. Trebuie să ai idei și să ai elasticitate. Când eram tânăr eram împins din spate să dansez pentru că lumea știa că «rup tot». Avem în jur de 14 ani când am văzut pe cineva din Germania care dansa break dance original. Am crezut atunci că nu este om, atât de impresionat am fost. Aproape un an și jumătate am exersat acest dans prin sate, mă uitam în oglindă și mă copiam pe mine. La acest concurs am zis să particip gândindu-mă că poate cineva vrea să învețe de la bătrânul ăsta ceva. Dacă aș evolua și aș fi sigur pe ceea ce fac, și dacă aș primi câteva indicații, atunci aș avea curajul să particip și la un concurs televizat”, a declarat pentru Transilvania Reporter, Alexandru Pusztai, locuitor din Pata Rât, strada Cantonului.

Alexandru Pusztai/Foto: Cristina Beligăr

Alexandru Pusztai/Foto: Cristina Beligăr

Un alt concurent care s-a făcut remarcat, deși nu s-a numărat printre câștigători, a fost Florin Hegheduș. Tânărul în vârstă de 28 de ani a avut o interpretare în cheie proprie a cunoscutei melodii Mă ucide ea, cântată în original de Mihail Sandu.

„Ideea a fost să nu îl imit pe Mihail, ci să fiu eu însumi. Pe lângă voce am încercat să ofer și spectacol. Azi noapte am repetat până la ora 4 și am încercat să vin cu ceva inedit. La preselecție am interpretat operă și a am reușit să impresionez juriul. Eu pot să fac foarte multe voci. Cânt de la vârsta de 11 ani pentru că sufeream foarte mult după părinții mei pentru că nu au fost lângă mine tot timpul. Am participat la X Factor în 2012 și am ajuns până în semifinală, dar mai departe nu am mers. Ca premiu am luat atunci 1000 de euro și a fost foarte bine. La concursul de acum m-am bucurat că au comentat membrii juriului și că au observat schimbarea stilului față de fata trecută. În general, rromii nu au șansa să intre în multe concursuri și nici nu ies câștigători. Nici măcar nu se află povestea lor”, a preciat Florin.

Florin Heghedus/Foto: Cristina Beligăr

Florin Heghedus/Foto: Cristina Beligăr

Florin Heghedus a absolvit o școală postliceală de electrotehnică și se gândește să urmeze și o facultate, dar momentan, pe primul loc este muzica. „Îmi doresc să ofer oamenilor vocea mea, deși știu că este foarte greu să intri în industria muzicală. Dar poate am și eu o stea norocoasă. Ca gen muzical îmi place jazz-ul și pop-rock. Muzică din comunitatea mea nu cânt pentru că m-am format de mic pe partea de muzică ușoară”, a mai declarat tânărul. „Florin locuiește în comunitatea din Pata Rât, zona Dallas și spune că în ciuda neajunsurilor nu și-ar dori neapărat să locuiască în Cluj. „Mulți dintre noi ne simțim bine unde suntem pentru că ne știm unii pe alții. Dacă nu ar fi rampă de gunoi, nu am supraviețui și atunci într-adevăr mulți ar fi nevoiți să plece de acolo”, a precizat interpretul.

„Din punctul meu de vedere, ca țigan gabor, a fost important acest concurs pentru că nu a implicat doar țigani, ci și români și unguri. Este dovada că prejudecățile au la bază minciuni. Creațiile concurenților pe care i-am văzut aici au venit din suflet, fără ca oamenii ăștia să aibă mama profesoară de teatru sau tata profesor de dans. Unii mai au de exersat, dar pentru mine toți merită primul loc. Televiziunile ar trebui să aibă mai multă autosesizare la asemenea evenimente, să nu se meargă atât pe pile și relații. Dacă eu fac din tablă o pălărie într-o jumătate de oră, păi să-mi dea voie să o fac. La noi este o minciună faptul că mor meseriile. Nu meseria moare, ci meseriașul, iar dacă moare meseriașul nu are cine face meseria. De aceea, trebuie ajutat și promovat”, a concluzionat pentru Transilvania Reporter, gazda evenimentului Gabor Lali, actor în numeroase filme, căldărar, tinichigiu, artizanor și artist plastic.

Evenimentul „Pata-Cluj avem talent” a făcut parte din Proiectul Pata Cluj,  program de intervenție socială care folosește o abordare integrată a incluziunii sociale pentru comunitățile din Pata Rât și strada Cantonului.

 

Distribuie:

Postaţi un comentariu