Colours of Cluj, festivalul făcut de şi pentru clujeni

Andreea Iacob, organizator festival/ Foto: Dan Bodea

„Eu nu cred că este cazul să ne gândim la alternative. Dacă va ploua, va rămâne acolo cine va dori. Este un eveniment gândit în spaţiul liber”, Andreea Iacob

Pe parcursul a patru zile, între 1 şi 4 august 2013 clujenii vor avea ocazia să redescopere spaţiile publice ale oraşului în cadrul primei ediţii a festivalului „Colours of Cluj”, un eveniment care va avea loc sub tema „Împreună”. Peste 20 de artişti vor da viaţă oraşului prin 60 de manifestări şi activităţi care vor aduce artele spectaculare în centrul atenţiei. „Ne dorim un festival cât mai dechis din toate punctele de vedere: atât al categoriilor de vârstă, cât şi al categoriilor sociale. Va fi un festival care va încearca să coloreze Clujul prin clujeni”, acesta este mesajul transmis de organizatorii Colours of Cluj. Mai multe despre ce înseamnă acest festival pentru candidatura Clujului la titlul de Capitală Culturală Europană, am aflat de la Andreea Iacob, una dintre organizatoarele evenimentului.

Reporter: Care este ideea de la baza festivalului Colours of Cluj? Dar specificul lui?

Andreea Iacob: Festivalul s-a născut ca o încercare a noastră de a da un răspuns la faptul că, de obicei, în luna august, pe motiv că pleacă studenţii, nu prea se organizează evenimente. Ne-am gândit că sunt destui clujeni care rămân în oraş şi care s-ar bucura să li se ofere ceva. Al doilea argument a fost nevoia unui festival care să se apropie de oameni. Astfel, toate evenimentele se întâmplă în aer liber, cu mici excepţii de tip workshop-uri care necesită spaţiu închis. Al treilea element al festivalului ţine de participativitate. Avem o serie numeroasă de evenimente în care spectatorii devin actori pentru ceilalţi spectatori. Este un festival care îi include pe oameni. Vom avea, spre exemplu în Piaţa Unirii, o scenă de dans pentru neprofesionişti, unde oamenii vor putea dansa tango, salsa şi muzică populară românească.

Care este principala dificultate în organizarea unui asemenea festival?


Principala problemă a unui organizator ţine de întâlnirea cu partea financiară: să contractezi, să programezi artişti, trupe, pentru care nu poţi garanta că îi vei aduce pentru că niciodată nu ştii exact câţi bani ţi se vor aproba. E greu de echilibrat relaţia între a angaja trupe şi artişti şi participarea lor şi a găsi şi banii pentru asta. Festivalul este finanţat cu 70.000 lei de la Consiliul Judeţean şi o sumă mai mică de la Consiliul Judeţean. A doua categorie de finanţare provine de la sponsori. Bugetul de cheltuieli şi de venituri se află într-un conflict major, este foarte greu să ne încadăm şi lucrăm deocamdată pe ce ne imaginăm că o să primim.

Evenimentele vor acoperi toate categoriile de vârstă?

Am insistat pe tema asta şi avem şi momente pentru copii în piaţa unirii unde trei zile la rând vor fi prezentate spectacole de teatru, sau vor fi organizate ateliere. De asemenea, în Parcul Central va mai exista un colţ al copiilor, în păduricea dinspre partea cu şinele de tramvai. Pentru persoanele în vârstă vom avea un colţ al seniorilor. Vor fi invitate doamne şi domni care îi vor învăţa pe doritori cum se tricotează, şi cum se joacă table şi şah. Finalitatea va fi ca duminică să facem o instalaţie cu tricotul pe care îl fac participanţii, vom îmbrăca nişte copaci care vor marca spaţiul instalaţiei unde vom expune toate obiectele făcute de oameni de toate vârstele în cadrul atelierelor de creaţie din Parcul Central.

Cât de mult mizaţi pe implicarea clujenilor în acest festival?

Speranţa noastră numărul unu şi spaima noastră numărul unu este un festival care depinde foarte mult de clujeni. Provocarea pe care ne-am asumat-o a fost de a vedea în ce măsură clujenii ar fi interesaţi să participe la ceva la care sunt chemaţi în mod direct, nu doar ca simplii privitori. Este un festival care mizează foarte mult pe prezenţa clujenilor, respectiv pe acel tip de artă deschisă către comunitate, care vine mai mult să ceară, decât să ofere. Nu este acel soi de interactivitate neplăcută când cineva coboară în sală şi te ia de mânecă şi te duce pe scenă şi tu te simţi inconfortabil. Sunt alte tipuri de activităţi, cum este scena de dans pentru neprofesionişti, sau scena audio unde cei care au eventuale trupe de garaj sau cântă sub duş acum ar avea posibilitatea să vină să cânte în public, atelierele de creaţie etc. Încercăm să reinventăm spaţiul public ca pe un spaţiu comun.

Ce perspectivă aveţi pentru Cluj Capitală Culturală Europeană?

Există o serie de elemente care pot să creeze un capital important pentru candidatura Clujului la titlul de Capitală Culturală. Am fost fericită să-mi dau seama că multe dintre elementele pe care le aduc în discuţie operatorii culturali, arhitecţii sau oamenii care au fost invitaţi să conlucreze la crearea conceptului de Cluj Capitală Culturală, se regăsesc în conceptul acestui festival. Păstrând proporţiile, felul în care va fi receptat Colours of Cluj ne va spune în ce măsură proiecţia pe care o avem noi asupra Clujului este adevărată, sau nu, şi dacă este o investiţie pe care va fi util să mergem. Există foarte multe date pro, dar există în continuare suficiente lucruri care trebuie schimbate, ori altfel, noi, sub nicio formă, nu suntem pregătiţi. Operatorii culturali îşi fac treaba cât de bine pot ei, însă dacă nu există un suport pentru a face mai bine, lucrurile vor rămâne aici şi atunci nu vom fi nici măcar eligibili pentru candidatură.

„Un moment special la Colours of Cluj va fi realizat de un artist austriac care va realiza o instalaţie interactivă pe o clădire de pe Bulevardul Eroilor. Instalaţia poate deveni o jucărie digitală foarte inteligentă în mâna spectatorilor care vor avea posibilitatea să mişte proiecţia şi, într-un fel, să mişte clădirea în mod virtual”, a precizat Andreea Iacob, organizator festival

 

„Clujul are un aflux foarte mare de festivaluri, ar exista peste 100 în acest moment, dar o Capitală Culturală este mai mult decât suma evenimentelor artistice care se întâmplă. Scopul unei Capitale Culturale este să dezvolte acel oraş la nivel comunitar, de infrastructură etc. Unul dintre motivele pentru care Colours of Cluj sper să dea un plus oraşului în această cursă este calitatea lui de a fi un festival legat de comunitate, făcut de şi pentru clujeni”, Andreea Iacob

 


Publicitate

Postaţi un comentariu