Clujul, pe piața bicicletelor din bambus cu o soluție inovatoare de stabilizare a lemnului: Ecologice, ușoare, durabile

Foto: Dan Bodea

Uitați de oțel (prea greu), de aluminiu (prea slab) sau de fibra de carbon (prea scumpă și deloc ecologică). Atunci când vine vorba de construirea unui cadru pentru bicicletă, spun cunoscătorii, nimic nu bate lemnul sau bambusul, materiale organice și durabile, puternice și ușoare, rigide și totuși flexibile și care absorb vibrațiile fără a fi nevoie de suspensie.

Când a ajuns în Suedia, în 2010, Rareș Vâsc și-a deschis o mică afacere cu biciclete second-hand pe care le lua de la echivalentul suedez a ceea ce în România numim „fier vechi”. Erau biciclete bune, dar abandonate care aveau nevoie doar de recondiționare pentru a fi date din nou în uz. Îi completau tânărului venitul, pe lângă jobul în mentenanță pe care îl obținuse la o școală suedeză. Până să înceapă studiile, românul a conceput tot felul de proiecte interesante pentru copii începând și un master în biomedicină, o oportunitate foarte benefică, de altfel, de a lucra într-un laborator de renume internațional, cu cercetători foarte bine pregătiți.

A condus în Suedia o serie de experimente care aveau ca focus vindecarea rănilor diabetice și vindecarea perforațiilor cronice de timpan, lucrând îndeosebi pe o enzimă, plasminogen, cu rol foarte important în procesul de vindecare. Rezultatele cercetării au fost foarte bune și, ca urmare, luna aceasta enzima va fi aprobată ca medicament pentru a fi folosită pe scară largă.

Foto: Arhiva personală

Întâmplarea a făcut ca într-o zi, Rareș să găsească referințe despre bicicletele din lemn de bambus pe internet și să devină curios cu privire la potențialul enorm al acestui material. Ca cercetător, avea acces nelimitat la articole științifice. A citit mult și a descoperit că bambusul este un material ușor, ecologic și incredibil de rezistent. Există undeva la 1.400 de varietăți de bambus, inclusiv un tip care se numește bambus de oțel, folosit în Asia, în construcții, la realizarea schelelor.

„O particularitate care se aplică cu precădere bicicletelor din bambus este diminuarea naturală a vibrațiilor. Există și alte materiale care diminuează vibrațiile poate la fel de bine, cum este fibra de carbon de exemplu, dar în urma producerii ei, prin procesul industrial se elimină foarte mult dioxid de carbon. În plus, fibra de carbon nu este la fel de rezistentă la impact lateral. Dacă lovești tubul din lateral, se va fisura destul de ușor. Toate avantajele acestea m-au determinat să îi dau o șansă acestui material pentru a vedea cum pot să îl stabilizez. Să nu crape, să nu îl atace furnicile, o problemă pe care o au de obicei producătorii bicicletelor din bambus”, precizează Rareș Vâsc.

Bicicletele din bambus sunt produse în lume undeva din secolul al XVIII-lea, însă inovația pe care o propune Rareș constă în a stabiliza materialul. Bambusul fiind un material natural, expus intemperiilor, cauzele care duc la degradarea lui sunt multiple: Atacul insectelor, ploaie, umiditate crescută sau scăzută, toate pot crea tensiune internă în tubul de bambus care până la urmă crapă.

În Europa, cu precădere în Germania, Austria și Cehia există mai multe companii care produc biciclete din bambus, dar care se confruntă cu problema legată de stabilizarea materialului.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

„Lucrând în laborator, am profitat de faptul că am acces la aparatură și la surse de informații, așa că am studiat materialul pentru a vedea cum se comportă. Căutam o particularitate fizico-chimică pe care să o pot exploata. Nu știam ce caut. Asta am făcut din fonduri proprii în timp ce mă aflam în Suedia și beneficiind de aparatura disponibilă acolo. Când lucram pe cercetare, chiria pentru aparate era plătită de grupul meu de cercetare, dar când foloseam aparatele în scop propriu, trebuia să plătesc eu chiria. Banii s-au dus foarte repede. Din fericire, când mi s-au terminat fondurile, am găsit și soluția”, explică Rareș.

Bambusul are în mod natural zaharuri, a căror concentrație diferă de la sezon la sezon, de la specie la specie, chiar și de momentul zilei în care este recoltat. Soluția a fost mult mai simplă decât se aștepta tânărul și a găsit-o în ceea ce se numește polimerizare.

„Fiecare moleculă de zahar, de diferite tipuri, stă cumva separat în matrixul celular numit lignină. Ceea ce am făcut a fost să creez un ulei special cu care lemnul este impregnat și care acționează la nivel molecular legând toate moleculele una de cealaltă într-o structură organizată. Asta se numește polimerizare. Procesul acesta face lemnul stabil”, precizează Rareș Vâsc.

După recoltare, ideal în anul cinci de creștere, bambusul în general se arde. Asta o fac cei care îl recoltează pe plantație. Odată ajuns în atelierul din Cluj, lemnul este șlefuit și apoi impregnat cu ulei. În 48 de ore acesta se polimerizează. Tuburile sunt cumpărate la o dimensiune de 2,5- 3 metri, în diametru de 2-5 cm. Cadrul cântărește în jur de 900-1.200 de grame. Odată polimerizat, lemnul devine stabil și poate fi utilizat în fabricarea cadrelor. Cum materialul lemnos nu poate fi sudat, îmbinările sunt făcute dintr-un material compozit pe care Rareș îl obține din rășine epoxidice și fibre de in naturale.

„Dimensiunile cadrelor sunt standard, dar niciodată nu sunt perfecte. De aceea dăm posibilitatea clienților noștri să își personalizeze cadrele. Bicicleta trebuie să se plieze pe nevoile clientului și de aceea trebuie să știm dacă va fi folosită în oraș, în afara orașului, în pădure. Ne interesează și greutatea clientului și nivelul lui de mobilitate. Celelalte componente ale bicicletelor sunt din industrie, dat fiind că momentan nu avem posibilitatea să fabricăm noi componentele”, precizează Rareș.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Dacă unele materiale sunt ieftine, disipă vibrațiile, dar sunt grele, cum este oțelul, fibra de carbon este ușoară, disipă bine vibrațiile dar este scumpă. Dacă vrei material ușor și ieftin acesta este aluminiul, dar nu disipă vibrațiile. Bambusul este ieftin, eco, ușor și disipă vibrațiile și astfel întrunește multe dintre calitățile pe care le cauți atunci când vrei să îți cumperi o bicicletă. În plus, din punct de vedere estetic, nu putem nega că o bicicletă din bambus atrage imediat priviri atunci când o vezi prin oraș.

Când a construit prima bicicletă din bambus în Suedia, în 2015, Rareș a văzut deja potențialul de a începe o afacere. Materialul nu era pe atunci tratat, dar i-a plăcut cum se comportă, cum disipă vibrațiile.

„În ultimii ani, ingineria materialelor este atât de evoluată încât inginerii au început să se îndrepte tot mai mult spre aerodinamică. Pentru competiții nu știm dacă vom avea un public țintă. Bambusul nu ne permite să îl modelăm pentru a fi aerodinamic. Dar pentru scop recreațional, aceste biciclete sunt ideale. Cu precădere bicicletele din bambus acoperă foarte bine ceea ce se numește clasa gravel. Acele «semicurse» care au roțile puțin mai groase, făcute pentru drumeții mai lungi. Dacă mergi pe un drum lung, ușor accidentat, vrei să a o bicicletă care să îți disipeze vibrațiile. În oraș poate nu te interesează disiparea vibrațiilor, dar te interesează estetica. Ca urmare publicul nostru țintă îl constituie oameni prietenoși cu mediul și care vor să fie vizibili, dar care sunt interesați și de partea practică de a avea o bicicletă”, declară Rareș Vâsc.

În prezent, proiectul Divera Bikes se află în faza de implementare. A fost realizat prin programul Antreprenor acasă, cu ajutorul Asociației Inceptus, fiind finanțat cu suma de 30.000 de euro. Construcția unei biciclete poate dura până la 78-80 de ore, ceea ce implică zece zile de muncă. Clienților le sunt propuse două versiuni de culoare pentru cadrul bicicletei. Cadrul natural, sau un cadru cafeniu. Atelierul de biciclete din bambus din Cluj va oferi modele de serie, care pornesc de la prețul de 1.200 de euro aproximativ și în funcție de ceea ce alege clientul, prețul poate să crească.

Foto: Arhiva personală

După nouă ani de zile de stat în Suedia, Rareș s-a întors în România, mai exact în Cluj-Napoca unde absolvise Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV). Din toate punctele de vedere a fost bine acolo, dar îi era dor de casă, inclusiv de Bistrița, orașul natal. A revenit în Cluj în 2018 și îi place aici. Este adevărat că unele lucruri nu avansează ca în Suedia, dar viața în Cluj are  foarte multe avantaje.

„În Cluj cred că ar fi piață pentru bicicletele din bambus pentru că are o putere financiară destul de bună. Companiile de IT oferă salarii decente și angajații lor chiar și-ar permite. Vrem să pornim însă direct pe piața internațională, mai întâi în Germania și Austria. Dacă reușim să ne impunem în Germania și Austria, vom încerca să câștigăm Franța și Spania, apoi Olanda, Danemarca și poate piața nordică”, precizează Rareș.

Bambusul pe care îl folosește Rareș în construcția cadrelor este importat din China, prin distribuitori. Ca plan de dezvoltare a afacerii, Rareș nu exclude ideea de cumpăra la un moment dat o plantație de bambus în Columbia. Pentru el, mica afacere a devenit full time job și este dispus să își încerce calitățile de antreprenor. Împreună cu Radu, colegul său de atelier care știe tot ce mișcă în materie de biciclete și mecanica lor, Rareș merge zilnic la atelier pentru a pune la punct toate detaliile afacerii.

Atelierul Divera Bikes este situat în prezent pe Calea Baciului acolo unde i-am găsit pe Rareș și pe Radu pregătind tuburile de bambus pentru un viitor proiect.

„Așteptăm câteva piese componente pe care le-am comandat și putem începe producția bicicletelor și promovarea propriu-zisă. Până acum am realizat șase, dar este destul de greu să găsim strungari care să fabrice la comandă piesele pe care le cerem noi, având în vedere că lucrăm cu cantități destul de mici. În viitor vom avea o echipă care să se ocupe de diferite departamente, inclusiv oameni specializați în marketing, inginerie și design, mecanică sau control tehnic de calitate. O promovare serioasă este dictată de buget. Dar mizăm pe faptul că produsul nostru este unic și inovativ și așa se poate autopromova”, declară, cu încredere, Rareș Vâsc.

Postaţi un comentariu