Clujul, în pas alergător pe urmele Marsiliei pentru titlul de Capitală Culturală Europeană

Clujul are de parcurs un drum foarte lung pentru a spera măcar la titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021. Până la sfârşitul acestui an este necesară definitivarea conceptului proiectului cu care oraşul Cluj-Napoca va candida, urmând ca în 2014 să aibă loc promovarea candidaturii la nivel naţional şi european. Deşi mulţi dintre noi încă punem la îndoială capacităţile oraşului de a îndeplini condiţiile necesare transformării sale în Capitală Europeană şi nu oricare, ci una a Culturii, un oraş european “cu probleme”, devenit în acest an Capitală Culturală Europeană vine să confirme că imposibilul poate fi posibil: Marsilia, oraşul cu două feţe cum este adesea numit de turişti şi chiar de proprii locuitori, a devenit alături de Košice, Capitală Culturală Europeană în 2013.

Un nou suflu

“Situat pe un minunat port mediteranean, înconjurat de coline şi scăldat în razele soarelui, în medie, 300 de zile pe an, cu diverse muzee şi excelente restaurante şi având o populaţie multiculturală, Marsilia este tot ceea ce şi-ar putea dori un turist”, astfel ne scria pe adresa redacţiei Aurelia Eppinger-Covaci o maramureşeancă cu origini ucrainene care a făcut parte din echipa Marsilia Capitală Culturală Europeană 2013 la început ca traducător şi astăzi referent de presă al Pavilionului M, unul dintre spaţiile de informare, de întâlnire şi de schimb cultural pentru toţi cei care vizitează al doilea cel mai mare oraş din Franţa în acest an. “Din cauza reputaţiei nu prea bune, turiştii preferau să-şi petreacă vacanţele în sudul Franţei în oraşe mai mici şi mai liniştite, cum ar fi Aix-en-Provence, Avignon, Arles sau Nîmes. În acest an, revigorat de marea investiţie financiară legată strâns de onoarea de a fi ales Capitala Europeană a Culturii, oraşul cu mai bine de 850.600 de locuitori, abundă de noi atracţii şi instituţii culturale, a transformat numeroase clădiri industriale în centre de artă şi a redat un nou suflu multor cartiere neglijate”, povesteşte Aurelia Eppinger.

Accelerator de proiecte

Potrivit primarului adjunct al Marsiliei, responsabil pe probleme de acţiuni de cultură, muzee şi biblioteci, Daniel Herman, faptul de a deveni Capitală Europeană a Culturii în 2013, a fost pentru oraşul Marsilia un formidabil accelerator de proiecte, atât patrimoniale cât şi culturale. “Schimbarea la faţă a Marsiliei a implicat renovarea muzeelor, renovarea întregului ansamblu de spaţii culturale (Săli de spectacole, tranformarea unui Siloz de cereale într-o Sală de Spectacole de 1620 de locuri), construirea MuCEM-ului (Muzeul Civilizatiilor Europei şi Mediteranei), şi peste 600 de proiecte culturale remarcabile cu repere marcante şi de neuitat: Timpul Circului, Timpul Festivalurilor, Timpul artelor de stada, Timpul Dansului, Timpul scrierilor contemporane, Timpul Tinereţii”, a precizat Daniel Herman pentru Transilvania Reporter. Potrivit acestuia, la manifestările în spaţiul public au luat parte până în prezent mai bine de 1, 7 milioane de participanţi, vizitatorii în întregul ansamblu de expoziţii au depăşit 850.000, iar MuCEM a înregistrat peste un million de vizitatori.

Pavilionul M

În tot acest context, Primăria oraşului Marsilia, a creat Pavilionul M, o structura culturală efemeră de 3000 m2, în inima Vechiului-Port . “Pavilionul M a fost în întregime finanţat de către Primăria oraşului Marsilia (3, 5 milioane euro) şi de aceasta nu a beneficiat pentru acest proiect de sprijinul celorlalte colectivităţi locale. Proiectul a fost concretizat pe tot parcursul anului 2012”, a transmis Daniel Herman.  Misiunea Pavilionului M a fost de a crea un loc consacrat, în serviciul Capitalei Europene a Culturii, destinat întregului public, informării, schimbului cultural şi al întâlnirilor. “Eu cred că Pavilionul M şi-a îndeplinit cu cinste rolul pentru Capitala Europeană a Culturii. Toţi partenerii, instituţionali şi privati, au răspuns prezent apelului nostru şi fiecare a contribuit la transformarea Pavilionului M într-un veritabil spaţiu de schimburi culturale. Încă de la inaugurare, Pavilionul M a avut parte de o primire extraordinară şi, în curând, vom sărbătorii vizitatorul cu numărul Un Million”, a precizat pentru Transilvania Reporter Philippe Malta, Directorul artistic al Pavilionului M, regizor şi scenograf. Întrebat ce îl nemulţumea din punct de vedere cultural în Marsilia, înainte de a deveni Capitală Culturală, Philippe Malta a identificat o lipsă de recunoaştere, de apreciere, a culturii marseileze (din Marsilia) şi a regiunii înconjurătoare.

Menţinerea standardelor

În urmă cu aproximativ o lună, Lawrence Foster directorul muzical al Operei din Marsilia şi al Orchestrei Filarmonice marsilieze preciza pentru Transilvania Reporter că pericolul unui oraş de a deveni Capitală Culturală Europeană constă în primul rând în efemeritatea acestui titlu. “Ce contează este dacă după un an oraşul îşi va menţine standardul , sau va decădea din nou la statutul iniţial”, preciza atunci dirijorul Lawrence Foster. Primarul adjunct al Marsiliei consideră că există mai mulţi factori care vor decide viitorul cultural al Marsiliei. “Bineînţeles, după cum a declarat şi Lawrence Foster, directorul Muzical al Operei, va exista un « După 2013 », pentru a continua formidabilul dinamism al acestui an, anul Capitalei. Continuitatea acestei dezvoltări va depinde, bineînţeles, de bunăvoinţa Colectivităţilor de a lucra împreună, de a pune la punct o structură de organizare şi gestionare comună, care va trebui să elaboreze acest nou proiect cultural şi să evalueze finanţarea lui”, a spus Daniel Herman.

O urbanizare inteligentă care a adus după sine mai multe spaţii amenajate şi alei pietonale, fonduri publice şi private de peste 600 milioane de euro alocate oraşului şi regiunii înconjurătoare, dar în primul rând dorinţa de a-i contrazice pe cei care subapreciau oraşul, a condus la renaşterea Marsiliei în acest an din punct de vedere cultural. Va fi posibilă o renaştere a Clujului în următorii ani?

“Ca locuitor al Marsiliei şi participant activ la manifestările acestui An Cultural, constat cu satisfacţie cum este atins obiectivul acestor manifestări: acela de a creşte gradul de conştientizare a întregului public pentru importanţa construirii unei Europe Culturale, observând particularităţile fiecărui stat european, de a înţelege rolul de a se înscrie într-o realitate istorică contemporană care rezultă din decizia mai multor ţări de a construi un destin comun cu o pace durabilă, dar şi de a observa toate evenimentele ce traversează continentul în acest secol”, Aurelia Eppinger, referent de presă al Pavilionului M din Marsilia

Programul urmatoarelor trei luni în Pavilionul M din Marsilia:

Octombrie:

Metamorfoze : «Ce-ar fi dacă oraşul s-ar transforma într-un imens teren de joc ?» Din 30 septembrie pana în 6 octombrie, sub egida plasticianului şi şef de şantier Olivier Grossetête, participaţi la construcţia unui oraş efemer în carton.

Culture Mobile l’Expo: Din 3 octombrie până în 27 noiembrie, asociaţia Culture Mobile l’Expo, va duce într-o călătorie prin ultimii 25 de ani pe tema: evoluţia telefoniei mobile în Franţa: retrospectiva Cultură şi Societate.

Noiembrie:

Culture Mobile l’Expo: Din 3 octombrie până în 27 noiembrie, asociaţia Culture Mobile l’Expo, va duce într-o călătorie prin ultimii 25 de ani, cu privire la evoluţia telefoniei mobile în Franţa: cultura retrospectiva si societate.

Decembrie:

Grupul CMA CGM, expune din 1 până în 31 decembrie, lucrările a trei artişti care au călătorit la bordul navelor sale. Prin lucrările lor, Cécile Raynal, Karine Tailamé şi Vivi Navarro oferă ocazia întregului public să descopere viaţa marinarilor.

 Mulţumim Aureliei Eppinger pentru ajutorul acordat în realizarea acestui articol