Clujenii noştri, stăpânii cuvintelor

Următoarea ediţie a Campionatelor Mondiale de Dezbateri va avea loc în Malaezia, la finalul anului 2014

Ştie să argumenteze, ştie să fie convingător, are stil şi strategie şi singurele limite îi sunt impuse de regulile „jocului”. Este în permanenţă informat, atent şi dornic de autodepăşire, îl atrage competiţia şi are mereu sete de cercetare. Deşi nu există un profil anume al debaterilor, şi asta o spun chiar ei, esenţial pentru un debater este să-i placă să joace. În acest moment România, prin Universitatea Babeş-Bolyai, se află pe locul 24 în World University Debate Rankings, un clasament al celor mai bune 500 de Universităţi, cu puncte cumulate pe baza turneelor câştigate. Comparativ, Universitatea din Bucureşti este pe locul 169. Recent, o echipă formată din covăsneanul Radu Cotarcea şi clujeanul Octavian Buta a obţinut titlul de vicecampioană mondială la Campionatul Mondial de Dezbateri Academice, organizat în India. Octavian Buta s-a aflat la a patra participare în cadrul unui Campionat Mondial şi ultima la care a avut voie să participe. „Sfatul meu pentru cine doreşte să facă debate este să caute un club şi să joace. Nu există o influenţă externă care să îţi dea motivaţia. Cel mai important este ca nimeni să nu fie descurajat de la primele confruntări”, este îndemnul pe care îl are vicecampionul mondial pentru tinerii care doresc să-i urmeze exemplul.

Echipa Universităţii Babeş-Bolyai, formată din Radu Cotarcea şi Octavian Buta, a ajuns până în finala ESL a Campionatului Mondial de Dezbateri Universitare de la Chennai (India): Foto/ www.chennaiworlds.com

În 2007, filmul american “The Great Debaters-La început a fost cuvântul”, inspirat din remarcabila poveste a echipei olimpice de dezbateri a Colegiului Wiley din anii 30’ atrăgea atenţia că puterea cunoaşterii poate reprezenta cel mai mare avantaj într-o perioadă în care o întreagă rasă era dispreţuită din cauza culorii pielii. În 2014, România se poate mândri cu scânteia unei noi generaţii de tineri pe care interesul de a deveni mai buni îi responsabilizează şi îi motivează. Echipa Universităţii Babeş-Bolyai, formată din Radu Cotarcea şi Octavian Buta, a ajuns până în finala ESL a Campionatului Mondial de Dezbateri Universitare de la Chennai (India), fiind prima prezenţă românească la acest nivel în ultimii cinci ani, după ce, în anul 2009, o altă echipă a aceleiaşi universităţi, formată din Dan Cristea şi Nicoleta Lupea, a câştigat Campionatul Mondial de la Cork, la aceeaşi categorie. În acest an, echipa UBB a concurat în finală împotriva echipelor Berlin A, Lund A, şi Belgrad B, titlul mondial fiind câştigat de către echipa Berlin A, celelalte echipe obţinând titlul de vice-campioane mondiale.

 Putere de convingere

Campionatele Mondiale de Dezbateri, organizate, în acest an, la Chennai (India), sunt cea mai mare competiţie de dezbateri cu participare internaţională, de peste 350 de echipe. Cele două echipe oficiale ale Universităţii Babeş-Bolyai au reuşit, după nouă runde preliminare, desfăşurate în perioada 27 decembrie-31 decembrie, performanţa de a se califica în fazele eliminatorii ale competiţiei, la categoria ESL (limba engleza ca a doua limbă vorbită). În fazele eliminatorii, competiţia se desfăşoară pe trei niveluri de participare, în funcţie de nivelul de utilizare a limbii engleze: limbă nativă, a doua limbă sau limbă străină. Mai mult, ambele echipe, respectiv Babes-Bolyai University A, formată din Radu Cotarcea şi Octav Buta, precum şi Babeş-Bolyai University B, formată din Ioana Stupariu şi Călin Mureşanu, au reuşit să se califice în semifinalele ESL, universitatea clujeană fiind singura care a avut două echipe în semifinalele competiţiei, indiferent de categoria de limbă. “Pentru noi, cea mai mare provocare a fost să ne acomodăm cu standardele şi viziunile diferite ale arbitrilor, care variază de la regiune la regiune. Întrucât la o competiţie de talia Campionatelor Mondiale sunt prezenţi arbitri din toată lumea, iar moţiunile sunt adesea pe teme controversate, este dificil să convingi un complet de 4-5 arbitri, de naţionalitaţi, culturi şi religii diferite, să îţi acorde ţie victoria, mai ales când argumentele tale nu sunt în concordanţă cu viziunea lor de viaţă. Totodată, nu o dată am fost puşi în situaţia de a argumenta pentru măsuri sau ideologii cu care nu am fost noi înşine foarte confortabili. Dezbaterile sunt până la urma mai mult decât un exerciţiu de argumentare, sunt un exerciţiu de empatie”, a precizat pentru Transilvania Reporter, Ioana Stupariu.

Vicecampionul mondial Octavian Buta s-a reîntors recent din India de la Campionatului Mondial de Dezbateri Universitare/Foto: Dan Bodea

 Porţie de adrenalină

Acest Parlament crede că ţările în curs de dezvoltare ar trebui să interzică membrilor unor dinastii politice de a partcipa la alegeri sau Acest Parlament crede că NATO ar trebui să ofere statut de membru necondiţionat tuturor statelor din fostul URSS cu excepţia Rusiei, sunt doar două exemple de moţiuni care a constituit temă de dezbatere în cadrul Campionatului Mondial de Dezbateri Academice din India.Recent întors din India, Octavian Buta ne-a împărtăşit câteva impresii din competiţia la care a luat parte alături de colegul său de echipă Radu Cotarcea. „Toate competiţiile implică o anume oboseală. La acest turneu ne trezeam la şase dimineaţa, mergeam la micul dejun după care luam un autobuz până la colegiul unde se ţinea competiţia, timp de două ore. Acolo rundele erau dispersate şi ajungeam la hotel pe la 11 seara. Aşteptarea dintre runde era cea mai dificilă”, explică Octavian, mărturisind că cel mai mult îi vor lipsi din activitatea sa de debater cele 15 minute de pregătire dinaintea unei moţiuni. Absolvent al Facultăţii de Drept şi al unui Master la Facultatea de Studii Europene, Octavian nu îşi doreşte să intre în politică. În schimb, va încerca să îşi construiască o carieră în domeniul pe care l-a studiat „Voi încerca să îmi găsesc un loc de muncă aici. În niciun caz o carieră politică. Nu ar fi nevoie de oameni ca noi în plan politic. În schimb, e nevoie de programul de debate în şcoli. Avem nevoie ca tot mai multe persoane să aibă capacitatea să analizeze discursurile politicienilor”, atrage atenţia vicecampionul mondial.

Renaşterea debate-ului

Dacă în Occident se ţine cont de participările la debate-uri ale candidaţilor pe diferite posturi în momentul angajării, în România tot mai mult începe să se promoveze acest sector şi deja dezbaterile sunt discipline opţionale în liceu. La noi în ţară debate-ul a fost introdus în 1994 prin Fundaţia Soros care a susţinut financiar acest domeniu până în anul 2002, perioadă în care Fundaţia a investit în jur de trei milioane de dolari în programul de dezbateri.

“L-aş îndemna pe un tânăr debater ca înaintea unui campionat mondial să citească mult, cât de mult poate, din toate domeniile, de la politică la religie, de la relaţii internaţionale la economie. Să citească presa internaţională începând cu luni înainte de turneu ca să fie informat despre tot ce se întâmplă în lume, să citească articole de analiză, statistică, argumentare, editoriale pe diferite teme, oricât de controversate. Un debater informat este deja la jumătatea drumului către victorie. Pe langa aceasta, multă răbdare, deschidere şi înţelegere ca niciun succes nu vine fără multă, multă muncă în spate”, Ioana Stupariu, debater

Din dezbateri nu se câştigă bani iar participanţii nu pot accede în foarte multe nivele ierarhice în cadrul organizaţiilor din care fac parte. Pentru un debater există volunariatul şi viaţa reală, în care munceşte pentru a-şi câştiga existenţa. Emil Mesaros a lucrat o perioadă în domeniul brandingului şi în prezent deţine o firmă de consultanţă în management. Clujeanul a intrat în programul de dezbateri în anul 1998 şi în 2002 a devenit preşedinte al Asociaţiei Române de Dezbateri, Oratorie şi Retorica (ARDOR) Transilvania în momentul în care fondurile au început să fie tot mai puţine. Atunci, potrivit lui Emil Mesaros, membership-ul Asociaţiei a scăzut cu aproximativ 90%. Din 2002 până în 2006 a urmat „lupta pentru supravieţuire”. Din 2006 s-a înregistrat o creştere a numărului celor interesaţi să se înscrie în cluburile de dezbateri, domeniul culminând cu anii 2008-2009. În momentul de faţă, în România, numărul de cluburi este mai mare decât în vremea Fundaţiei Soros, cu un buget de zece ori mai mic. În Transilvania sunt în momentul de faţă 30 de cluburi de dezbateri. Membrii unui club de dezbateri se întâlnesc o dată sau de două ori pe săptămână, câte două ore. În momentul de faţă, în România, există competiţii care reunesc până la 100 de echipe. De asemenea, în fiecare an, Campionatul naţional strânge nu mai puţin de 60-70 de echipe. În Cluj există câteva sute de debateri reuniţi în cele şapte cluburi de liceu şi cele două cluburi de studenţi. Într-un club sunt de regulă 20-30 de oameni. Clujul este şi răsfăţat de soartă, având multe licee bune, dar şi o Universitate foarte puternică.

Emoţia din timpul competiţiilor este greu de transpus în cuvinte/Foto: Arhiva personală Emil Mesaros

Atunci şi acum

Potrivit preşedintelui ARDOR Transilvania, finanţarea cluburilor este bazată pe sprijin local, foarte multe competiţii fiind susţinute de către instituţiile de care aparţin. Spre exemplu, cel mai mare turneu de dezbateri din Transilvania este organizat de Colegiul Naţional „Emil Racoviţă” din Cluj-Napoca, iar programul de dezbateri al UBB este susţinut de Universitate. „Acest program este un fel de Bijuterie a Coroanei, fiind foarte special. Este integrat în ARDOR, dar este susţinut de Universitatea Babeş-Bolyai. Aşa s-a ajuns la participări internaţionale deşi, în 2008, când cei doi debateri extraordinari, Dan Cristea şi Nicoleta Lupea, au câştigat campionatul mondial şi campionatul european în acelaşi an, ei au participat prin finanţare proprie. Ceea ce au făcut ei a fost ceva eroic. Debaterii de acum au cluburi, competiţii, susţinere. Ei au mers singuri la competiţii până în 2008 şi abia apoi i-am însoţit şi noi”, precizează Emil Mesaros. „În 2005 când au fost prima dată la turneul de la Oxford, un fel de Roland Garros al debate-urilor, Dan şi Nicoleta erau campioni naţionali. La înscriere, ei i-au spus celui care i-a înscris că sunt de trei ori campioni în România. El le-a spus bravo. La finalul competiţiei, din 140 de echipe, ei au terminat pe locul 130. Participarea la competiţii internaţionale nu îţi aduce doar reclamă, ci te învaţă multe lucruri noi. De atunci, în România s-a trecut practic de la modelul dezbaterii American Parliamentary la tipul de dezbatere British Parliamentary. Acum un campion naţional face mult mai repede performanţă decât o făcea atunci”, explică Emil Mesaros.

Emil Mesaros este preşedinte al Asociaţiei Române de Dezbateri, Oratorie şi Retorica (ARDOR) Transilvania din 2002/Foto: Dan Bodea

 Rezistenţă la stres

De la Emil Mesaros aflăm că pentru a ţine un discurs reuşit şi pentru a vorbi cu succes în faţa publicului este o chestiune de autoprogramare mintală. „Marii vorbitori nu sunt cu nimic mai înzestraţi de la natură decât orice om de pe stradă. Secretul este să îţi impui ţie nişte reguli pe care să le urmezi în timp ce vorbeşti. Orice argument are nişte reguli. Îţi situezi poziţia în dezbatere, vine apoi exemplul şi, în final, analiza. În orice tip de discurs există o parte de contraargumentare şi o parte de idei proprii, de discurs constructiv. Nu îţi permiţi doar să distrugi ideile celorlalţi. În România, dacă asişti la o dezbatere publică, discuţia se opreşte de cele mai multe ori la contraargumentare”, povesteşte Emil Mesaros. Tot de la el aflăm că românilor le lipseşte, în continuare, în timpul competiţiilor, rezistenţa la stres. „Britanicii şi americanii sunt înclinaţi să reziste la stres, spre deosebire de noi. Echipele româneşti scad până în rundele opt-nouă, în timp ce un occidental creşte. Totul se poate rezolva însă cu multă muncă şi cu cât mai multe participări”, atenţionează preşedintele ARDOR Transilvania. Pentru Călin Mureşanu, partea care i s-a parut cel mai greu de parcurs în timul Campionatului Mondial din India a fost timpul dintre runda nouă, ultima runda preliminară, şi anunţurile referitoare la echipele care au trecut mai departe în faza eliminatorie. „Ultimele trei runde preliminare (rundele 7-9) sunt runde «închise», adică arbitrii nu anunţă rezultatele rundelor imediat dupa dezbatere, ci ele rămân secrete până seara, când se anunţă echipele care avansează în faza eliminatorie. În consecinţă, e dificil să prevezi dacă te vei califica sau nu mai departe, şi se acumulează foarte multe emoţii şi foarte mult suspans. Pe mine, personal, mă macină aşteptarea aceea tensionată, aşă că eu voi numi acele câteva ore dintre ultima rundă preliminară şi anunturi ca fiind partea cea mai dificilă a competiţiei”, a precizat Călin Mureşanu.

 Între ştiinţă şi inspiraţie

Cu cât aprofundăm mai mult discuţia înţelegem că dezbaterile sunt o ştiinţă, dincolo de talentul şi inspiraţia vorbitorului. În esenţă, tehnicile de dezbateri dezvoltă: capacitatea de argumentare, gândirea critică, concizia şi claritatea în exprimare, rezonabilitatea în afirmarea unei opinii având o documentaţie prealabilă, toleranţa faţă de opiniile adverse, persuasiunea, ascultarea activă, stilul de prezentare într-o apariţie publică, sau capacitatea de a lucra într-o echipa. Din păcate, sistemul românesc de învăţământ este unul bazat aproape exclusiv pe scris. Profesorii simt acest lucru atunci când elevii lor ajung în clasele terminale şi nu ştiu să se exprime oral. Prin cursurile opţionale de dezbatere elevii se dezvoltă personal şi îşi dau seama unde se situează în raport cu colegii lor. „La nivel de liceu încă ne batem de la egal la egal cu alte regiuni din România, însă la nivel universitar suntem numărul unu. Cu toate acestea, nu reuşeşti să câştigi nimic, dacă nu ai o bază de selecţie riguroasă. Trebuie să existe un întreg ecosistem care să fie în spatele concurenţilor. Trebuie să existe cluburi şi participări la turnee şi este nevoie de o forţă financiară pentru a trimite oameni în străinătate. De asemenea, Facultăţile trebuie să manifeste interes pentru aşa ceva. În Cluj, foarte mult este interesată Facultatea de Drept. Din echipa care a câştigat recent în India, Octav Buta a terminat masteratul la Studii Europene. În ultimii doi ani însă, au apărut debateri şi de la alte universităţi. Sunt şi debateri de la Politehnică şi se simte o anumită concurenţă”, precizează Emil Mesaros. Participanţii la dezbateri pot concura atata timp cât fac parte dintr-o formă de învăţământ, dar există competiţii şi pentru cei care şi-au încheiat studiile. Cluburi de elevi şi studenţi care practică debate-ul sunt organizate în Cluj-Napoca la Colegiul Economic „Iulian Pop”, Colegiul Naţional „Emil Racoviţă”, Colegiul Naţional „George Coşbuc”, Şcoala Internationala Cluj, Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu”, Liceul de Informatica „Tiberiu Popoviciu”, Facultatea de Drept UBB, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor UBB, Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, Facultatea de Studii Europene UBB şi Facultatea de Istorie şi Filosofie UBB.

Runde şi runde

Tema dezbaterii reprezintă în primul rând un pretext pentru exersarea abilităţilor de comunicare în spaţiul public, de gândire critică şi de argumentare logică, şi nu o încercare de a stabili valoarea de adevăr a uneia din cele două poziţii exprimate în timpul dezbaterii. În cadrul competiţiilor de dezbateri arbitrii urmăresc măsura în care participanţii reuşesc să argumenteze convingător, să organizeze prezentarea, să răspundă prompt şi analitic contra-argumentelor echipei oponente şi dacă sunt persuasivi. “Temele dezbătute în India au fost extrem de interesante şi variate, atingând de la probleme sociale (condiţionarea acordarii ajutorului de creştere a copilului de folosirea de metode contraceptive de lunga durată) la probleme politice sau ideologice (interzicerea membrilor dinastiilor politice să candideze pentru funcţii publice, sau dacă Papa Francisc ar trebui sa îşi încurajeze enoriaşii să susţină un sistem de guvernamânt redistributiv). Cea mai dificilă temă pentru noi a fost fără îndoială cea pe economie şi comerţ – daca Parteneriatul Trans-Pacific (un acord de liberalizare a comerţului semnat de o serie de state precum SUA, Canada, Noua Zeelanda, dar şi Brunei, Indonezia, Mexic, Vietnam) este în intereresul statelor mici şi mijlocii care l-au semnat -, nu doar datorită domeniului tehnic, ci şi datorită zonei geografice în care a fost plasată dezbaterea, fiind nevoie de anumite informaţii specifice pe care noi nu le aveam la momentul respectiv”, afirmă Ioana Stupariu. Colegul ei de echipă, Călin recunoaşte şi el că moţiunile legate de comerţ, mai ales în zona aceea a lumii, nu sunt tocmai punctul lor forte şi, ca urmare, această temă a fost cea mai solicitantă. “Eram primul guvern, deci trebuia să deschidem noi dezbaterea şi prima opoziţie era echipa de la Cambridge. Categoric nu a fost cea mai buna rundă a noastră de la aceste mondiale”, povesteşte Călin, mărturisind că în opinia lui mondialele de la Chennai au avut printre cele mai bune moţiuni dintre ultimele trei campionate mondiale.

“Cel mai important lucru pentru un debater, făra dar şi poate, este informarea. Un debater care are ambiţii la titlul mondial trebuie să ştie totul despre orice domeniu – economie, politică, relaţii internaţionale, probleme sociale, drept, filozofie, etc. Deci cea mai buna pregătire e cititul. De la presa internaţională la jurnale academice, cărţi şi alte materiale care te ajuta să-ţi construieşti baza de cunoştinte de care ai nevoie pentru a reuşi în 15 minute să dezvolţi un caz convingător pe orice moţiune”, Călin Mureşanu, debater

Un desen din 1795 care satirizează o dezbatere/Foto: en.wikipedia.org