Cinema ARTA va avea program permanent din 2020. Energii tinerești și nostalgice la 106 ani de la inaugurare

Foto: Vlad Cupşa

La sfârșitul lunii octombrie, ARTA, cinematograful din clădirea Palatul Sebestyen, de pe strada Universității, nr.3, a cărui poveste se întinde pe mai bine de un secol, a marcat 106 ani de la inaugurare anunțând un program de tip preview și oferind mostre din viitorul program care se va permanentiza după încheierea lucrărilor de renovare. Interiorul este aproape finalizat și, coincidență, sau nu, exteriorul clădirii este în curs de renovare, ceea ce înseamnă că locul va deveni în curând o alternativă de luat în calcul pentru petrecerea timpului liber. Sala de cinema dispune de 176 de locuri, spațiul având o atmosferă și imagine aparte, reprezentativă pentru arhitectura începutului de secol XX. Cinematograful a fost inaugurat în data de 30 octombrie 1913, printre primii săi administratori aflându-se cunoscutul cineast Jenő Janovics, pionier al cinematografiei.

Astfel, pe parcursul lunii noiembrie, Cinema ARTA se va deschide către public cu proiecții de filme noi și programe curatoriate, precum și cu o serie de evenimente speciale. De exemplu, Festivalul de Film UrbanEye din București, ajuns anul acesta la a 6-a ediție, vine la Cinema ARTA în luna noiembrie, prin Serile de film UrbanEye organizate cu ocazia Bienalei de Arhitectură Transilvania. Cinefilii și arhitecții au ocazia să vizioneze trei documentare speciale despre legăturile fascinante dintre locuire, mediu și resurse locale pe 13, 14 și 19 noiembrie.

Serile de vineri și sâmbătă vor fi dedicate premierelor lunii noiembrie, precum și unei selecții de pelicule premiate proaspăt lansate în cinematografele românești. Mai multe despre stadiul lucrărilor de amenajare și despre specificul pe care îl va primi cinematograful, am aflat de la Monica Sebestyen, manager cinema ARTA și proprietară de drept a cinematografului după ce acesta a fost închis de RADEF „România Film” în 2010.

Foto arhivă: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Care au fost pașii cei mai importanți în renovarea cinematografului ARTA până acum? Cum au avansat anul acesta lucrările? Ce implică renovarea fațadei?

Cei mai importanți pași din renovarea cinematografului au fost făcuți, au rămas însă diverse detalii și mobilarea de finalizat. Principalele lucrări de la care am pornit au fost cele care nu se văd, dar sunt extrem de importante, și anume instalațiile. În momentul în care am început aceste lucrări nu exista niciun sistem de încălzire și răcire, iar instalația electrică era extrem de veche și neconformă nevoilor și standardelor actuale. Acum toate sunt schimbate integral. Desigur că aceste lucrări au fost urmate de finisarea și zugrăvirea pereților în culori închise, adecvate proiecției de cinema. Ca orice șantier, necesită mult timp și răbdare…

Renovarea fațadei este o lucrarea separată, care întâmplător a coincis cu lucrările de la cinema. Aceasta este a întregului imobil și la refacerea ei contribuie toți locuitorii clădirii.

Cum stă situația din punct de vedere logistic? Aparatura, dotările, sonorizarea?

În această lună a fost instalat noul proiector digital de cinema și sonorizarea aferentă. Așadar acum avem toate dotările pentru a funcționa.

Care va fi specificul cinematografului și al spațiului, conceptul lor, când acestea vor fi funcționale integral? Ce își va păstra din personalitatea vechiului cinematograf?

ARTA are deja o semnificație aparte pentru mulți clujeni, nu este un spațiu gol pe care îl creăm noi de la zero. Toate aceste straturi adunate în cei peste 100 de ani de funcționare, nu le putem ignora și le considerăm esențiale pentru a merge mai departe și a-l transforma într-un spațiu activ, contemporan.

Spațiul are o atmosferă și imagine aparte, reprezentativă pentru arhitectura începutului de secol XX, fiind de altfel o clădire clasată în lista monumentelor istorice. În procesul de reamenajare, realizat după proiectul lui Attila Kim, am păstrat toate elementele vechi valoroase care mai existau și le-am combinat cu materiale și elemente noi pentru a crea un spațiu cultural contemporan. Această abordare a spațiului reflectă de fapt conceptul programării cinematografului, acela de a combina filmele clasice, cu cele recente.

Cât de selectivi veți fi în privința filmelor care vor fi proiectate la Arta? Ce NU vom vedea pe ecran?

Fiind cinematograf de artă, nu vom difuza filmele care în general pot fi văzute la mall. Încercăm de altfel să aducem cât mai multe filme care în general nu prea sunt văzute în cinematografe, precum filme documentare, filme independente etc. Vom avea programe curatoriate pe diferite teme și programe educative, după cum se poate vedea deja din programul acestei luni. De asemenea, vom îmbogăți programul cu discuții, expoziții și concerte.

Din cine este formată în acest moment echipa cinematografului?

Avem o echipă faină și entuziastă, pasionată de film care este formată din Csilla Nagy, Oana Tarce, Ati Gödri, Monica Sebestyen, precum și alți colaboratori pentru diferite lucruri punctuale. Echipa de la BOLD este cea care se ocupă de imaginea noastră. Ne bucurăm de asemenea de colaborarea cu mai multe organizații, institute culturale din Cluj și facultăți.

Care este contextul actual al cinematografelor de artă? Este unul favorabil? Poate deveni un cinematograf de artă sustenabil în România? Avem astfel de exemple pozitive?

Cinematograful de artă este din punctul meu de vedere un spațiu extrem de ofertant care, prin metode inovative, poate să ofere o experiență culturală foarte bogată. Sigur că nu este un lucru ușor, dar sunt convinsă că ARTA poate fi un astfel de spațiu.  Sunt extrem de puține cinematografe de artă în România, care de regulă fie aparțin de un institut cultural, fie sunt în spații ale primăriilor. ARTA este un spațiu independent ceea ce aduce o dificultate în plus, neexistând acel sprijin financiar sau logistic al unei instituții sau rețele, dar în același timp este și o mare oportunitate în ceea ce privește flexibilitatea programării. Deci pentru a vorbi de sustenabilitatea unui astfel de spațiu ar trebui să discutăm peste câțiva ani.

Foto: Roxi Pop / B Pop Media

Pentru luna noiembrie ați anunțat un program foarte ofertant, inclusiv un parteneriat cu un festival sau secțiuni specifice cum este Art in Cinema. Când vom putea vorbi despre un program permanent la ARTA sau de secțiuni tematice permanente?

În această perioadă se împlinesc 106 ani de la inaugurarea Cinematografului ARTA. Am dorit să marcăm această ocazie și în același timp să indicăm direcțiile viitoare ale programului permanent, pe care îl vom avea după finalizarea tuturor lucrărilor de amenajare în cursul anului următor.

Luna aceasta avem proiecții de film regulate cu filme europene care acum sunt lansate în cinematografe, precum și câteva din secțiunile tematice pe care le vom păstra pe termen lung. Și anume: Family time programul pentru publicul tânăr, Art in cinema care ilustrează viața și opera unor artiști semnificativi și Serile de Film UrbanEye care propun documentare despre mediul construit și viața urbană.

PROGRAM

2.11, ora 10:30 – Primanima World Festival of First Animations [Family Time]

2.11, ora 12:30 – Primanima World Festival of First Animations [Family Time]

2.11, ora 19:00 – Nuestro tiempo, r: Carlos Reygadas

3.11, ora 19:00 – The Space in Between: Marina Abramović and Brazil, r: Marco Del Fiol [Art in Cinema]

8.11, ora 19:00 – Parasite, r: Bong Joon Ho

9.11, ora 11:00 – Călătoria fantastică a Maronei, r: Anca Damian [Family Time]

9.11, ora 19:00 – El reino, r: Rodrigo Sorogoyen

10.11, ora 19:00 – Visages, villages, r: JR, Agnès Varda [Art in Cinema]

13.11, ora 19:00 – Anthropocene: The Human Epoch, r: Jennifer Baichwal, Edward Burtynsky, Nicholas de Pencie [Seară de film UrbanEye @BATRA]

14.11, ora 19:00 – The Human Shelter, r: Boris Benjamin Bertram [Seară de film UrbanEye @BATRA]

15.11, ora 21:00 – God Exists, Her Name is Petrunija, r: Teona Strugar Mitevska

16.11, ora 11:00 – Lengemesék 2 – Tél a Nádtengeren, r: Zsolt Pálfi [Family Time]

16.11, ora 19:00 – Dolor y Gloria, r: Pedro Almodóvar

17.11, ora 19:00 – Loving Vincent, r: Dorota Kobiela, Hugh Welchman [Art in Cinema]

19.11, ora 19:00 – Do More With Less, r: Mario Novas, Katerina Kliwadenko [Seară de film UrbanEye @BATRA]

22.11, ora 19:00 – Arta în autobuz [Centrul Cultural Clujean]

23.11, ora 19:00 – L’homme fidèle, r: Louis Garrel

24.11, ora 19:00 – McQueen, r: Ian Bonhôte, Peter Ettedgui [Art in Cinema]

29.11, ora 19:00 – Zavera, r: Andrei Gruzsniczki

Foto: Roxi Pop / B Pop Media

Pentru nostalgici

Înainte de 1989, unul dintre administratorii cinematografului a fost și scriitorul și umoristul Cornel Udrea.

„În 12 ianuarie 1985, studioul de Radio Cluj, fără nicio explicație, ca și celelalte studiouri teritoriale, și-a încetat activitatea. S-a pus problema atunci ca fiecare să ne găsim un loc de muncă. Până în luna mai am fost plătit în continuare de Radiodifuziunea Română pentru ca apoi să fiu numit director de „club” la Combinatul de Utilaj Greu. M-am apucat cu onestitate să fac niște lucruri acolo, exista și un ansamblu folcloric puternic, am făcut o expoziție, am adus scriitori. Evident, felul meu rebel de a mă comporta l-a nemulțumit pe secretarul de partid de atunci, care făcea parte din aristocrația muncitorească. Am intrat în niște conflicte cu el și căutând în dreapta și în stânga ceva de făcut, am obținut la Întreprinderea Cinematografică un post de administrator pentru două cinematografe, ARTA și Muncitoresc. Cinematograful ARTA era un cinematograf de elită, nu unul popular și repede mi-am dat seama că este cinematograful ideal pentru a-l transforma în cinematecă.

Cu ajutorul unor oameni de la Direcția difuzării filmelor și al unor sticle de țuică duse la București ca arme de schimb, am obținut o exclusivitate pe Ardeal de a deschide o cinematecă. Am reușit în acest fel să achiziționăm marile filme rusești, nu sovietice, inclusiv cele de Nikita Mihalkov, de mare calitate. A trebuit la un moment dat să suplimentăm orele de proiecție, ceea ce legea nu permitea. Strecuram și filme americane sau britanice și venea lume foarte bună. Eram sufocați pe atunci de filme albaneze și simțeam nevoia de altceva. La cinematograful Muncitoresc dădeam numai filme indiene care aveau publicul lor „întunecat”. Binele acesta de la ARTA s-a terminat însă brusc. Am stat acolo din septembrie 1985, până în mai 1989, când am fost transferat la Casa de Cultură Municipală. Îmi amintesc de o întâmplare comică. Aveam acolo, la ARTA, un șobolan pe nume Toni, «băiat» de cinematecă. Și Toni se ducea și dormea pe arzător și ronțăia mereu din ecran, din partea de jos. A început vânătoarea lui Toni și celui care știam că este turnătorul firmei i-am dat în mână o bucată de placaj din magazie cu o lozincă de la congresul al 12-lea al partidului. Și acest operator harnic l-a vânat pe Toni și a venit la mine victorios cu bucata de lozincă pe care scria «Trăiască partidul», pe care o folosise să îl termine pe Toni.

Este o uriașă necesitate să avem deschis și acest cinematograf în Cluj. Să îi dăm drumul și vom vedea dacă va avea succes. Ce pot eu să vă spun este că acel loc cuprinde toate energiile, tinerești și nostalgice. Pentru noi, în trecut, cinematografele erau printre puținele mijloace să rămânem pe malul normalității și vreau să cred că acest cinematograf va fi o normalitate și pentru generațiile viitoare”, a declarat scriitorul Cornel Udrea pentru Transilvania Reporter.

Distribuie:

Postaţi un comentariu