Thriller economic cu final fericit: librăria a învins șaormăria

Piața Unirii/ Foto: Dan Bodea

Este luni dimineaţa. Oraşul se trezeşte cu un anunţ pe geamurile clădirii numărul unu  din centrul său şi-ncepe agitaţia. Ziarele titrează alarmate: Librăria Universităţii va dispărea, acolo se va deschide o şaormărie, poate, o cofetărie. Era cea mai veche librărie a Clujului. Era locul acela unde ne-am întâlnit iubita, unde făceam cozi la carte, mai cunoscut decât catedrala oraşului. Dar este o afacere pur privată, în faţa legilor profitului nu poţi sta cu amintirea iubitei, cu poza eroului împuşcat în decembrie, cu cartea la piept.

Părea că oraşul nu mai poate întoarce lucrurile din drum: fatalmente, goana după profit a comercianţilor va îndesa pe rafturi, în locul cărţilor, castroanele cu maioneză. Transilvania Reporter consideră că merită încercat, că poate trezi la conştiinţă elita acestui oraş universitar şi face apel la toate universităţile şi la primarul oraşului: chiar nu putem salva librăria Universităţii? Răspund toţi cu un da hotărât şi stabilesc un plan de bătaie. Primarul dă telefoane din America şi se alătură demersului, vorbeşte cu finanţiştii din universităţi. Spre seară apare  şi un salvator surpriză, iar experimentul acesta, unic în istoria oraşelor moderne arată cum imposibilul a  devenit posibil.

Experimentul nostru

Transilvania Reporter crede că oraşul trebuie să înveţe să lupte pentru simbolurile lui, să nu capituleze uşor în faţa avalanşei comerciale, a spiritului mercantil. Prin urmare, ziarul nostru a lansat o provocare pentru toţi şefii universităţilor clujene, rectori, preşedinţi de onoare şi preşedinţi de senate care ar putea împreună să salveze Librăria Universităţii.

Jurnaliştii de la Transilvania Reporter şi-au asumat rolul de a trezi la conştiinţă comunitatea intelectuală a acestui oraş şi propun o soluţie: închirierea spaţiului de către universităţile clujene, cu sprijinul primăriei, încă o instituţie care are interes în acest sens pentru obţinerea titlului de capitală culturală europeană dar şi de susţinere a mediului academic local.

Rectorul celei mai mari universităţi din ţară, Universitatea „Babeş-Bolyai”, istoricul Ioan Aurel Pop a fost primul care a spus un da hotărât pentru salvarea librăriei. „Consider minunată ideea şi necesară, este impardonabil ca şi această librărie să plece din centrul oraşului şi să facă loc unei alte cârciumi! Este momentul ca noi, comunitatea academică să punem voinţa la un loc şi să ne implicăm. Acesta ar fi un exemplu că se poate, că poţi să mergi şi împotriva valului. Am fost de curând la Buenos Aires şi m-a uluit acel oraş, centrul lui e plin de librării. Chiar şi în clădirea unui fost teatru, unde se păstează scaunele şi lojele s-a deschis o librărie! Noi de ce nu putem avea măcar ce am avut dintotdeauna, ar fi absolut necesar! Eu, personal, în numele universităţii spun că aş merge împreună cu ceilalţi conducători de universităţi la discuţii în cadrul Consorţiului Universitar să găsim o soluţie de păstrare a librăriei! Este o datorie intelectuală, dar şi de conştiinţă”, a spus Ioan aurel Pop, rectorul UBB.

Ioan Sbârciu, preşedinte al Univesităţii de Artă şi Design crede la rândul său într-o soluţie comună şi spune că va susţine implicarea UAD în acest sens. „Mi se pare strigător la cer ce se întâmplă, cum să mai speri, cum să mai speri să devii capitală culturală a Europei când nu poţi ţine o librărie în oraşul tău? Cum să nu ai o sală de expoziţii, un centru cultural? Chiar şi oraşe mai mici reuşesc să facă mai mult, iar noi pierdem şi ce am avut! Categoric trebuie să discutăm în Consorţiu Universităţilor şi să găsim o soluţie, noi vom spune da unei soluţii comune!”

Preşedintele UTCN, profesorul Radu Munteanu, este revoltat de situaţie şi optimist în privinţa participării universităţii pe care o conduce pentru găsirea unei soluţii comune, pentru ca librăria să rămână librărie. „Ideea ca universităţile să se implice este excelentă, ader sută la sută pentru ea şi mă angajez să discut şi să-i conving şi pe colegii mei, pe domnul rector şi echipa noastră. Sunt de-a dreptul indignat şi nu cred că ne este permis să lăsăm lucrurile aşa! Librăria aceea este acolo şi va fi acolo în sufletele şi-n minţile studenţilor, clujenilor, ea este tatuată pe faţa Clujului, nu o poate şterge nicio cârciumă, niciun restaurant! Tot librăria universităţii va rămâne, e biserica studenţimii, e ultima care ne-a rămas!”

Liviu Mărghitaş, preşedintele Senatului Universităţii de Ştiinţe Agricole, susţine la rândul său ideea unei soluţii în privinţa păstrării librăriei şi crede că trebuie discutată la prima şedinţă a Consorţiului Univesităţilor. „Fenomenul acesta, al înstrăinării culturii de inima oraşului mi se pare unul periculos, o luăm înapoi, pur şi simplu! Cred că trebuie văzut într-o şedinţă de Consorţiu cum putem face ceva, dar n-ar fi rău să se implice şi primăria oraşului pentru că este şi în interesul ei să aibă un centru academic într-un oraş academic! În orice caz, dacă vom pierde librăria în favoarea vreunei cofetării, vom fi de ruşinea lumii!”, crede Liviu Mărghitaş, preşedinte USAMV

La rândul său, chirurgul Ştefan Florian, preşedintele Senatului Universităţii de Medicină, a răspuns prompt : „Trebuie văzut dacă sunt fonduri pentru acest lucru, dar consider sincer că universităţile clujene trebuie să se implice, privind cu sufletul sunt alături de iniţiativa dumneavoastră, evident că trebuie făcut ceva!”

Primarul Emil Boc ne-a răspuns şi s-a alăturat demersului nostru de a salva librăria: „Da, sigur că asta vreau şi eu, să rămână acolo librărie, iar ideea de a lucra cu universităţile pentru asta e foarte bună. Am vorbit acum cu prorectorul UBB pe finanţe şi este interesat să rezolvăm, vorbesc şi cu ceilalţi şi facem ce trebuie făcut”.

Librăria Universității/ Foto: Dan Bodea

Librăria Universității/ Foto: Dan Bodea

Librăria, salvată de „Librarium”

La începutul acestei săptămâni, mai multe afişe lipite pe vitrinele Librăriei Diverta, care funcţiona în Piaţa Unirii colţ cu Str. Universităţii din anul 2000, anunţau mutarea acesteia pe Bulevardul 21 decembrie 1989, în locul unui restaurant. Chiriile care se ridică la mii de euro şi chiar la zeci de mii de euro în centrul oraşului sunt o problemă constantă pentru lanţurile de librării şi un motiv pentru librăriile independente să stea cât mai departe de ceea ce înseamnă “buricul târgului”. După investiţii de sute de mii de euro în spaţii pe care proprietarii le lasă în paragină, profitul este aproape inexistent pentru o librărie, chiar şi aparţinând unul lanţ precum Librarium, Cărtureşti sau Humanitas. Cu toate acestea, Grupul Librarium a fost dispus să facă un pariu cu oraşul şi să îşi asume riscul de a deschide a doua librărie în Cluj-Napoca. “Lanţul Librarium şi-a propus să deschidă în data de 1 decembrie noua Librărie a Universităţii. Timp de două luni va avea loc amenajarea spaţiului, ceea ce reprezintă un timp foarte scurt pentru noi. Noul Book Corner va avea un anumit specific, diferit de cel de pe Bulevardul Eroilor. Nu ştiu încă dacă vom deschide în etape, prima dată parterul şi apoi subsolul. Este un pariu pentru lanţul Librarium, pe care ni-l asumăm. Brandul nostru a devenit puternic şi cred că merită să investim în Cluj. Spaţiul pe care ni-l oferă Librăria Universităţii este ideal pentru o librărie”, a precizat pentru Transilvania Reporter Valentin Derevlean, coordonatorul actualei Librării Librarium.

Actuala Librarium este situată pe Bulevardul Eroilor nr. 15/Foto: Dan Bodea

Actuala Librarium este situată pe Bulevardul Eroilor nr. 15/Foto: Dan Bodea

Prin centrul de altădată

Alături de scriitorul Cornel Udrea am făcut o incursiune prin centrul cultural al Clujului de altădată. Anticariatul de Stat, Cinematograful Timpuri Noi, Librăria „George Coşbuc”, Redacţia Revistei Steaua, Galeria „Fondul de Artă”, toate sunt acum istorie, în locul lor ivindu-se cafenele, restaurante, bănci, sau farmacii. „Comparativ cu acea perioadă sunt mult mai multe activităţi culturale de o diversitate fantastică, în aer liber, dar clujenii s-au înstrăinat de ei înşişi. Nu mai întâlneşti grupuri care să fie în fiecare zi la aceeaşi masă. Clujul, spre deosebire de alte oraşe trăieşte cultural, dar a intervenit numărul foarte mare de studenţi, care sunt în parte egoişti. Nu-i mai vezi mergând împreună, iar Casa de Cultură, o spun cu tristeţe, nu mai este ce a fost. Nu ştiu în ce măsură este a studenţilor. Se venea la Casa de Cultură a Studenţilor nemaiomenit de mult. Îmi aduc aminte de Cenaclul Gaudeamus, o replică la Flacăra lui Păunescu. unde făceam săli pline în fiecare joi seara”, povesteşte Cornel Udrea. Trecând prin faţa Librăriei Universităţii, umoristul îşi aminteşte de cărţile bune care se aflau sub tejghea şi pe care le scoteai în geanta acoperită. „Era perioada când cu o carte bună se vindeau trei rele. Era aşa-numita vânzare la kilogram. Se citea extraordinar de mult pentru că nu aveai altceva de făcut. Ce a fost Librăria Universităţii de-a lungul timpului, nu poate fi azi înlcouit. Era un loc de întâlnire pentru mulţi dintre noi. În momentul în care în librărie începi să exilezi cărţile, să le muţi, apar mai multe raioane, mai multe feluri de vânzări, librăria îşi peride solemnitatea academică, de catedrală. Devine un loc comun”, declară Cornel Udrea. Petru Iluţ, doctor în psihologie socială la Catedra de Sociologie a Universităţii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca este de părere că dinamica fantastică a lumii în care trăim ne pune în faţa unor realităţi implacabile care nu lasă loc sentimentalismului: “Ceea ce s-a întâmplat spre exemplu în cazul Librăriei Universităţii este dincolo de noi. Deşi majoritatea sunt afaceri făcute la rece, de data aceasta oraşul a ieşti câştigător. De subliniat este că, în multe situaţii, când au loc astfel de schimbări, pe o mare parte din oameni nu îi interesează. Dispariţia Librăriei Universităţii i-ar fi preocupat doar pe intelectuali, pe restul nu îi afectează în vreun fel şi aceasta deoarece nu mai au timp să îi intereseze. Oricum, pe lângă Universitate ar trebui să fie librării şi chioşcuri de cărţi, nu gogoşerii”, consideră Petru Iluţ.

Scriitorul Cornel Udrea şi-a amintit alături de Transilvania Reporter ce înseamna Clujul cultural/Foto: Dan Bodea

Scriitorul Cornel Udrea şi-a amintit alături de Transilvania Reporter ce înseamna Clujul cultural/Foto: Dan Bodea

Muzeul pleacă

Daniel Barbu, Ministrul Culturii, declara la sfârşitul săptămânii trecute, prezent la Cluj, că doar câteva luni ne despart de momentul în care Muzeul de Artă Cluj Napoca va părăsi Palatul Banffy întrucât clădirea va fi retrocedată proprietarilor. Barbu, se declara nemulţumit de decizia justiţiei cu privire la retrocedarea clăririi cu atât mai mult cu cât, susţinea oficialul, persoanele care au revendicat clădirea n-ar fi avut documentele necesare. Ministrul a precizat că imobilul va trebui să fie evacuat pentru că, deşi noii proprietari sunt obligaţi să păstreze încă 10 ani funcţia actuală, statul nu poate face investiţii într-o clădire care nu-i aparţine. Cazul Librăriei Universităţii este astăzi unul fericit, dar ce garanţie mai există astăzi că, până în 2021, când Clujul speră să devină Capitală Culturală Europeană , centrul oraşului va mai avea spaţii culturale?Care sunt consecinţele dispariţiei locurilor simbol ale Clujului cultural? Potrivit Directorului executiv al Asociaţiei „Cluj-Capitală Culturală Europeană 2020”, deşi economicul este factorul de decizie în acest moment în centrul oraşului, în următorii ani activităţile culturale vor acapara zona centrală: “Cu toţii ştim că ani de zile Clujul cultural era în centru. Asta a fost înainte de apariţia mall-urilor care au atras, încet, clienţii, intelectuali sau nu. Totuşi, în prezent există o infuzie de evenimente în spaţii publice şi asta nu este deloc de negljat. Mi s-ar fi rupt sulfetul ca Librăria Universităţii să se transforme în birt, dar întotdeauna trebuie să ne gândim ce mecanisme putem pune în mişcare. Clujul va rămâne un oraş cultural şi cu prioritate trebuie să urmărim ca sectoarele culturale să ajungă şi la nivelul cartierelor, nu doar în centru”, a precizat Florin Moroşanu.

“Clujul merită mai multe librării, nu doar magazine în care să se vândă cărţi şi are nevoie de mai mulţi bani investiţi. Nu ştiam că va pleca Diverta atât de repede, dar ştiam că va avea loc o negociere şi atunci Librarium a acţionat. Este un efort destul de mare pentru un lanţ de librării să deschidă două librării în centrul unui oraş, dar este un pariu cu noi înşine şi cu oraşul”, Valentin Derevlean, coordonator Librarium

Material realizat de Ruxandra Hurezean, Cristina Beligăr


Publicitate

Postaţi un comentariu