Cercetători din Cluj, pe cărările glaciare ale Georgiei: Despre ghețarii din Caucaz, unicitatea comunității Ushguli și impactul încălzirii globale

Foto: Arhiva personală

După zece ani de la expediția din Caucaz, ca parte a proiectului “Impactul încălzirii globale asupra ghețarului montan” și după o serie de rezultate foarte bune publicate în câteva reviste științifice de top din lume, cercetătorii Facultății de Geografie din Cluj-Napoca s-au reîntors anul aceasta în Caucaz, Georgia, de data aceasta ca parte a unei alte expediții. Acolo ei au coordonat o echipă internațională de cercetare a topirii ghețarilor și a hazardelor naturale asociate ca urmare a impactului schimbărilor climatice. Caucaz reprezintă un lanț muntos situat la granița dintre Europa și Asia.

În parteneriat cu Universitatea de Stat Ivane Javahishkvili din Georgia și Université du Québec à Montréal (UQAM) din Canada o echipă de la Facultatea de Geografie, UBB,  formată din trei cadre didactice: conf. dr. Iulian-Horia Holobâcă, șef lucrări dr. Olimpiu Pop și conf. dr. Alexe Mircea, două cercetătoare științifice: c.s. dr. Ivan-Temerdek Kinga și c.s. dr.  Ionela Răchită și un doctorand: drd. Sorin Hadrian Petrescu, s-au deplasat la începutul lunii august în zona glaciară a regiunii Svaneti din Georgia. Cercetarea de teren a fost axată pe investigarea, fotografierea și cartografierea frontului și a limbilor ghețarilor montani de pe văile Mestichala, Dorla și Patara Enguri. Investigațiile dendrogeomorfologice au  urmărit identificarea și reconstituirea hazardelor naturale asociate topirii rapide a ghețarilor.

În urmă cu zece ani, cercetătorii din Cluj au realizat o primă expediție științifică, în partea nordică a Caucazului, în zona vârfului Elbrus (5.642 m), cercetarea urmând două direcții.

„Pe de o parte, am încercat să vedem impactul încălzirii globale asupra ghețarilor. Am luat în teren puncte GPS, am marcat pozițiile actuale ale ghețarilor și pe baza imaginilor mai vechi am calculat o rată de retragere. Elbrus este un vulcan stins foarte interesant care are un platou de gheață deasupra din care se desprind ghețari de vale pe toate punctele cardinale. Împreună cu colegii mei am putut face o analiză la scară locală și am încercat să analizăm mai mulți parametri geografici. Am stat atunci zece zile și am lucrat inclusiv pe climatologie și dendrocronologie analizând liniile de creștere a copacilor. După șapte ani, mergând din aproape în aproape, am reușit să publicăm rezultatele în cea mai bună revistă de specialitate”, povestește coordonatorul proiectului, conferențiar dr. Iulian-Horia Holobâcă, despre prima expediție științifică a Facultății de Geografie din Cluj-Napoca, în Caucaz, în 2009.

Foto: Arhiva personală

În ceea ce privește expediția din acest an, aceasta a vizat partea de sud a Caucazului și o combinație de alți factori geografici. Proiectul s-a realizat printr-un parteneriat internațional cu Georgia și Canada. Pentru partenerii străini a oferit finanțare Agenția Universitară a Francofoniei, pentru partea română finanțarea a venit din partea Ministerului Cercetării și Inovării și a Institutului de Fizică Atomică, cu susținerea Facultății de Geografie, respectiv a Universității „Babeș-Bolyai”.

Munca în acest al doilea proiect a fost mai complexă, aflăm de la coordonatorul său. Echipa s-a aflat de câteva ori în situații destul de periculoase.

„Am lucrat pe ghețarii care au partea terminală acoperită cu sedimente, semn că ghețarul este în recesiune și că se retrage cu o rată ridicată. În mod normal gheața, nu are sedimente, dar dacă se retrage, permafrostul se topește și atunci toate sedimentele care sunt cimentate de gheață cad pe partea terminală a ghețarului, semn că este în retragere. Pentru că pe gheață se depune sediment nu mai poți să vezi gheața, ceea ce poate să aducă erori în observații. De aceea, eu și colegul meu Mircea Alexe, o specialistă în imagini satelit Ivan-Temerdek Kinga și doctorandul Sorin Hadrian Petrescu am mers să cartografiem zona acoperită de debris”, a precizat cercetătorul clujean.

Rata de retragere medie a unui ghețar este de aproximativ de cinci metri pe an, dar mișcarea înseamnă câțiva centimetri în fiecare zi, ceea ce afectează stabilitatea materialului depus acolo. Echipa proiectului a trebuit să se deplaseze la marginea ghețarului și să analizeze atât versanții, cât și ceea ce se afla deasupra lor. Observațiile au constat în stabilirea unor puncte GPS, pe care le-au fotografiat, în felul acesta cuprinzând partea de ghețar acoperită cu debris.

„Când am trecut limba ghețarului, am dat peste niște crevase destul de adânci care trebuiau ocolite și pe care a trebuit să le traversăm legați în coardă pentru siguranță”, a explicat cercetătorul Iulian-Horia Holobâcă pentru Transilvania Reporter. Comparând cu datele mai vechi, s-a observat că rata de retragere a ghețarilor s-a dublat după 1980. Observații s-au mai făcut în acea zonă, dar nu pe tematica ghețarilor acoperiți de sedimente.

„Colegul meu, Olimpiu, s-a axat de data aceasta mai mult pe partea de dendroglaciologie. La câteva sute de metri de frontul actual al ghețarului, am observat că pe morene (depozite terminale), pe o poziție anterioară a ghețarului crescuseră niște mesteceni. Pe baza analizei vârstei lor vom ști când s-a retras ghețarul din poziția respectivă. Pentru că, evident, aproape de gheață nu crește nimic. Copacul face în fiecare an un inel și numărându-le vom avea o datare. De asemenea, colegul din Canada a făcut și analiza unor colonii de licheni. Există o rată de creștere a lor și știind cât au crescut în diametru, se poate cunoaște perioada în care s-a instalat retragerea”, a spus Iulian-Horia Holobâcă.

Foto: Arhiva personală

Foto: Arhiva personală

Expediția a primit finanțare pentru 14 zile, în prima jumătate a luni august, urmând ca în luna martie a anului viitor să aibă loc la Cluj un workshop la care va participa toată echipa, inclusiv echipa internațională de cercetători pentru a discuta valorificarea rezultatelor.

„Din păcate ne-am aflat într-o zonă predispusă dezastrelor cauzate de impactul topirii accelerate a ghețarilor. Colegii georgieni sunt interesați foarte mult de riscuri. Cu câteva săptămâni înainte de a ajunge noi la primul ghețar, mai exact la Chalaadi, o bucată care s-a rupt din el a provocat o inundație foarte mare. Tragedia a fost că a lovit un baraj al unei hidrocentrale pe care l-a distrus complet. Până acolo se putea ajunge cu mașina și era locul de acces spre ghețar. Au fost și câteva mașini distruse, inclusiv victime. Impactul încălzirii globale se întâmplă acum și atunci pe georgieni îi interesează să vadă care sunt elementele supuse riscului, care e frecvența acestor fenomene de tipul Glacial Lake Outburst Flood (GLOF). Dimensiunile acelor versanți sunt cu totul altele decât în Carpați și sunt fenomene asociate încălzirii globale, retragerii ghețarilor, debris flows. Astfel de debris flows pot fi distrugătoare. În perspectivă, dacă dispar ghețarii, Georgia nu va mai avea o sursă importantă de alimentare și va fi afectat inclusiv sistemul de energie electrică și alimentarea cu apă”, explică cercetătorul.

Studiul pe care l-au desfășurat cercetătorii din Cluj alături de colegii lor internaționali și rezultatele pe care speră să le obțină sunt și un semnal de alarmă cu privire la consecințele încălzirii globale.

„Ceea ce încercăm să facem este să găsim o metodă de cartografiere automată pentru zonele acoperite de debris. Vom folosi mijloacele radar, nu cele optice, vizibile, ci sateliții radar în ideea că ajutați de interferometriei putem detecta mișcarea. Chiar dacă ghețarul este acoperit de rocă, cu toate acestea el se mișcă. Reconstituiri ale pozițiilor trecute ale ghețarilor sunt și ele importante. Foarte interesant zic eu este și ceea ce a observat colegul din Canada respectiv existența a două generații de licheni, ceea ce înseamnă că nu au fost de-a lungul timpului doar retrageri ale ghețarilor, ci și o avansare a lor la un moment în timp. În Caucaz nu s-a documentat acest fapt, deși în Alpi s-a dovedit asta în anii ’70”, precizează Iulian-Horia Holobâcă.

În timp ce echipele de cercetare se concentrează să identifice fenomene sau cauze ale fenomenelor, deciziile se află în alte parte.

„Noi încercăm să fim un suport pentru educație. Am fost la o dezbatere în Toulouse pe tema încălzirii globale și am observat că problema în ceea ce privește deciziile politice greșite este universală, nu este specifică doar României. Este important însă ca societatea civilă să conștientizeze și să se adreseze politicienilor care au putere de decizie. La fel de important este să gândim și politici de adaptare. Trebuie acceptat că există fenomenul, există inclusiv proiecții ale acestui fenomen în viitor și sunt și situații în care modificarea unor parametri climatici poate să ducă la apariția unor oportunități. Nu trebuie să ne gândim doar la efectele negative ale acestui fenomen. De exemplu, biomasa, mai exact cantitatea de masă lemnoasă este mai mare în pădurile din emisfera nordică, datorită dioxidului de carbon, ceea ce poate fi privit ca un aspect pozitiv. Trebuie să ne adaptăm și să găsim oportunități în această situație, în așa fel încât să avem o dezvoltare durabilă. Iar studiile de genul acesta asta aduc un plus de cunoaștere care să ajute în luarea unor decizii pentru viitorul nostru”, consideră Iulian-Horia Holobâcă.

România este foarte bine legată de Georgia printr-un zbor direct din București în orașul Kutaisi, foarte aproape de litoral, dar și de zona montană.

„Noi am plecat din Cluj cu mult echipament via Istanbul și Tbilisi. Drumurile sunt bune, au și o bucată de autostradă, însă se simte aerul oriental. Se vede că țara este într-un impas economic. Peste tot sunt vaci, inclusiv în mijlocul drumului și în orașe. Poliția este foarte prezentă și din acest punct de vedere te simți în siguranță. Noi am stat în trei locații. În Mestia, într-un orășel lângă Ushla și în Ushguli, o așezare situată la 2.200 de metri. Acolo m-am simțit foarte departe de lume pentru că se ajunge pe un drum săpat în versanți, atât cât să încapă mașinile. Drumurile nu sunt pavate, dar sunt multe mașini care fac transporturi pentru turiștii din toată lumea. Localnicii nu prea vorbesc engleza, iar condițiile sunt bune, dar pentru oameni mai puțin pretențioși. Ghețarul din acea zonă se numește Shkhara, vârful lui fiind cel mai înalt din Georgia, respectiv 5200 de metri. Cu mașinile de teren pe care le-am închiriat de acolo mergeam până în locurile accesibile și apoi pe jos, pe diferite trasee cu grad de dificultate diferit. Marcaje există, dar în unele locuri nu foarte vizibile, de aceea era recomandat să consultăm și GPS-urile”, explică cercetătorul clujean ale cărui domenii de cercetare la Facultatea de Geografie din Cluj-Napoca sunt dendrogeomorfologie şi dendroclimatologie; interacțiuni procese geomorfologice – arbori (dendrogeomorfologie); factori meteorologici declanşatori ai proceselor geomorfologice din spațiile montane; dendroglaciologie şi dendroclimatologie; hazarde climatice; teledetecție.

Foto: Arhiva personală

Prima prezentare a expediției se va face în plenul conferinței științifice aniversară dedicată sărbătoririi a 100 de ani de la întemeierea școlii geografice clujene din perioada 3 – 6 octombrie 2019 la Facultatea de Geografie din Cluj. Vor fi prezentate munca de teren, iar prin intermediul imaginilor, experiența călătoriilor așa cum au fost ele trăite de membrii expediției.

Acest eveniment se încadrează în activitățile de celebrare a Centenarului Universității Babeș-Bolyai și a Facultății de Geografie și este finanțat de către L’Agence Universitaire de la Francophonie et l’Institut de Physique Atomique (AUF-IFA) prin proiectul internațional:  Impact du changement climatique sur les glaciers et les risques associés dans le Caucase géorgien – IMPCLIM, Universitatea Babeș-Bolyai și Facultatea de Geografie.

„Condițiile de promovare pentru cercetători s-au schimbat mult în ultimii ani. Partea bună, zic eu, este faptul că acum se pune accent pe impactul cercetării. Asta ne obligă să căutăm să publicăm rezultatele noastre în reviste internaționale cu impact în lumea științifică ceea ce ne aduce o vizibilitate mai mare. Este o diferență foarte mare între temele de cercetare și impactul lor înainte și după această condiție”, precizează cercetătorul Iulian-Horia Holobâcă.

Postaţi un comentariu