Bogdan Zaha, arhitect la Zaha Hadid Architects din Londra: Clujul nu acordă suficientă atenție impactului pe care îl au studenții asupra orașului

Bogdan Zaha, unul dintre arhitecții renumitului birou londonez Zaha Hadid Architects, se află în aceste zile la Cluj pentru o serie de ateliere desfășurate în perioada 4-10 mai la Facultatea de Arhitectură și Urbanism, pe tema urbanismului parametric și a semiologiei în arhitectură.

Plecat de cinci ani din România după ce a urmat studii de arhitectură la București și Timișoara, Bogdan a absolvit masterclass-ul arhitectei Zaha Hadid la Institutul de Arhitectură din Viena și a participat la dezvoltarea și cercetarea principiilor și teoriilor parametricismului în arhitectură, stil definit astfel de Patrick Schumacher. După absolvire, lui Bogdan i-a fost oferit un post la Zaha Hadid Architects din Londra unde, potrivit tânărului arhitect, lucrează și alți români care au studiat la școlile afiliate biroului. În România, Zaha Hadid Architects a avut o colaborare pe o perioadă scurtă în cadrul unui proiect, care însă nu s-a realizat.

Făcând parte dintr-o echipă care poartă cercetarea în arhitectură într-o tendință curentă, Bogdan a venit la Cluj cu ideea de a prezenta studenților discursul promovat de biroul de arhitectură deținut de Zaha Hadid și de partenerul ei Patrick Schumacher. „Discursul pe care îl promovăm noi ține de modul în care poți să organizezi spațiul construit pentru a oferi utilizatorului o mai bună înțelegere asupra locului în care se află, a modului în care se orientează și cum se poate obține un limbaj mai coerent, fluid, care să nege valorile modernismului bazate pe diferențe, pe juxtapunere simplă, pe împărțire clară în funcțiuni, pe delimitări foarte brutale. Este un sistem maleabil pentru că în momentul în care lucrezi cu cea mai mică unitate, punctul, poți să faci orice. În acest stil se poate obține mai multă coerență și variabilitate într-un sistem care lucrează cu elementul primar, fie el parametrul social, economic, politic, sau un parametru palpabil dacă este luat în considerare terenul, sau factorii de mediu, spre exemplu”, a precizat Bogdan Zaha, adăugând că singurul plan urbanistic conceput de biroul Zaha Hadid Architects, care este în construcție în prezent, este One North Masterplan din Singapore.

Potrivit lui Bogdan Zaha, arhitectura trebuie întotdeauna experimentată pentru a fi înțeleasă. Deși nu se declară un cunoscător al arhitecturii orașului în care a venit să susțină workshop-urile, Bogdan a făcut câteva remarci cu referire la „dezordinea” din Cluj, dar și la potențialul pe care îl are Clujul din punctul de vedere al spațiului urban.

„Sunt câteva lucruri de apreciat în Cluj și anume faptul că s-a intervenit în țesutul tradițional și s-au restaurat anumite locuri, fiind redat astfel spațiul public cetățenilor. Din punctul meu de vedere, în România, orașele universitare nu acordă suficientă atenție impactului pe care îl au studenții asupra orașului și nu le oferă un spațiu urban suficient de bun. Este o arhitectură răspândită fără nici un fel de noimă în sensul că se vede clar dezordinea și asta e cel mai frapant lucru. Din punctul meu de vedere, întotdeauna este bine să vezi orașul în șantier. Stând în Londra sunt foarte obișnuit cu așa ceva și întrebările începi să ți le pui atunci când nu vezi șantiere”, a declarat Bogdan Zaha pentru Transilvania Reporter.

Arhitectul a precizat că ideea de bază în oricare centru urban este de a oferi un mix între locurile funcționale luându-se în considerare toți parametrii care constituie acel oraș. „În momentul în care ai un loc care are o influență atât de mare din partea unor utilizatori externi care nu sunt familiarizați cu orașul, ideea este să le oferi cea mai bună posibilitate de a interacționa cu orașul și de a fi suficient de maleabili în sensul de a putea să adaptezi orașul în continuare la tendințe și schimbări. În Cluj, mi s-a spus că studenții au o mai mare influență asupra orașului pentru că foarte mulți rămân aici și pentru că atrag investitori care pot să le ofere de lucru. Ideea este de a oferi un spațiu care să poată fi activ și asta se poate face cel mai bine prin urbanism și prin arhitectură pentru că până la urmă tot ce este în jurul nostru este construit și ne guvernează viața în mod indirect. Dacă nu realizăm asta, riscăm să avem orașe disfuncționale, neatractive”, precizează arhitectul Bogdan Zaha. „Dezordinea nu este specifică doar României. După cel de-al doilea Război Mondial nu a mai fost un limbaj coerent sau o atitudine coerentă față de spațiul public, până astăzi când avem tendința de înglobare a discursului contemporan în arhitectură ”, mai spune tânărul.

Workshopul de urbanism parametric Encodedfields by Studio Zaha Hadid Vienna, coordonat de Bogdan Zaha şi Andrei Pădure continuă până în data de 10 mai, fiind urmat în perioada 11-17 mai de o nouă ediție a Zilelor Arhitecturii (ZA2015 – Building roots).