Baia Mare, Capitală Culturală în 2021: Exemplu de unitate, între „pumni și coate”

Până la sfârşitul lunii, raportul privind evaluarea oraşelor din România rămase în competiţia „Capitala Europeană a Culturii, 2021” va fi făcut public. Răsfoind argumentele juriului privind candidaturile celor patru oraşe care au intrat în etapa a doua de selecţie se va putea specula mai avizat despre cine va fi desemnat câştigător în toamnă. Deocamdată, să constatăm doar că, deşi sunt angrenaţi într-o competiţie europeană, românii concurează în manieră proprie.

Prima etapă de jurizare a fost deja contestată de câteva oraşe de pe lista pierzătorilor. În principal, contestatarii acuză Ministerul Culturii că a avantajat Bucureştiul în etapa de preselecţie. Specialiştii români numiţi de minister în juriul internaţional au fost amândoi bucureşteni, mai mult, ambii au participat la întocmirea dosarului de candidatură al Bucureştiului. Şi băimărenii au fost prinşi cu minciuna, dosarul lor pretinzând că a fost adoptată strategia de dezvoltare culturală. Acest lucru nu s-a făcut nici astăzi, dar adoptarea strategiei nefiind un criteriu de evaluare, chiar şi contestarii admit că minciuna nu justifică descalificarea oraşului de pe râul Săsar. Aduce în schimb noi îndoieli privind onestitatea care a caracterizat prima etapă de jurizare.

În joc au rămas, până la soluţionarea contestaţiei, patru oraşe. Cu toate proptelele guvernamentale, specialiştii sunt de părere, analizând nominalizările de până acum, că Bucureştiul e un oraş prea mare ca să fie ales. Clujul, Timişoara şi Baia-Mare împart masa de joc, etalând atuuri diferite. În Baia-Mare, primarul spune cu voce tare că arhitectul -şef e nepriceput, chiar şi aşa patrimoniul urban a fost refăcut în totalitate. Timişoara era pe cale să finalizeze refaţadizarea dacă nu intervenea Curtea de Conturi. Clujul în schimb a luat-o în sens opus, intervenind barbar asupra faţadele clădirilor istorice. Aplicaţia capitalei Ardealului mizează pe superioritatea culturală şi artistică a oraşului, în speranţa că vizita experţilor străini din vară va constata că aşa stau lucrurile. Despre cum se joacă la masa cu miză mare „Capitala Culturală Europeană” 2021. (Redacția)

Din cele patru orașe aflate până în prezent pe lista scurtă a candidatelor la titlul de Capitală Culturală Europeană, în 2021, Baia Mare este cel mai grăitor exemplu de bună practică în reabilitarea clădirilor istorice pentru că, spun unele voci din Baia Mare, „atunci când există înțelegere și unitate nimic nu este imposibil”. Un episod recent întâmplat în administrația băimăreană dovedește însă că tocmai înțelegerea și unitatea lipsesc între actualul primar al municipiului și arhitectul șef al orașului, într-o bătălie personală din care orașul nu va avea decât de pierdut.

În momentul în care am dorit să aflăm de la arhitectul șef al municipiului, domnul Mircea Dinculescu, care sunt atuurile orașului Baia Mare în competiția pentru titlul de Capitală Culturală și care au fost cele mai însemnate intervenții care s-au făcut din punct de vedere urbanistic în cadrul proiectului de reabilitare a centrului istoric în Baia Mare, răspunsurile s-au lăsat așteptate timp de o săptămână, cu promisiuni zilnice că acestea sunt în lucru și că se așteaptă avizul primarului pentru ele. Un apel telefonic direct adresat primarului Cătălin Cherecheș, avea să „lămurească” toată întârzierea: „Cum să vă răspundă domnul Dinculescu la întrebări, dacă habar nu are ce se întâmplă în Baia Mare?. Nici nu știu ce caută în funcția aia. Nu am primit niciun fel de răspunsuri de avizat. Trimiteți întrebările pe adresa mea și vă răspund în următoarele două ore”, a clarificat primarul Cătălin Cherecheș. Mircea Dinculescu a urmat cursurile Facultății de Arhitectură și Urbanism din Cluj și se află în funcția de arhitect șef al municipiului Baia Mare începând cu vara lui 2014, când a câștigat concursul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. Contactat din nou telefonic de Transilvania Reporter pentru a lămuri neînțelegerea, domnul Dinculescu a precizat că „situația este mult prea complicată pentru a fi înțeleasă” și că nu mai are sens să ne trimită răspunsurile, atâta timp cât i le-am cerut și domnului primar.

Foto/Cosmin Horotan

Foto/Cosmin Horotan

Și totuși…

După ce municipalitatea băimăreană a declanșat un amplu proiect de reabilitare a Centrului Vechi (Piața Libertății) în 1993, printr-un concurs de idei în urma căruia s-a selectat echipa care a întocmit planul urbanistic zonal pentru refacerea nucleului original al orașului, execuția lucrărilor a început în februarie 2003 (valoarea proiectului a fost de 4, 3 milioane de euro) și s-a finalizat la sfârșitul anului 2004. În 2015, un alt proiect de restaurare a fost finalizat, care a vizat, de această dată, Piața Cetății. Cât de mult vor „cântări” aceste reușite pentru Baia Mare în competiția pentru  titlul de Capitală Culturală Europeană va rămâne juriul să decidă. Până atunci, însă, la masa pariurilor, Baia Mare pare să fie orașul favorit la câștigarea titlului într-o competiție în care, cel puțin Clujul, a intrat cu un centru istoric neglijat, lăsat pradă nepăsării autorităților.

Foto/Foto/Cosmin Horotan

Foto/Foto/Cosmin Horotan

Inginerul Sorin Vida, Manager Proiect Execuție Piața Cetății-Turnul Ștefan din Baia Mare a precizat pentru Transilvania Reporter că este familiarizat cu situația clădirilor din centrul istoric al orașului Cluj-Napoca, mărturisind că și Baia Mare s-a confruntat cu aceleași probleme, chiar mai grave înnainte de a intra în programul de reabilitare și asta datorită faptului că nu s-a intervenit la reabilitarea clădirilor istorice de zeci de ani. „Acum, centrul istoric al orașului Baia Mare arată foarte bine. Mai mult cireașa de pe tort ce a înnobilat centrul istoric a fost proiectul de Reabilitarea și promovarea identității culturale și istorice Piața Cetății – Turnul Ștefan. În calitate de manager de proiect m-am confruntat cu mai multe probleme de execuție, dat fiind că perimetrul șantierului nu a fost descărcat arheologic în totalitate, apărând astfel mai multe «noutăți», chiar spectaculoase, motiv pentru care a trebuit să revizuim proiectul pentru a pune in valoare tot ce am descoperit. Un exemplu sunt vestigiile Bisericii Sfântul Ștefan pe care le-am lăsat la vedere. Totodată am pus în valoare Vestigiile Bisericii Sfântul Martin și Sfânta Ecaterina. Cele mai însemnate intervenții pe care le-am făcut au fost la Turnul Ștefan unde, datorită înălțimii și a feresterlor foarte mici și înguste, a trebuit să găsim soluții mai ingenioase pentru a înnobila acest obiectiv, de altfel emblema orașului Baia Mare”, a declarat inginerul Sorin Vida.

Astfel, în această piaţă s-a pus accent pe marcarea şi punerea în valoare a Bisericii Sf. Ştefan (demantelată în anul 1847) şi a Turnului Sf. Ştefan, pe armonizarea cu celelalte clădiri ecleziastice din zonă, pe conturarea unei imagini a pieţei, care să-i redea caracterul istoric şi să elimine evoluţia necontrolată a acesteia, precum şi pe realizarea unei construcţii adiacente turnului, cu regim de înălţime demisol, cu funcţiunea de punct de informare. Lucrările de reabilitare au început în februarie 2014 și au fost finalizate în octombrie 2015. Proiectul „Reabilitarea și promovarea identităţii culturale și istorice Piaţa Cetăţii – Turnul   Ştefan” a avut o valoare de aproximativ două milioane de euro, 85% fiind Fonduri Europene POR. Și proiectul din 2003-2004 Millennium a avut același tip de finanțare și a fost realizat în timp record, aproximativ doi ani. „La realizarea acestor două mari proiecte și executarea lor într-un timp foarte scurt și-au adus contribuția, toți factorii implicați adică Primăria Municipiului Baia Mare, proiectanții și constructorii în egală măsură. Atunci când există înțelegere și unitate nimic nu este imposibil, mărturie la ceea ce vă spun stă însuși faptul că prin tot ceea ce am facut am reușit să promovăm orașul Baia Mare în finala de patru, depunându-și candidatura la titlul de Capitală Culturală Europeană 2021, alături de București, Cluj Napoca și Timișoara. În opinia mea, principalele atuuri ale orașului Baia Mare în câștigarea titlului de Capitală Culturală Europeană 2021 sunt: potențialul istoric-cultural pe care îl are orașul, potențialul turistic al orașului și al zonelor limitrofe, dar și îmbinarea perfectă arhitecturală între vechi și nou, capital la care din punct de vedere urbanistic mai avem puțin de lucrat”, a mai declarat Sorin Vida pentru Transilvania Reporter.

Foto/Cosmin Horotan

Foto/Cosmin Horotan

La rândul său, primarul Cătălin Cherecheș a explicat, la solicitarea noatră, că există mai multe lucruri care trebuie îmbunătățite și, tocmai de aceea, în perioada următoare, administrația va realiza investiții care să aducă plus valoare atât în zona centrală, cât și în puncte-cheie ale municipiului. „În prezent, este în faza de execuție restaurarea Coloniei Pictorilor, pe care dorim să o finalizăm înainte de termen, celebrând astfel aniversarea a 120 de ani de Școală de Pictură băimăreană. Acesta nu este însă singurul proiect de gen pe care îl întreprindem. Anul trecut, am recuperat cinematograful Minerul, care va fi restaurat în viitorul imediat apropiat, pentru a fi redat circuitului cultural. De asemenea, va fi pusă în operă și restaurarea Casei Iancu de Hunedoara. În ceea ce privește spațiile publice din zona centrală, vom demara proiecte de reabilitare de înaltă calitate spre a fi finanțate din fonduri europene destinate dezvoltării urbane durabile. Toate aceste proiecte sunt propuse în planul de acțiune al strategiei pe termen lung a municipiului, care include pregătirea pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii. În următorii cinci ani, implementarea proiectelor de regenerare urbană pe care le pregătim vor aduce o schimbare binevenită, scopul lor fiind unul de a crește atractivitatea, cât și calitatea vieții în Baia Mare. Aceste proiecte sunt, de asemenea, oportunități de activare economică, după cum este exemplul dezvoltării centrului de industrii creative prin reconversia și recuperarea fostei platforme industriale Cuprom. Administrația Municipiului și-a propus să promoveze inovația ca un ingredient esențial pentru orice inițiativa de planificare sau proiectare urbană”, a precizat pentru Transilvania Reporter, primarul Municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș.

Fiecare dintre cele 4 orașe calificate în lista scurtă a competiției pentru titul de Capitală Europeană a Culturii în 2021, Baia Mare, Cluj- Napoca, București și Timișoara au atât puncte forte, cât și vulnerabilități de atacat în ceea ce privește dezvoltarea urbanistică,  consideră edilul orașului Baia Mare. „Este adevărat că Centrul Istoric al Băii Mari a beneficiat de o serie de intervenții de reabilitare și că activarea acestor spații urbane de calitate constituie un avantaj în ceea ce privește infrastructura utilă și necesară unui proiect de anvergura Capitalei Europeane a Culturii, însă Baia Mare are multe alte atu-uri în acest sens, cum ar fi, de exemplu, proximitatea elementului natural. Orașul se așează la baza unor coline împădurite cu castani, rezervație naturală și se dezvoltă de-a lungul râului Săsar, a cărei promenadă de agrement va fi reabilitată complet până în 2021. Mai mult, ca poartă de intrare în Maramureșul istoric, Baia Mare beneficiază de un fond arhitectural unic între cele 4 orașe, dacă este să vorbim despre construcțiile tradiționale în lemn”, a mai spus primarul.

Cristina Beligăr


Publicitate

Postaţi un comentariu