Peste 2 milioane de euro pentru incluziunea socială a romilor de la Pata Rât

Lansarea proiectului Pata-Cluj, implementat de Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj a avut loc joi, 5 februarie, la Centrul de Cultură Urbană Casino din parcul „Simion Bărnuțiu”. Proiectul, care se întinde pe o durată de doi ani, se axează pe nevoile complexe ale populației marginalizate din comunitățile aflate lângă rampa de deșeuri a orașului Cluj-Napoca, în Pata Rât.

Pata Cluj, „Intervenții sociale pentru desegregarea și incluziunea socială a grupurilor vulnerabile din Zona Metropolitană Cluj, inclusiv a comunităților de romi marginalizate”, își propune să implice populația acestei comunități în dezvoltarea orașului, să susțină desegregarea și să lupte împotriva sărăciei printr-o abordare multisectorială și măsuri integrate. Cu un buget total de 2.079.500 Euro, este finanțat de Guvernul Norvegiei prin Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014 în cadrul Programului „Combaterea Sărăciei” (RO25).

„Designul acestui proiect vine cu o abordare nouă tocmai prin dimensiunea lui participativă. Modelele existente de intervenție și politici publice se bazează în mare măsură pe schimbări de infrastructură, dar acestea sunt percepute ca fiind insuficiente pentru o schimbare de durată și sustenabilă. Temele de abordare ale proiectului au fost construite pe nevoile exprimate de membrii comunitățiilor din Pata Rât într-un proiect anterior de asistență tehnică al UNDP. Sunt planificate intervenții la nivel social, educațional, cultural, ocupațional. La finalul celor doi ani, membrii comunității vor avea o calitate a vieții mai bună și vor avea un control mai bun asupra propriilor vieți. Cu alte cuvinte, vor fi mai bine pregătiți pentru proiectele de locuire și desegregare cu care dorim să continuăm aceste intervenții”, explică Gabriella Tonk, Manager de proiect Pata-Cluj.

Evenimentul de lansare prezintă etapele intervenției actuale în cadrul procesului de integrare a comunităților din Pata Rât și dă posibilitatea diferiților actori implicați să facă schimb de experiență și să construiască relații de colaborare care vor continua în cadrul proiectului, dar și după încheierea lui. La eveniment au fost invitate și autorități locale, membri ai Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj, reprezentanți ai instituțiilor partenere, precum și actori sociali de la nivel local și național implicați în problemele de incluziune socială a comunităților marginalizate.

„Proiectul Pata-Cluj va deveni un spațiu de reciprocitate, unde autoritățile locale și membrii comunităților marginalizate vor putea să găsească cele mai bune modalități de colaborare, iar câștigurile să fie de ambele părți: pe de o parte pentru comunitățile din Pata Rât, ca beneficiari direcți ai proiectului, iar pe de alta parte instituțiile publice, care își vor dezvolta capacitatea de a ajunge la cele mai vulnerabile grupuri ale societății și de a o face într-un mod sensibil la diferențele culturale. Cred că un stardard de viață decent pentru cât mai mulți din locuitorii Clujului este nu doar un obiectiv, ci o necesitate pentru bunăstarea orașului, iar creșterea incluziunii sociale va contribui la această bunăstare”, declară Emil Boc, Primarul Municipiului Cluj-Napoca.

„De când lucrez în sectorul ONG, acesta este cel mai liber proiect în care am lucrat vreodată. În sensul că, ceea ce știm cu siguranță e că tot ceea ce facem, facem împreună cu comunitatea. De această dată nu venim cu rețeta de-a gata, ci dezvoltăm rețeta împreună cu ei. Nu le spunem ce trebuie să știe când se întâlnesc, de exemplu, cu un angajator, ci ce cred că ar trebui să știe. Noi identificăm zona de problemă. Împreună încercăm să creștem toate aceste module, împreună cu ei, pentru ca ei să se simtă stăpâni pe soarta lor, pe deciziile lor. Orice om dorește să își ia soarta în mâini, numai că nu suntem toți culturalizați pentru a ști cum putem face asta. De multe ori conceptele civismului cu care noi operaționăm sunt foarte slab rulate în aceste comunități. Dorim să îi sugerăm individului că are o putere asupra soartei sale. Ceea ce mă bucură enorm este faptul că, într-un fel sau altul, toți vor să plece de acolo. Există un vânt care pornește din ei, care ar putea să îi ducă. Nu e ușor, pentru că se vor insera într-un sistem de viață total diferit.

Vrem să îi pregătim pe oameni ca atunci când se duc în corpul orașului să știe să reziste sustenabil, să poată să prindă rădăcini înainte de a li se termina metrul de cârnat cu care a plecat de acasă. Vom face și cursuri, dar ne vom axa pe educație nonformală. Un instrument de bază este sociodrama. Vom juca diferite scenete sociale”, a declarat, Szakats Istvan, Președintele Asociației AltArt.

Zona principală de intervenție a proiectului este Pata Rât, o așezare urbană informală segregată spațial, cu lipsuri multiple (de exemplu, spațiu redus sau inexistent de locuire și lipsa de acces la utilități și servicii de bază), aflată lângă groapa de gunoi a orașului. Acolo locuiesc aproximativ 300 de familii, în patru comunități care s-au format în urma mutărilor în locuințe de urgență ale unor familii sărace, cele mai multe de etnie romă, din zonele centrale ale orașului și mutate la periferie. La acestea s-au adăugat locuitori din satele apropiate care-și căutau mijloace de subzistență în depozitul de deșeuri.

„Cele patru comunități întâmpină foarte multe greutăți: lispa actelor de identitate, lipsa locurilor de muncă, lipsa a ceea ce înseamnă servicii sociale și medicale. Cea mai mare problemă este lipsa locuințelor sociale. Noi, în acest program încercăm să cuprindem toate aceste ramuri, chiar și să rezolvăm unele dintre aceste probleme ale comunităților. Am început de anul trecut să înscriem mai mulți copii care proveaneau de la groapa de gunoi, îi preluăm din rampa de gunoi, îi ducem la centrul nostru mobil, aici sunt îmbăiați, au parte de un pachețel, de ghiozdanul cu rechizite, sunt duși la școală, sunt aduși înapoi, se fac meditații cu ei. De asemenea, sunt multe persoane care nu au reșit să își facă o carieră sau să își termine primii ani de școală. Aici venim cu a doua șansă, indiferent că e vorba de copii sau adulți. O altă problemă majoră e lipsa actelor. Am centralizat o parte din datele acestor oameni și am înțeles că o mare parte dintre ei își cunosc doar prenumele, ce să mai vorbim de faptul că nu au un cod numeric personal sau de faptul că nu știu când s-au născut. Sunt foarte mari probleme. Aici trebuie să venim cu echipa noastră de avocați și într-un fel sau altul să trimitem datele la București pentru identificarea lor. În total, în cele patru comunități sunt peste 1500 de persoane”, a spus Florin Stancu, director executiv al Asociației Comunitare a Romilor din Coastei.

Proiectul Pata-Cluj, „Intervenții sociale pentru desegregarea și incluziunea socială a grupurilor vulnerabile din Zona Metropolitană Cluj, inclusiv a comunităților de romi marginalizate” este impletementat de Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj, în parteneriat cu Asociația Comunitară a Romilor din Coastei, Asociația Habitat for Humanity Cluj și Fundația AltArt.