Perdea de fum în jurul colindei antisemite

Instructorul ansamblului “Dor Transilvan” cerând părerea oamenilor din Bârlea cu privire la colindul antisemit/Foto: Cristina Beligăr

În satul Bârlea, locul de origine al colindei antisemite, nu mai există suflet de om care să nu fi auzit despre “scandalul” naţional care a dus la sancţionarea posturilor TVR 3 şi TVR Cluj şi la demisia managerului Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, Tiberiu Groza. Dacă vineri, când echipa Transilvania Reporter a făcut o primă vizită în satul de unde a fost cules colindul, doar câteva familii auziseră despre conflictele provocate de colindul antisemit “Îngerul Domnului”, duminică, subiectul a constituit tema predicii pe care părintele din sat a rostit-o în faţa enoriaşilor săi. „Vă rog frumos feriţi-vă de cei care vin să vă ia interviu pentru ziar, pentru televiziune! Şi la mine au fost, nu i-am primit, nu le-am dat nicio atenţie, niciun răspuns”, a transmis părintele din Bârlea.

Alături de instructorul ansamblului “Dor Transilvan”, Radu Rus şi de fostul manager al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, Tiberiu Groza ne-am întors în Bârlea pentru a primi confirmarea din partea bătrânilor satului că “Îngerul Domnului” este un colind străvechi, transmis prin viu grai, şi nu unul antisemit cum se vehiculează. Foarte puţini bătrâni din sat şi-au amintit versurile acestui colind, atitudinea generală fiind una ambiguuă. Cert este că, întrebând din poartă în poartă, am aflat de la oameni frânturi din alte colinde care făceau referire la “jidovanii” satului, ceea ce confirmă faptul că astfel de colinde existau în zonă şi erau cântate de pe vremea când cele patru familii de evrei locuiau încă în sat. “Am colindat-o cu mătuşa mea această colinda de zeci de ori şi nici prin cap nu ne-a trecut că textul ar avea mesaj antisemit. Eu ştiu că am învăţat colindul când aveam şapte-opt ani, de la mama mea, care era din Bârlea. Poate alţii nu o colindau şi de aceea acum la bătrâneţe nu cunosc versurile. Eu ştiu aproximativ 30 de colinde, dar doar 22 de colinde sunt pe CD. Ne-am gândit să înregistrăm pe album colinde vechi, melodioase, să nu repetăm aceleaşi colinde care se colindă peste tot”, a explicat instructorul ansamblului “Dor Transilvan”, Radu Rus. Acesta a mai precizat că a fost la Auschwitz de două ori şi când a văzut ce este acolo s-a înfiorat şi, ca urmare, departe gândul ca printr-un colind să îşi dorească să aducă ofensă unui popor care a pătimit într-atât. „Oamenii îşi permiteau să cânte aşa ceva şi evreii acceptau colindul fără să se supere. Îl luau ca pe o poveste a întâmplării de acum 2000 de ani pentru că la acei evrei se referă versurile. Este povestea naşterii lui Iisus atunci când evreii nu îl recunoşteau”, a mai spus instructorul ansamblului “Dor Transilvan”.

Tiberiu Groza şi Radu Rus  în satul Bârlea/Foto: Cristina Beligăr

Tiberiu Groza şi Radu Rus în satul Bârlea/Foto: Cristina Beligăr

La rândul său, Tiberiu Groza a ţinut să explice că abia acum a realizat cât de sensibilă poate fi comunitatea evreiască. „Nu am cunoscut textul colindelor pentru că înainte le ascultam cu sufletul, nu cu mintea. Nu am căutat mesaje ascunse în text. Cum poţi să crezi că într-o colindă cineva introduce otravă pentru cel care îl primeşte în casă şi îl cinsteşte? Înţeleg cât de mult a escaladat conflictul, însă a fost o greşeală pe care mi-am asumat-o. În contextul antisemitismului la nivel mondial, oamenii tind să perceapă astfel mesajul. Nu numai eu sunt de vină. Vina se extrapolează asupra Clujului, asupra României, dar nimeni nu înţelege că acest colind i s-a cântat în trecut evreului şi nu s-a supărat. Cei care nu au trăit aici nu ştiu sensul şi mentalitatea din zona satului Bârlea”, a declarat Tiberiu Groza pentru Transilvania Reporter.

Citiţi şi:

Ca un paradox în contextul actual creat de difuzarea colindului antisemit, fostul manager al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj a lucrat la editarea cărţii evreului Paneth Farkas, un mare antrenor şi campion la tenis de masă, care a luptat pentru prestigiul României. „Împreună cu profesorul Gheorghe Bodea i-am editat cartea în care îşi povesteşte toată viaţa, inclusiv deportarea la Auschwitz şi întoarcerea de acolo. De asemenea, în ultimii zece ani de zile am organizat în fiecare an concert de muzică klezmer cu formaţia Mazel Tov. În 2010 am adus o formaţie valoroasă de muzică klezmer din Cracovia care a făcut coloana sonoră la filmul Lista lui Schindler. Eram mândru că am putut face asta pentru comunitatea evreiască. La mulţi nu vor ajunge explicaţiile mele şi vor rămâne doar cu ceea ce li s-a comunicat. Acum internetul e plin de această colindă. Cine transmite acum mesaj antisemit?Răul de acum este mai mare decât al acelui colind”, declară Tiberiu Groza. Potrivit acestuia, dacă 20 de oameni din TVR Cluj care participau la filmarea colindului nu s-au sesizat cu privire la versuri, dacă nici alţii zece din echipa de transmisie de la Bucureşti nu au realizat, lui i-ar fi fost imposibil să realizeze. „Toţi am tratat-o ca pe o colindă care vesteşte naşterea Domnului. Dacă începea cu versurile despre evrei ne-am fi dat seama că este o colindă îndreptată împotriva lor”, se justifică Tiberiu Groza.

Fostul manager al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj se va prezenta luni la Bucureşti în faţa unei comisii din cadrul Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminarii.

„A fost o gafă pe care nu pot să mi-o explic. Eu am avut proasta inspiraţie să culeg colindul şi să îl propun, dar de difuzarea lui s-a ocupat altcineva. Înainte să apară acuze era bine să mi se ceară explicaţii, inclusiv Ambasadele ar fi putut să ia legătura cu mine”, Tiberiu Groza

Tiberiu Groza explicându-i părintelui din Bârlea situaţia creată de colindul antisemit/Foto: Cristina Beligăr

Tiberiu Groza explicându-i părintelui din Bârlea situaţia creată de colindul antisemit/Foto: Cristina Beligăr

Părerile oamenilor cu privire la colindul antisemit sunt împărţite. „Aşa ceva nu se cântă la televizor, când e politica asta tâmpită. La noi la Biserică nu s-a cântat aşa ceva vreodată. Ştim că nu a fost intenţionat dar nu s-a sesizat nimeni să nu se zică pe post? Omul din folclor zice ce vrea, dar la televizor ar fi trebuit să verifice”, consideră doamna Rus, a cărei gospodărie se află imediat la intrarea în satul Bârlea, pe partea stângă.„Când eram copii poate că am auzit-o, dar nu mai ştiu acum. Cine mai ştie de acum 50-60 de ani de la cine am auzit-o. Colindele îs de când a fost Pământul şi Lumea. Noi, bârlenii, nu aveam nimic cu jidovii. Eu aveam colege de şcoală două evreice până i-a deportat pe aproape toţi”, aflăm de la un uncheaş în vârstă de 78 de ani.

O altă săteancă ne spune că mai ştie doar mijlocul colindei de care suntem noi interesaţi, însă după ce ne recită versurile ne dăm seama că este vorba despre o colindă diferită.”«Jidovii s-or sfătuit şi la Dumnezeu s-or dus/ Cu săcuri şi cu topoare/Pe Dumnezo’ să-l omoare/ Da Dumnezo ca şi-un sfânt/ O dat o ploaie şi-un vânt/ Pe jidovi i-o omorât». Nu mai ţin minte restul că de atunci îs peste 70 de ani. Era o femeie bătrână care ne învăţa, Moaşa Tescoaie îi ziceam. Avea 80 de ani când ne învăţa colindul. Colindele îs de veci de ani”, ne spune mătuşa Marie, ca o concluzie a căutării noastre.


Publicitate

Nu există Comentarii

Postaţi un comentariu