Nicolaie Moldovan, city manager-ul orașului Alba Iulia: Vrem să orientăm orașul către cetățeni, nu către mașini

Foto: Romulus Opriscan

Alba Iulia este printre puținele orașe din cele 319 din România care continuă să surprindă prin evoluția dezvoltării sale, iar în ultimii 14 ani Nicolaie Moldovan a făcut parte din echipa care a contribuit la această dezvoltare, respectiv la renașterea unui oraș despre care se vorbea, poate, cel mult la lecția de istorie.

Astăzi despre acest oraș „atipic” se vorbește doar la superlativ. A devenit un oraș reper, puternic individualizat. Trip Advisor a recomandat Alba Iulia în 2015, pentru al doilea an consecutiv, ca a doua cea mai vizitată destinație de turism din România, după Castelul Peleș, Comisia Europeană a recunoscut Alba Iulia ca fiind o destinație europeană de excelență, orașul primește constant premii și s-a scris despre el în numeroase publicații internaționale precum The Huffington Post, Corriere della Sera sau National Geographic Traveler Magazine. Alba Iulia a fost primul oraș din România care a conștientizat importanța unei promovări și a unei construiri de reputație pozitivă într-un mod profesionist, motiv pentru care în 2014 a fost creat un manual de brand și o strategie de promovare care include mai multe tipuri de proiecte. De patru ani Nicolaie Moldovan este city manager al municipiului Alba Iulia și în contextul în care Cluj-Napoca va avea primul city manager din istoria lui, am stat de vorbă cu Nicolaie Moldovan despre importanța acestei funcții și care au fost responsabilitățile pe care le-a primit odată cu ocuparea acestui post în Alba Iulia.

Ce credeți că a stat la baza nevoii înființării postului de administrator public și de ce credeți că în cazul unor orașe din România vin așa târziu astfel de propuneri (avem exemplul Clujului în acest sens)?

În România nu există astăzi o abordare unitară a acestei poziții. Ca urmare, legea administrației publice locale permite primarului sau președintelui de Consiliu Județean să mandateze pe durata mandatului funcția de administrator public și să o responsabilizeze, sau are varianta organizării unui concurs, cum s-a întâmplat și în Alba Iulia, cu un contract dat pe durată nedeterminată, cu niște indicatori de performanță asumați și cu o delegare implicită de responsabilități.

Această funcție ar trebui să fie o opțiune de eficientizare a activității într-o primărie reședință de județ care are și un număr mare de servicii, care lucrează în relația cu cetățenii, cu operatorii economici, cu instituțiile publice sau private. În cazul nostru s-a luat o decizie de a repartiza compartimente, birouri, servicii și direcții pe diferite obiective de activitate. Nu există suprapuneri între atribuțiile pe care le are primarul, viceprimarii și city manager-ul. Avem fiecare în coordonare câte un volum instituțional, dar permanent există consultare între noi sau situații în care preluăm semnăturile în cazul în care nu suntem prezenți pentru semnături la momentul dorit.

Există așadar o ierarhie?

Nu neapărat o ierarhie, cât un mod de lucru stabilit prin dispoziție de primar sau note interne ale primarului.

Cu ce responsabilități principale pentru dumneavoastră a venit funcția de city manager?Ce atribuții v-au fost delegate?

Eu sunt o persoană tehnică în primărie, am contract individual de muncă pe durată nedeterminată și sunt personal contractual. Mi s-a delegat calitatea de ordonator principal de credite fără limită în ceea ce privește suma de bani pe care pot să o angajez prin semnătură, implicit dreptul de a semna contracte ca urmare a unor proceduri de achiziții publice, am primit în coordonare direcția de venituri a primăriei, direcția de cheltuieli, direcția de programe specializată în scrierea și implementarea de proiecte pe fonduri nerambursabile internaționale, serviciul juridic și toate compartimentele acestuia, respectiv cel de resurse umane, reprezentarea orașului în relațiile internaționale, în relația cu societatea civilă, cu unele asociații de dezvoltarea intercomunitară, respectiv reprezentarea municipiului în relația cu instituții internaționale precum Banca Mondială, Comisia Europeană sau Agenția de Rating Moody’s.

Aceste atribuții cui reveneau înainte de a fi delegate dumneavoastră?

Erau rezolvate de către departamentele aparatului propriu al primarului, respectiv ale serviciilor subordonate Consiliului Local. Evident primarii și viceprimarii, în funcție de prezență, aveau în atenție, coordonare și în monitorizare activitățile de tipul pe care le-am menționat. Vreau să se înțeleagă că delegarea nu este una exclusivă, adică nu înseamnă că domnul primar nu semnează nimic din ce ține de departamentele pe care le-am enumerat sau că domnul primar sau viceprimarii nu sunt interesați de ceea ce se întâmplă în aceste departamente.

Care au fost principalele proiecte la care ați contribuit din funcția de city manager?

Eu lucrez în primăria Alba Iulia de 14 ani și am participat la majoritatea proiectelor de finanțare nerambursabilă ale Primăriei. Întotdeauna proiectele care au schimbat fața orașului Alba Iulia sunt rezultatele unui efort de echipă. Ce ne bucurăm este că am reușit să atragem într-un interval de 7-8 ani și să absorbim în oraș un buget de aproximativ de 150 milioane de euro din finanțări nerambursabile internaționale, cheltuieli de investiții. Pentru a vă face o imagine, în bugetul anual de investiții al orașului din taxele și impozitele albaiulienilor noi nu avem mai mult de două milioane de euro. Întotdeauna scriem proiecte ca să câștigăm, nu ca să ne justificăm activitatea. Am înțeles că în bugetul local nu ne permitem atât de mulți bani și atunci dacă vrem să facem dezvoltare în oraș, altă șansă nu avem decât să folosim instrumentele pe care le avem la dispoziție. Nevoia ne-a împins și faptul că am înțeles că utilizarea finanțărilor nerambursabile, de la Uniunea Europeană și Guvernul României, sunt un bun argument pentru dezvoltare comunitară susținută. Pe perioada 2007-2013 ne-am concentrat foarte mult pe a pune în valoare prin reabilitare și modernizare principalele căi de acces în oraș și centrul civic al orașului. De departe cele mai importante proiecte, trei la număr, au vizat restaurarea și punerea în valoare a Cetății din Alba Iulia.

Un proiect foarte important la care am început munca în finalul lui 2014 a fost conservarea, restaurarea și punerea în valoare a Palatului Principilor Transilvaniei. Mai este depus spre finanțare în cadrul Programului Operațional Regional, negocierea cu Banca Mondială pentru scrierea strategiei de dezvoltare pe termen mediu și lung, Alba Iulia fiind primul oraș din România care a convins Banca Mondială să lucreze la o strategie de dezvoltare locală pentru o comunitate de dimensiunea noastră. O altă chestiune de actualitate este colaborarea orașului cu Agenția de Credit Rating Moody’s, astfel încât din 2013, întreaga politică bugetară a orașului este sub lupa celor de la Moody’s. Suntem un oraș care lucrează cu biroul de arhitectură Jan Gehl, unul dintre cei mai mari planificatori urbani din lume și lucrăm cu acest birou în ceea ce privește evaluarea modului în care orașul este văzut și „consumat” de cetățenii lui. Noi încercăm să construim în anii următori o politică prin care să orientăm orașul către cetățeni, nu către mașini.

Ca în multe orașe din România, în Alba Iulia sunt multe blocuri construite în perioada anilor 1950-1990. Pe 30 dintre, ele pe care le considerăm importante din perspectiva numărului de apartamente și a nevoii de a fi reabilitate, vrem să le introducem într-un program de reabilitare termică pentru care pregătim trei aplicații de finanțare pe care ne dorim să le depunem în această toamnă. Dacă vom semna contractele de finanțare și reabilităm termic aceste 30 de blocuri cu aproximativ 2200 de apartamente, dorința noastră este de a le transforma fațadele și calcanele în argumente-suport pentru artă urbană inspirată ca tematică din simbolistica pentru România a orașului Alba Iulia. Va fi astfel un traseu sub forma unei galerii de artă urbană, ca argument în plus de a vizita orașul. Reabilitarea termică va reduce nu doar cheltuielile locatarilor, dar va avea impact și asupra esteticii urbane.

Care este relația unui city-manager cu cetățenii, cu dorințele lor?

Eu am un program care nu mă situează într-o comunicare permanentă cu cetățenii. Nu am un program de audiență, dar coordonez activitatea dispeceratului de servicii municipale în care cetățenii pot sesiza diferite probleme și am acces la acele cazuri semnalate. Zilnic am un raport pe care îl primesc din dispecerat cu privire la incidentele semnalate de cetățeni pe domeniul public. Am o poziție mai degrabă proactivă și nu una reactivă în cadrul primăriei.

Ce sfaturi colegiale aveți pentru actualul city-manager al municipiului Cluj-Napoca?

M-aș bucura ca city manager-ul din Cluj să aibă o poziție instituțională în zona de proactivitate, în zona de dezvoltare, de atragere de resurse și de oportunități, sau de gestionare a celor existente, nu în zona de rezolvare a problemelor de genul ridicarea gunoiului sau tunsul ierbii. Mai cred că poziția de city manager la Cluj ar trebui să fie foarte apropiată de dosarul de candidatură a Clujului pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii. Cunosc îndeaproape o bună parte din colectivul care a lucrat la pregătirea dosarului de candidatură și cred că, astăzi, Clujul are cea mai bună șansă pentru câștigarea acestui titlu. Sper ca toată administrația locală să asigure suportul de infrastructură și evident cel financiar și uman necesar pentru ca proiectele culturale să prindă viață și să poziționeze internațional Clujul atât înainte, cât și după anul 2021. Mai cred că poziția de city manager ar trebui să fie apropiată și de ideea de Cluj Innovation City, de zona metropolitană a Clujului, de relația Clujului cu orașele de proximitate. Dacă se va finaliza autostrada între Sebeș și Turda, practic între Sibiu și Cluj-Napoca, cu Alba Iulia la mijloc, se va crea un culoar extraordinar de dezvoltare. 


Publicitate

Postaţi un comentariu