Mocăniţă la luna plină. Impresionism prin sălbăticia Văii Vaserului

Mocănița de pe Valea Vaserului

Valea Vaserului a răsunat sâmbătă noaptea de acorduri de muzică clasică. Peste 1.000 de turişti români şi trăini au asistat la un spectacol de neuitat desfăşurat în aer liber, la peste 700 de metri altitudine, în inima munţilor. Cvartetul Clasic din Cluj Napoca a delectat urechile participanţilor cu un concert de bucăţi muzicale alese „pe sprânceană”, iar atmosfera a fost completată de minune cu luna plină de pe cer, dar şi un magnific foc de tabără înalt de peste patru metri.

 

„Nu mi-a fost dat să văd aşa ceva nicăieri, niciodată”

După un parcurs de 21, 6 kilometri, turiştii au ajuns la Paltin, una dintre staţiile Mocăniţei. Aceştia au pornit la ora 19.00 seara şi au ajuns la destinaţie după mai bine de două ore de mers pe Valea Vaserului în vagoanele deschise, de unde au putut admira peisajul de poveste. „Nici nu mai ştiu unde să mă uit. Pădurile de brad, stâncile care ai impresia că pică peste noi, apa limpede a Vaserului care curge pe lângă tren, parcă este o poveste”, a spus Andreea Mare, o vizitatoare din Braşov.

Turiştii care au făcut „noapte albă” pentru acest eveniment spun că nu le-a fost dat să vadă aşa ceva nicăieri în lume şi declară la unison că vor reveni în Maramureş şi pe Valea Vaserului. „Sunt pentru prima dată în România şi în Maramureş. Nu mi-a fost dat să văd aşa ceva nicăieri, niciodată. Ştiam câte ceva despre ţara dumneavostră, dar ce am văzut aici mi-a schimbat total părerea. Cu siguranţă voi reveni şi îmi voi aduce şi prietenii”, a declarat Jacques Obreuille, un turist francez. La fel spun şi turiştii români, care s-au declarat absolut fascinaţi de ce au văzut. „Sunt a treia oară în Maramureş, dar pentru prima dată am ales traseul parcurs de Mocăniţă. Pliantele şi fotografiile dar şi poveştile prietenilor care au fost aici înaintea mea pălesc în faţa realităţii. Nu sunt cuvinte să poţi descrie ceea ce vezi”, a mai spus Andreea Mare. Muzica şi atmosfera creată de concertul inedit i-a făcut pe mulţi dintre spectatori să danseze vals sau tango.

 

„Impresionism pe Valea Vaserului”

Printre cei care au participat la acest spectacol s-au aflat şi grupuri de turişti din Franţa, Germania, Ucraina, dar şi România, participanţi la prima ediţie a Taberei Internaţionale de Pictură „Impresionism pe Valea Vaserului”, care a avut loc la sfârșitul săptămânii în oraşul Vişeu de Sus. Evenimentul face parte integrantă din proiectul de cooperare între Vişeu de Sus şi Croissy sur Seine din Franţa. „Noi am participat la o tabără de pictură la ei şi ne-au dus cu barca pe Sena. Noi am zis să-i ducem cu Mocăniţa pe Valea Vaserului, pentru a ne promova zona şi a le arăta că şi noi avem obiective care merită vizitate, unice în lume”, a precizat Vasile Coman, primarul localităţii Vişeu de Sus. Toate picturile, care au fost realizate în cadrul taberei care a avut loc în intervalul 18 – 21 iulie, vor fi duse în Franţa şi scoase la licitaţie, iar banii vor ajunge înapoi la Vişeu pentru a subvenţiona alte proiecte.

Turiştii care au ratat evenimentul de sâmbătă noaptea mai au o şansă pe 10 august când va fi din nou un spectacol clasic de coarde şi pe 24 iulie, un tren la lună plină.

 

 

Incursiune prin sălbăticia fermecătoare

Calea Ferată Forestieră din Vişeu de Sus se află chiar în nordul României, la graniţa cu Ucraina, şi reprezintă o bogăţie atât din punct de vedere tehnic, cât şi cultural. Mulţi dintre turişti o numesc chiar „Mocăniţa de pe Valea Vaserului“.  Pe o rută de aproape 60 kilometri distanţă circulă locomotive cu abur înfocate cu lemn, lucru prin care CFF Vişeu de Sus devine cunoscută în întreaga lume ca fiind ultima cale ferată forestieră adevărată, care funcţionează cu abur. Linia care a fost construită dupa ecartamentul austro-ungar de 760 mm, duce într-o vale de o sălbăticie fermecătoare, de-a lungul râului Vaser, peste poduri şi prin tunele. Calea ferată traversează o zonă împădurită foarte mare, unde nu există drumuri sau sate. Peste tot în jur vezi doar urmele lăsate de animale, pentru că zona nu este călcată de picior de om. Singurii care se aventurează în această zonă sunt pădurarrii sau muncitorii care lucrează la exploatările lemnoase, dar aceste exploatări sunt departe de Mocăniţă, tocmai pentru a nu deranja vizual turiştii.

 

Cale ferată „restaurată” de elveţieni

Utilizarea resurselor de lemn de pe Valea Vaserului s-a iniţiat de la începutul secolului al XVIII-lea, sub imperiul austro-ungar. Coloniştii vorbitori de limba germană au pătruns primii în pădurile virgine şi cu ajutorul plutăritului au adus lemnul tăiat la gaterele din Vişeu de Sus. În 1932 s-a început construcţia la Calea Ferată Forestieră (CFF), care în comparaţie cu plutăritul însemna un enorm progres tehnic.

 

Schimbările economice de după ’90 au avut efecte fatale asupra CFF-urilor naţionale de atunci: pe parcursul a câtorva ani au fost scoase toate din funcţiune, demontate, locomotivele şi vagoanele date la fier vechi sau vândute. Singura cale ferată forestieră care astăzi mai funcţionează este Mocăniţa de pe Valea Vaserului. Ea îşi îndeplineşte până astăzi scopul său iniţial de cale ferată forestieră, transportul lemnelor. Exploatarea feroviară este realizată din anul 2003 de firma română R.G.Holz Company S.R.L., căreia îi aparţine de asemenea şi suprafaţa depoului şi majoritatea vagoanelor şi locomotivelor. La fel ca şi înainte, calea ferată şi o mare parte din pădurile de pe Valea Vaserului sunt în proprietatea statului.

Din anul 2000, calea ferată forestieră este sprijinită şi din străinatate prin asociatia „Hilfe für die Wassertalbahn“ Cu ajutorul elveţienilor s-au repus în funcţiune locomotive care fuseseră retrase din funcţiune, s-au procurat noi vagoane de persoane şi s-au restaurat depoul şi cladirea istorică a gării. În jurul gării din Vişeu de Sus există o infrastructură importantă care poate fi folosită pentru dezvoltarea turismului. Din anul 2005 circulă pentru vizitatori vagoane de persoane conform unui program şi tractate de locomotive cu abur, iar din 2007 Valea Vaserului face parte din Parcul Natural „Munţii Maramureşului“,  fiind sub protecţie europeană.

 


Publicitate

Postaţi un comentariu