În lipsa unei rampe, costurile deșeurilor cresc de aproape 10 ori. Emil Boc amenință: „Ieșim din asociație și rezolvăm problema în șase luni”

Ședința Colegiului Prefectural a fost acaparată, din nou, de problema gunoaielor

Nicio săptămână la Cluj fără un episod din „telenovela deșeurilor”. Colegiul Prefectural a fost prilej pentru o nouă dispută între administrația județeană și, de această dată, reprezentanții primăriilor din județul Cluj. Aceștia se plâng că, spre deosebire de Cluj-Napoca, unde deșeurile și-au găsit o „casă” la Oradea, comunele lor nu au nicio soluție, astfel că localnicii rămân cu gunoaiele în curte.

În lipsa unui centru de colectare a deșeurilor, comuna Mihai Viteazu a ajuns în situația de a transporta gunoaiele la Sibiu, în timp ce în Baciu acestea stau în mașinile lăsate de zile întregi prin parcările din localitate. În lipsa unei soluții, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, amenință că, dacă situația va persista, primăria pe care o conduce va ieși din proiectul Centrului de Management Integrat al Deșeurilor și va realiza, în maxim șase luni, documentația necesară pentru construcția unui incinerator.

Dacă municipiul Cluj-Napoca a reușit să rezolve cel puțin până în octombrie problema deșeurilor, în celelalte comune din județ situația rămâne gravă. În lipsa unei rampe de depozitare primăriile plătesc chiar și de 10 ori mai mult pentru transportul gunoaielor în alte județe. În Băișoara, de exemplu, prețul pe care primăria îl plătește pentru un transport la Sibiu a crescut de la 1.600 de lei la 4.500.

„Nu avem nicio soluție. Sunt foarte dezamăgită de ședința de azi pentru că noi căutăm vinovați în loc să propunem idei. Consiliul Județean și Prefectura ar trebui să se unească și apoi Prefectura să ducă problemele noastre mai departe, la Guvern. E inadmisibil să ducem gunoiul la Sibiu. 12.000 de lei mă costă trei transporturi de gunoi din Băișoara, din Săcel și din Muntele Băișorii. În stațiune am 20 de mașini cu multe gunoaie. Noi plătim 1.600 de lei să le ducem la sortare în Turda și încă 12.000 ca să le ducem la Sibiu. Un transport ajunge să coste chiar și 5.000 de lei. Am în comună o stațiune turistică cu peste 700 de case de vacanță, cu peste 2.000 de turiști care produc câte două-trei mașini de gunoaie într-un weekend. Ce să fac cu ele? Trebuie o rampă temporară aici, pentru tot județul, nu să îl plimbăm peste tot. Am învățat oamenii să colecteze selectiv deșeurile și acum îi pun în situația de a le arunca la vale. La asta o să se ajungă și tot primăria plătește amenzile”, spune Minodora Luca, primarul comunei Băișoara.

Vine invazia de șobolani

În Baciu, problema este aceeași, cu efecte chiar mai grave. În acest moment, peste 32 de tone de gunoaie stau în mașini și așteaptă să fie depozitate. Între timp, colectarea deșeurilor este și ea problematică și are ca urmare mormane de deșeuri rămase lângă blocuri.

„Le-am dus, ca și Clujul, la Alba Iulia pentru că la Aleșd nu ne primesc. Am încercat la Oradea, nici acolo nu ne primesc iar acum suntem în tratative să le ducem la Sighișoara sau Târgu-Mureș. La noi e chiar mai complicat decât în alte comune: în timp ce cu cei care stau la casă mai pot amâna, gunoaiele care se strâng de la blocuri nu am ce face cu ele. Au apărut șobolanii, a trebuit să deratizez și mi-e teamă de o epidemie din cauza căldurii. Nu putem transfera costurile cetățenilor care oricum au datorii la firma de salubritate. Plătim de două ori mai mulți bani pentru motorină decât plătim pentru plata deșeurilor. Per total, pentru primărie, costurile au crescut cam cu 250%. Gunoaiele sunt acum în mașini. Nici nu mai știu pe unde să le parchez pe la periferii. Am patru mașini, fiecare cu câte opt tone de deșeuri. Dacă le ducem la Sighișoara prețul va crește de vreo cinci ori mai mult decât e prețul deșeurilor în sine”, explică primarul comunei, Florin Mureșan.

Comuna Mihai Viteazu, exportator de deșeuri

În clubul deloc select al comunelor care au probleme cu managerierea deșeurilor intră și comuna Mihai Viteazu. Primarul de aici se plânge că de când duce gunoaiele colectate din localități la Sihișora, costurile lunare au ajuns la 50.000 de lei.

„Suntem de râsul lumii. Noi exportăm deșeuri la Sibiu cu un preț de 10 ori mai mare. Ne costă aproximativ 50.000 de lei pe lună și în felul ăsta nu o mai putem duce foarte mult. Am cerut să fie declarată situație de urgență dar nu îneleg de ce nu se vrea acest lucru. Se pot expropria două hectare în interes județean dar nici asta nu se face. Continuăm să le exportăm, oricum costă ca și cum le-am duce cu avionul în Honolulu”, glumește primarul Ioan Zeng.

Emil Boc: „Ieșim din asociație și rezolvăm problema în șase luni”

Chiar dacă a ajuns pe finalul ședinței și-așa încinse, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a fost cel care a făcut cele mai multe valuri. Acesta a amenințat că în lipsa unei soluții viabile, primăria pe care o connduce va ieși din proiectul centrului de management al deșeurilor și va face demersurile necesare pentru a obține avizele construirii unui incinerator pentru deșeurile colectate.

„Soluția pe care o căutăm este una foarte clară: finalziarea centrului de deșeuri. Doar în acest fel prețurile vor scădea și nu vom mai avea probleme în județ. Suntem tot purtați de ani de zile de la Ana la Caiafa și înțeleg că acum se termină în 2019. Dacă centrul nu poate fi finalizat, cei care nu îl finalizează trebuie să pună la dispoziția primăriilor din județ alte soluții. Dacă nu sunt în stare, noi ieșim din asociație și vă asigur că în șase luni de zile putem avea un incinerator care să rezolve pe următorii 20 de ani problema deșeurilor. Ori se schimbă strategia județeană, ori plecăm. Pentru că vă asigur că am putea rezolva problema legal, fără să creștem prețurile cu nici măcar un cent. Avem patru-cinci soluții alternative după octombrie pentru că nu putem risca să rămânem cu gunoaiele a 400 de mii de oameni în stradă”, a explicat Emil Boc.

După mai bine de trei ore de discuții, primarii au plecat acasă fără vreo soluție. Chiar dacă s-a propus de mai multe ori instituirea stării de necesitate în județ, care ar permite Consiliului Județean să exproprieze în regim de urgență un teren pe care să se construiască o rampă de depozitare a deșeurilor, nicio măsură de acest gen nu a fost luată.
„Trebuie să găsim 2 hectare de teren dar noi nu avem un teren de genul ăsta în oraș. Căutăm în neant un teren care nu există și suntem aruncați într-un impas imens. Era indicat să se declare stare de necesitate, să se exproprieze dar asta e o chestie de voință comună”, a declarat vicepreședintele CJ Cluj, Vakar Istvan.

Niciuna dintre comunele din județul Cluj nu a majorat și taxele de salubrizare care sunt aplicate cetățenilor, costurile suplimentare fiind achitate din fondurile primăriilor. În ceea ce privește municipiul Cluj-Napoca, transportarea deșeurilor la Oradea pentru următoarele trei luni a dus la majorarea prețurilor pe cap de locuitor cu 18,8%.


Publicitate

Postaţi un comentariu