Doamne, ajută! Guvernul contribuie la construirea Catedralei greco-catolice din Cluj

Vicepremierul Dragnea (stânga) și PS Florentin (al doilea din dreapta), în vizită la cel mai înalt nivel al catedralei/ Foto: Dan Bodea

Vicepremierul Liviu Dragnea a avut miercuri, la Cluj-Napoca, o întâlnire cu episcopul Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, Florentin Crihălmeanu, ocazie cu care a vizitat catedrala pe care comunitatea credincioşilor greco-catolici o construieşte din 1991.

Eparhia a primit zilele trecute un milion de lei de la Guvern, bani care vor fi folosiţi pentru continuarea lucrărilor la Catedrala „Martirilor şi Mărturisitorilor Secolului XX”.

„Am un scop precis, de a spune că Guvernul a sprijinit construcţia catedralei şi va sprijini în continuare această construcţie. Am vrut să vin şi pentru a arăta respectul nostru pentru Cluj, care este model de ecumenism, un model de convieţuire paşnică, multietnică. Este o clădire frumoasă, amplă, care va contribui la atractivitatea oraşului. Sprijinul pe care îl acordă Guvernul Bisericii Greco-Catolice este un mic gest reparatoriu şi apreciem contribuţia acestei biserici la menţinerea identităţii naţionale”, a spus Liviu Dragnea.

Piatra de temelie a lăcaşului de cult a fost pusă în ianuarie 1991, iar proiectul iniţial a fost realizat într-un stil extrem de modern şi futurist. Proiectul însă a depăşit puterea financiară a comunităţii greco-catolice şi a Eparhiei, astfel încât lucrările au înaintat foarte greu. Planurile au fost până în prezent schimbate de trei ori, pentru a aduce catedrala la dimensiuni mai mici.
Construcţia efectivă a lăcaşului a început în 1992, iar prima etapă a durat până în anul 2000. Şapte ani mai târziu a fost finalizată Capela „Sf. Iosif”, care se află sub catedrală şi care de atunci este şi funcţională, aici fiind ţinute slujbe.

În cursul anului 2010 avut loc o reproiectare a catedralei, care modifica dimensiunile şi înălţimea de la 98 de metri la 72. Potrivit acestui ultim proiect, biserica are o capacitate de 1.500 de locuri (redusă de la 2500), 140 de locuri în capelă şi 140 de locuri în Aula „cardinal Iuliu Hossu”. De asemenea, în interiorul catedralei se mai află şi patru apartamente, în care funcţionează în prezent Asociaţia Caritas, care derulează proiecte sociale şi educative.

În acest moment construirea catedralei a ajuns în cea de-a patra fază din cele cinci în care a fost împărţit proiectul. Până în prezent s-au cheltuit 1.390.000 de euro, urmând ca cea de-a patra fază- să coste 326.000 de euro. Pentru ultima fază, suma necesară este de 355.000 de euro.

Ridicarea unei catedrale pentru comunitatea greco-catolică a fost una dintre cele mai mari dorinţe ale cardinalului Iuliu Hossu, atunci când eparhia s-a mutat de la Gherla la Cluj, în perioada interbelică.

În urmă cu o săptămână, Guvernul a aprobat o alocare de 6 milioane de lei către mai multe lăcaşuri de cult, dintre care două din Spania, mânăstirea Lainici din judeţul Gorj şi Catedrala greco-catolică din Cluj-Napoca.