Bikesharing în ritm de melc. Bicicletele rămân „pe tuşă”

Foto: Dan Bodea

Proiectul de bikesharing devine o poveste fără sfârşit pentru cei de la primăria Cluj-Napoca. Deşi în primăvara acestui an anunţaseră că odată cu venirea verii proiectul va fi lansat, acum se vorbeşte de o nouă întârziere, iar oficialii se feresc să mai avanseze vreun termen de finalizare. În plus, s-a făcut şi o suplimentare de buget de 1, 8 milioane de lei.

Proiectul „Reţea de staţii self-service de închiriere de biciclete” finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007-2013 a debutat în 2011 şi de atunci proiectul a trecut prin tot felul de amânări şi modificări.

Proiectul presupune ca orice clujean să poată lua gratuit o bicicletă de la standurile aflate în tot orașul, dar și în Florești și Apahida. Când nu mai are nevoie de bicicletă, o poate lăsa la cel mai apropiat stand de locul unde se află. Prima oră de utilizare a bicicletei va fi gratuită după care se va plăti o taxă. Valoarea proiectului este de 14.422.085 lei, din care valoarea finanţării nerambursabile este de 11.109.284 lei.

Potrivit contractului, durata de implementare a proiectului ar fi trebuit să fie de 28 luni, adică sistemul ar fi trebuit să fie deja funcţional în primăvara anului trecut. „Suntem 90% gata cu acest proiect şi ne dorim foarte mult să îi dăm drumul, să aducem bicicletele. Există într-adevăr noi întârzieri care se leagă în principal de contestarea licitaţiei privind managementul sistemului. Aşteptăm răspunsul de la Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor, răspuns care nu ştim când va veni. Bicicletele există, nu e o problemă, dar noi nu am vrut să le aducem până nu avem pe cineva care să se ocupe de întreţinerea lor”, a precizat Ovidiu Câmpean, manager de proiect.

În cadrul acestui proiect au fost deja construite 50 de staţii selfservice, majoritatea în oraş, dar şi în localităţile Floreşti şi Apahida. De asemenea, au fost achiziţionate 540 de biciclete care vor putea fi folosite gratuit pe baza unui card emis de municipalitate. O astfel de bicicletă costă între 150 și 200 euro și este produsă de firma bulgară Cross. În această vară RADP a câştigat licitaţia privind managementul sistemului bikesharing cu preţul de 6.201.464, 8 lei fără TVA, contractul având o durată de patru ani. Dar licitaţia a fost contestată.

În plus, sunt modificări şi probleme şi la traseele stabilite, care iniţial însumau circa 50 de kilometri. Ceea ce aduce noi întârzieri, pentru că presupune suplimentări de bughet şi o nouă licitaţie. „În oraş rămân valabile pistele pe care le-am stabilit iniţial, dar la Floreşti şi Apahida au existat renunţări la anumite trasee şi ca atare avem trasee noi. La Apahida, de exemplu, avem un traseu nou, care presupune lucrări suplimentare. De aici provin cei 1, 8 milioane de lei suplimentare de buget, lucrări pentru care s-a lansat o nouă licitaţie. E vorba între altele de un zid de sprijin pe strada Traian Dârjan. Dar referitor la piste vreau să subliniez că nu vom avea doar pistele pe care le ştim acum, ci că va fi un proces continuu de dezvoltare şi extindere a lor. De exemplu, în proiectul de modernizare a podului Horea am prins şi realizarea şi trasarea unei piste de biciclete acolo. La fel pe Calea Turzii care se face acum. În proiectul cu străzile din Oraşul comoară iar vom include piste de biciclete, astfel ca să extindem în continuu reţeaua din oraş”, a adăugat Ovidiu Câmpean.

Acesta dă asigurări că în ciuda întârzierilor, nu sunt probleme cu finanţarea europeană. „Noi ne străduim să finalizăm acest proiect, e iminentă finalizarea sa, dar nu vreau să mai avansez nici un termen. Cert este că nu avem nici un fel de probleme cu cererea de finanţare din fonduri europene pentru că suntem în termen cu acest lucru”, a spus acesta.

Bicicliştii cujeni nu sunt însă deloc încântaţi de acest proiect pentru că, consideră ei, nu rezolvă deloc problemele ridicate de utilizarea pe scară largă a bicicletelor ca mijloc de transport alternativ în oraş. „În primul rând avem nevoie de infrastructură pentru cei care vor să meargă constant cu bicicleta, nu cei care merg ocazional. În prezent în Cluj circulăm prin trafic deoarece pistele existente se întrerupt la fiecare intersecţie. Şi atunci bicicliştii nu sunt încurajaţi. Pentru că dincolo de nesiguranţă şi riscul de accidente mai vorbim de viteză. Ideea folosirii bicicletelor este să degajezi spaţiul, oraşul, iar bicicleta e un mijloc rapid de a ajunge în oraş dintr-un punct în altul. Dar trebuie să ai infrastructură dedicată pentru acest lucru”, a declarat pentru Transilvania Reporter preşedintele Clubului de Cicloturism Napoca, Radu Mititean.

Bikesharing I ‘Velo, dar nu la Cluj

Cele mai mare program naţional de bikesharing este  I ‘Velo, iniţiativă a Green Revolution şi Raiffeisen Bank. Există centre de închiriere în şapte mari oraşe din ţară, dar nu la Cluj. Este vorba despre Bucureşti, Timişoara, Braşov, Constanţa, Iaşi, Sibiu şi Alba Iulia. Bicicletele sunt acordate spre folosinţă temporară gratuit tinerilor cu vârsta sub 16 ani şi pensionarilor, care vor putea închiria bicicleta timp de 2 ore, pe baza carnetului de elev, respectiv a talonului de pensie. Restul persoanelor interesate trebuie să plătească pentru închirierea bicicletei, tarifele fiind de 4 lei/h atât în București cât și în țară şi 15 lei pentru 24 de ore.


Publicitate

Postaţi un comentariu