Prima aterizare istorică pe o cometă

Rosetta orbitează în jurul cometei 67p / Ciuriumov-Gherasimenko. și se află acum la o distanţă de 186 milioane de kilometri de Soare. Ca o comparație, Pământul orbitează in jurul Soarelui la o distanță medie de 149 milioane de kilometri. Philae este micuța sondă care a fost trimisă de Rosetta și a aterizat pe suprafața cometei.

Misiunea spaţială europeană Rosetta începe să dezlege  misterele cometelor

În 1986, misiunea „Ice” lansată de NASA a trecut prin coada cometei Halley. În 2005, sonda „Deep Impact” a lovit nucleul cometei Tempel 1 (cu o viteză de 10 kilometri pe secundă) şi a cules informaţii preţioase despre compoziția cometei. În 2015, sonda Philae transmite informații direct de pe suprafața cometei 67p numită și Ciuriumov-Gherasimenko.

Până în prezent, niciuna din misiuni nu a aterizat pe suprafaţa vreunei comete. Agenția Spațială Europeană (ESA) a lansat misiunea spaţială Rosetta acum zece ani din centrul spațial Kourou aflat în Guyana Franceză cu scopul de a „întâlni” cometa 67P/Churiumov-Gerasimenko în anul 2014. Sonda a fost lansată cu ajutorul rachetei europene Ariane 5. Sonda Rosetta arată ca o cutie de aluminiu cu două panouri solare, care arată ca niște aripi. Sonda cântărește aproximativ 3.000 de kilograme şi măsoară 2, 8 / 2, 1 / 2, 0 metri. „Aripile solare” au o lungime de 32 m. Rosetta este prima navă spațială, care se bazează exclusiv pe celule solare pentru a genera energie. La bordul ei se află 11 instrumente ştiinţifice. Întâlnirea cu cometa a avut loc în august 2014 când Rosetta în urma mai multor manevre dirijate de la sol, a ajuns pe orbita cometei la o distanță de aproximativ 25 de kilometri de nucleul acesteia. Viteza sondei a fost redusă la câțiva centimetri pe secundă. În noiembrie, sonda mamă Rosetta a trimis o micuţă sondă numită Philae (care era ataşată de sonda mamă) pe suprafața cometei.

Aterizarea sondei Philae pe suprafața cometei nu a fost deloc uşoară. Suprafața cometei este foarte ostilă prin relieful dur format din stânci proeminente, alături de cratere şi câmpii presărate cu bolovani. Riscul major era ca Philae în momentul apropierii de sol să întâlnească un vârf stâncos sau altă formă care să-l răstoarne. La începutul misiunii, oficialii ESA au evaluat şansele pentru o aterizare de succes la 75%. După ce au văzut imaginile transmise de sonda mamă, şansele unei aterizări de succes au scăzut la aproximativ 50%. În final, Philae a aterizat cu bine pe cometă, din păcate într-o zonă umbroasă. După 57 de ore de operațiuni științifice şi transmisii de date, micuţa sondă Philae şi-a terminat bateriile şi a intrat în hibernare. Unii specialişti considerau că acest moment este sfârşitul misiunii. Agenția Spațială Europeană a anunțat că nu a mai reușit să restabilească legătura cu Philae.

foto 2

În grafic este ilustrată traiectoria cometei 67p / Ciuriumov-Gherasimenko împreună cu sonda de pe orbita ei, Rosetta. Cometele au pe suprafața lor praf și gheaţă. Pe măsură ce gheaţa este încălzită de Soare, se transformă în vapori care împreună cu praful creează o atmosferă neclară uneori „cozi” care se extind pe distanţe de zeci sau sute de mii de kilometri în spațiu.

Philae a revenit la viaţă în 2015, în mod uluitor

În 13 iunie 2015, Philae s-a trezit! Acumulând suficientă energie, sonda a început să funcționeze încercând în repetate rânduri să obțină o legătură stabilă cu sonda-mamă, Rosetta, rămasă pe orbita cometei la circa 200 de kilometri distanță. În iulie Philae reușește  să stabilească legătura cu „mama” sa Rosetta, și îi transmite toate datele pe care le-a adunat de la suprafața cometei. Misiunea Rosetta are un plan de finanţare până la sfârșitul lunii decembrie 2015, însă datorită faptului că micuțul Philae s-a trezit şi a început să retrimită informaţii preţioase, comisia ESA pentru programul științific a aprobat prelungirea misiunii cu nouă luni.

Philae nu este mai mare decât o maşină de spălat, cântăreşte 100 de kg şi are la bord zece instrumente ştiinţifice. Treptat cometa se va îndepărta de Soare și nu va mai exista suficientă energie solară pentru a alimenta pe micuțul Philae și pe mama sa, motiv pentru care misiunea se va încheia definitiv.
„Am descoperit practic ceva ce nu ne așteptam că ar putea exista în nucleul unei comete. Și nimic din ceea ce am observat nu corespunde cu ceea ce ne imaginăm despre comete” Jean-Pierre Bibring, profesor la Universitatea din Paris, responsabil științific al misiunii modulului Philae.

„Avem o veste fantastică pentru știință. Vom fi în măsură să monitorizăm declinul activității cometei pe măsură ce ne îndepărtăm de Soare. Astfel vom înțelege mai bine modul evoluţiei cometelor”. Taylor, om de ştiinţă în cadrul proiectului Rosetta.

Agenția Spațială Europeană (ESA) – 22 de state membre

foto 3

Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Spania, Suedia, Elveția, Marea Britanie. Canada și NASA colaborează la unele proiecte . Centrul spațial ESA, locul de lansare a rachetelor, se află în Guyana Franceză situată în America de Sud. Este parte integrantă a Republicii Franceze și a Uniunii Europene.

Sursa: www.sci.esa.int


Publicitate

Postaţi un comentariu