Clujul din nori: Muzeul Memorial „Octavian Goga” din Ciucea

Foto: Cristina Beligăr

În săptămânile care urmează, Transilvania Reporter și-a propus să aducă o nouă perspectivă asupra unor monumente istorice din județul Cluj, înscrise în Patrimoniul cultural național al României sau al căror caracter unic le transformă în obiective turistice de mare interes. Vom încerca să ajungem și în acele locuri unde accesul este îngreunat de relief și unde natura și-a creat propriul său drum departe de civilizație. Vom realiza toate acestea cu ajutorul unei drone model DJI Mavic Air și vom lăsa imaginile să vorbească de la sine.

La 80 kilometri distanță de Cluj-Napoca, Muzeul Memorial „Octavian Goga” își așteaptă vizitatorii. Cu o suprafață pe care sunt amplasate nouă clădiri clasate în patrimoniul cultural național ca ansamblu monument istoric, domeniul Goga este poate printre puținele locuri din România unde se simte încă prezența personalității poetului și a omului de cultură Octavian Goga. Ne-am întors înapoi în timp alături de muzeograful Cecilia Mureșan, care de 23 de ani le povestește vizitatorilor istoria domeniului Octavian Goga, pentru a afla mai multe despre locul special pe care îl ocupa Ciucea în inima poetului.

Foto: Cristina Beligăr

Foto: Cristina Beligăr

Muzeul Memorial „Octavian Goga” este format din următoarele clădiri aflate în administrarea instituției muzeale: clădirea “Castel”, clădirea “Casa Alba”, clădirea “Casa Ady”, corp anexa A și B, clădirea “Mănăstire”, clădirea “Biserica din lemn”, clădirea “Mausoleu”, clădirea “Casa de pe stânca”, clădirea “Teatru de vară”. Dintre acestea, din 28 ianuarie 2015, clădirea “Mănăstire”, Biserica de lemn împreună cu terenul aferent, precum și Casa de pe Stâncă au fost date în folosința gratuită Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, pe o perioadă determinată, imobile unde în prezent funcționează Mănăstirea “Nașterea Maicii Domnului”.

Întregul complex din Ciucea a fost donat de Veturia Goga, soția poetului Octavian Goga, în anul 1966, statului român. Văduva poetului a făcut acest gest pentru a respecta testamentul lui Octavian Goga care prevedea ca după moartea sa şi a soţiei sale “toate bunurile deţinute de ei să fie donate statului român iar la Ciucea să fie înfiinţat un muzeu care să poarte numele poetului”. După 1989, construcţiile şi clădirile complexului muzeal de la Ciucea au intrat în proprietatea Judeţului Cluj.

Clădirea Castel

Pe locul vechiului conac cumpărat de Octavian Goga de la Cinska Boncza, văduva poetului Ady Endre, între 1921 și 1926, Goga clădește un imobil nou, păstrând în parte zidul și fundația celui vechi, extinzându-i suprafața și adăugându-i încă un nivel, cu ferestre ample și arcade semicirculare la parter, având în partea dreaptă supraînălțat profilul unui turn – amintind de campanilele italiene. Clădirea avea un salon de primire bordat de cele cinci deschideri semicirculare imaginând o logie exterioară, sufrageria și câteva încăperi cu destinații domestice, iar la etaj – salonul de muzică, biblioteca, biroul de lucru al poetului, pe o latură, iar pe cealaltă dormitoarele și baia.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Parterul castelului a fost spațiul nelocuit propriu-zis al familiei Goga și având în vedere că familia Goga făcea parte din societatea elitistă a perioadei respective, era destinat organizării petrecerilor și recepțiilor. Depozitul pentru periodice la care poetul era abonat a devenit sala care permite organizarea expozițiilor temporare. Un corp de bibliotecă pe care se găsesc câteva dintre revistele Les Revues du Monde la care poetul a fost abonat și pe care personal le-a legat în coperte de piele, stă ca simbol al destinației pe care a avut-o încăperea înainte. În salonul de recepție, accesul se făcea pe trei uși, aflăm de la ghidul nostru Cecilia Mureșan, iar scara pe care am avut onoarea să coborâm este scara pe care cobora Veturia Goga atunci când oaspeții îi călcau pragul casei. În salon suntem „întâmpinați” de Veturia Goga, la 42 de ani, mai exact un tablou în mărime naturală realizat de Camil Ressu, bun prieten al familiei Goga. Lucrarea este pictată în tehnica perspectivei, astfel încât din orice parte privim personajul, avem senzația nu doar că ne privește permanent, ci că se rotește în funcție de poziția noastră în cameră. Tot în salon găsim vitrina cu documente legate de cele trei activități ale poetului: activitatea literară, cea didactică și cea politică datorită căreia a ocupat mai multe portofolii de ministru începând din 1919, până în 1938 când a deținut timp de 44 de zile funcția de prim-ministru.

Intrăm în salonul galben, un loc destinat discuțiilor private sau diferitelor jocuri de societate și vedem agățate pe pereți trei lucrări de artă plastică, semnate de Nicolae Dărăscu. „Totul în această casă este artă. Mobilierul a fost adus în cea mai mare parte din anticariatele din Vest: scaune „confident”, întâlnite doar în alcovele regale, un tabernacul Maria Tereza din 1710, realizat din mai multe esențe lemnoase, inclusiv rădăcină de trandafir și abanos, o masă cu vitrină unde pot fi admirate podoabele și accesoriile Veturiei Goga cum ar fi un coupe papier din fildeș folosit la deschis corespondența, sau un colier cu talisman din chihlimbar.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

„Acum vă duc să vedeți cea mai frumoasă încăpere a clădirii”, precizează ghidul nostru. „Este vorba de sufragerie și nu pentru că aici se mânca copios, ci pentru că este cel mai frumos amenajată. Aici s-a schimbat doar parchetul și tapetul, în rest tot ce vedeți este original. Scaunele au pe șezut piele de crocodil, de jur împrejur, pe mese, în vitrine sunt tot felul de obiecte decorative din porțelan sau ceramică din mai multe colțuri de lume. E de remarcat calitatea vaselor. Acolo, pe sofa, îi plăcea lui Titulescu să se retragă”, aflăm de la Cecilia Mureșan. Pe mânerul canapelei vedem arsura de trabuc pe care omul politic Nicolae Titulescu a lăsat-o în urma unei vizite la familia Goga și pe care a numit-o amprenta lui în istorie.

„Aici o avem pe Veturia la 20 de ani. Și ea, la fel ca soțul ei, provenea dintr-o familie cu tată preot. Cele trei perdele ale încăperii sunt lucrate chiar de Veturia Goga, un model de broderie spartă prin feston”, mai spune ghidul castelului. În continuare, doamna Cecilia ne povestește detalii ale prieteniei pe care Octavian Goga a legat-o cu poetul Ady Endre, care a locuit o perioadă scurtă la Ciucea, pe domeniul soției lui, înainte de a se muta la Budapesta în 1917.

Foto: Dan Bodea

„Înainte să moară, în 1919, Ady Endre i-a spus soției lui că dacă va dori să vândă domeniul din Ciucea, prima dată să îi prezinte oferta lui Octavian Goga. Aceasta îi scrie lui Goga o scrisoare și îi explică ce și-a dorit Ady Endre. Noi în școală nu suntem informați despre omul Goga, ci doar despre poetul Octavian Goga, dar acest om avea un suflet mare și a făcut lucruri extraordinare pentru oamenii din această zonă. Nu degeaba se spune că omul sfințește locul. A spus atunci că va cumpăra proprietatea de la Ciucea, chiar de-ar fi să o revândă altcuiva, pentru a împlini dorința unui fost bun prieten și pentru a o ajuta pe văduva lui. Pe parcurs, i-au venit mereu idei ce să facă cu acest loc și a rămas legat de Ciucea. Cele două dorințe ale sale înscrise în testament au fost să își doarmă somnul de veci la Ciucea, în mausoleul pe care soția lui avea să îl ridice și tot la Ciucea și-a dorit să îi fie păstrată vie memoria în ideea de înființare a unei case memoriale. Veturia, care i-a supraviețuit 41 de ani, și-a dedicat existența memoriei soțului ei. A fost chiar director al muzeului și se spune că datorită ei localitatea Ciucea a rămas județului Cluj, nu județului Sălaj când în 1968 s-a făcut împărțirea teritorială pe județe”, explică muzeograful Cecilia Mureșan.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Foto: Cristina Beligăr

Mai departe, pășim în partea locuită a clădirii, inclusiv în încăperea care funcționa ca dormitor și în care se mai păstrează tapetul de pe vremea doamnei Veturia. „Nu sunt camere multe. Ei nu au avut copii și atunci sigur că spațiul le-a fost suficient. Poetul folosea biblioteca și ca sală de studiu. Fiind vorbitor de șase limbi, soția lui de patru, aveau o bibliotecă formată din nu mai puțin de 6000 de volume. Cândva, oamenii cu carte erau cunoscători de carte, aveau știință de carte, astăzi toată lumea are carte și nu știe nimeni nimic. Vedeți și salonul de muzică, unde doamna Veturia cânta la pian. Înaintea căsătoriei cu Goga, ea a făcut parte din suita Reginei Maria a României care o aprecia extraordinar de mult pentru calitățile vocale de excepție. Pianul din încăpere l-a primit de la Regina Maria. Tapiseria din păr de cămilă a fost primită ca dar protocolar într-o vizită făcută în Iran în perioada în care Octavian Goga a fost ministru de externe. Ați remarcat, sper și tablourile de Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian și Camil Ressu. Vedeți și scrinul lui Avram Iancu, pe care Goga l-a cumpărat de la nepoata lui Avram Iancu din Câmpeni. Acest om iubea tot ce înseamnă artă cu încărcătură istorică”, a concluzionat ghidul Cecilia Mureșan.

Muzeul Memorial „Octavian Goga” din Ciucea este situat pe Strada Principală, Nr.4, Localitatea Ciucea, Județul Cluj și poate fi vizitat de marți până duminică, între orele 09:00-17:00.

Citiți și:

Copac căzut peste Casa Memorială „Octavian Goga” din Ciucea

Postaţi un comentariu