Vușcan, despre proiectul de refațadizare a clădirilor din Cluj: „Cineva încearcă să justifice neputința prin scuza că sancțiunile stau în pixul Prefectului”

Foto: Dan Bodea

În 2013 primarul Emil Boc venea în faţa opiniei publice cu un proiect ambiţios de a reda strălucirea clădirilor din centrul oraşului, foarte multe în stare avansată de degradare şi ai căror proprietari, în principal din motive financiare, nu le-au întreţinut.

La doi ani de la anunţarea cu surle şi trâmbiţe a programului „marea refaţadizare”, rezultatele concrete sunt mai mult decât dezamăgitoare. În locul celor 101 clădiri din centrul istoric, aflate în stare gravă de degradare, care la această oră ar fi trebuit predate la cheie, renovate, primăria se poate „lăuda” cu acordul obţinut pentru şase clădiri. Lucrările efective ar urma să înceapă „cât mai repede”, posibil în această vară.

Citiți și: Marea refaţadizare: zero clădiri renovate, şase acorduri

Întrebat despre stadiul proiectului de refațadizare a clădirilor din Cluj-Napoca, primarul Emil Boc s-a plâns, în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc joi, 30 iulie 2015, că din cauza unei erori a Legii 153/2011 (privind măsurile de creștere a calității arhitectural-ambientale a clădirilor) proiectul este blocat. Potrivit primarului, eroarea respectivă nu permite adminitrației locale, ci doar Prefectului să aplice sancțiuni celor care (persoane fizice sau juridice) nu și-au dat acordul cu privire la acest proiect, deși au fost notificați de primărie în acest sens, spunând că doar Prefectul poate decide ce se va întâmpla cu aceste persoane și implicit cu proiectul de refațadizare. Mai mult, edilul a precizat că Instituția Prefectului Cluj ar avea două variante: să îi sancționeze pe cei care nu s-au conformat legii sau să facă demersuri pentru ca legea să fie schimbată.

Citiți și: Boc se plânge că legea a pus beţe în roate refaţadizării

„Am trimis Prefecturii lista cu cei care sunt pasibili de amendă. Din nefericire există o inadecvență mare în lege care cere prefectului să dea amenzile. Primăria a constat că nu s-a respectat termenul de refațadizare cerut de lege, dar amenda o aplică prefectul. Lista se află pe masa prefectului, nu știu ce va face domnia sa privitor la acest aspect. În mod normal ar trebui făcută o modificare legislativă. Este o greșeală, o eroare în lege”, a precizat Boc.

Prefectul Clujului,   Gheorghe Vușcan / Foto: Dan Bodea

Prefectul Clujului, Gheorghe Vușcan / Foto: Dan Bodea

Pe de altă parte, Prefectul Clujului, Gheorghe Vușcan, a precizat pentru Transilvania Reporter că nu există nicio eroare în lege și că textul legislativ permite administrațiilor locale, așa cum este redactat în momentul de față, să dea amenzi în prima fază a proiectului, Prefectura intervenind abia după ce există un acord.

„Am aflat și eu din presă că în pixul Prefectului stau sancțiunile, ceea ce nu este adevărat. Legea153/ 2011, precizează clar etapele care trebuie respectate. În primul rând trebuie identificate clădirile, apoi se notifică persoanele fizice sau juridice. Notificarea acesta se face de către primărie. Există un termen de 60 de zile în care persoanele fizice sau juridice notificate trebuie să se decidă dacă sunt de acord sau nu cu efectuarea lucrărilor. Primăria trebuie să probeze dacă există posibilitatea efectuării plății. Abia după aceea, dacă nu se încheie un contract pentru efectuarea lucrărilor sau dacă lucrările se întrerup, poate interveni Prefectul. Până atunci, primăria îi poate amenda pe cei care nu își exprimă acordul în termenul prevăzut de lege. Noi am primit, pe 30 iulie 2015, o listă cu 18 persoane care nu și-au exprimat acordul referitor la demararea lucrărilor”, a precizat Gheorghe Vușcan.

Capitolul V – Obligații și răspunderi din cadrul Legii 153/2011 (privind măsurile de creștere a calității arhitectural-ambientale a clădirilor)

Art. 28
(1) Primarul/Primarul general al municipiului București are următoarele obligații:
a) de a realiza identificarea și inventarierea clădirilor prevăzute la art. 1 alin. (1) și a deținătorilor acestora;
b) de a realiza, prin intermediul instituției arhitectului-șef, stabilirea zonelor de acțiune prioritară și elaborarea regulamentelor de intervenție aferente acestora;
c) de a notifica deținătorii clădirilor inventariate, potrivit prevederilor art. 8 alin. (1) lit. c) si alin. (2);
d) de a monitoriza și de a controla modul de realizare a lucrărilor de intervenție de către deținătorii notificați, pe toată durata executării măsurilor notificate;
e) de a autoriza executarea lucrărilor de intervenție, în condițiile legii;
f) de a participa la recepția la terminarea lucrărilor;
g) în situația prevăzută la art. 13 alin. (1) lit. b), de a contracta, potrivit prevederilor legale în vigoare, proiectarea și executarea lucrărilor de intervenție, de a efectua recepția la terminarea lucrărilor, de a transmite deținătorilor documentele care completează cartea tehnică a construcției și de a asigura recuperarea cheltuielilor de la deținătorii notificați, până la data recepției finale a lucrărilor de intervenție;
h) în situțiile prevăzute la art. 13 alin. (1), de a asigura controlul utilizării eficiente a fondurilor alocate și de a răspunde în condițiile legii pentru necesitatea și oportunitatea sumelor, precum și pentru realitatea, exactitatea și legalitatea sumelor cheltuite în scopul pentru care au fost alocate.
(2) Pentru ducerea la îndeplinire a obligațiilor prevăzute la alin. (1) lit. b), primarul/primarul general al municipiului București, prin instituția arhitectului-sef, colaborează, în conditțile legii, cu Ordinul Arhitecților din România, cu arhitecți și urbaniști cu drept de semnătură, precum și cu experți tehnici în construcții.

Art. 29
Deținătorii de construcții notificați: 
a) își dau acordul ori, după caz, hotărăsc, în condițiile legii, realizarea măsurilor notificate;
b) asigură sursa de finanțare necesară pentru realizarea măsurilor notificate;
c) contractează proiectarea și executarea lucrărilor de intervenție, în condițiile legii;
d) organizează recepția la terminarea lucrărilor, precum și recepția finală la sfârșitul perioadei de garanție de 5 ani și completează cartea tehnica a construcției cu documentele aferente lucrărilor de intervenție executate. 

Prefectul a precizat că deși lista cu proprietari a fost redactă în luna mai, a fost primită doar pe 30 iulie în cadrul instituției, adică la data la care a avut loc conferința de presă. „Primarul nu m-a contactat vizavi de această problemă, l-am sunat eu când am văzut declarațiile respective. Legea este explicită. În cazul niciunui proprietar nu au fost parcurse toate etapele pentru a ajunge la noi. Nu vreau să intru în polemică cu nimeni, dar mă întreb dacă nu cumva se caută să se justifice neputința cu scuza că sancțiunile stau de fapt în pixul Prefectului? Legea respectivă e de pe vremea când Boc era premier, chiar dacă acum spune că nu are ce căuta Prefectul în lege. Sunt de acord, dar să nu ne ascundem totuși după deget. Primăria poate da amenzi”, explică Vușcan.

Eroare legislativă

Conform Art. 31, alin 2, litera a din Legea 153/ 2011,  Prefectul poate aplica sancțiuni deținătorilor de construcții notificați care nu contractează proiectarea și executarea lucrărilor de intervenție sau care nu organizează recepția la terminarea lucrărilor, precum și recepția finală la sfârșitul perioadei de garanție de cinci ani și completează cartea tehnică a construcției cu documentele aferente lucrărilor de intervenție executate.

În ceea ce privește sancțiunile care pot fi acordate de administrațiile locale, legea pare să aibă o eroare, întrucât, conform Art. 31, alin 2, litera (b) din Legea 153/ 2011 spune că persoanele cu atribuții de control anume împuternicite de primăriile municipiilor, orașelor și municipiului București pot sancționa literele (a) și (b) Art. 28 care se referă la obligațiile primarului: litera (a) de a realiza identificarea și inventarierea clădirilor prevăzute la art. 1 alin. (1) și a deținătorilor acestora și (b) de a realiza, prin intermediul instituției arhitectului-șef, stabilirea zonelor de acțiune prioritară și elaborarea regulamentelor de intervenție aferente acestora.

Potrivit unui avocat consultat de Transilvania Reporter, eroarea constă în faptul că există o perioadă descoperită în ceea ce privește aplicarea sancțiunilor. În prima etapă, Primarul (sau mai bine spus persoanele din cadrul primăriei desemnate să se ocupe de Art 20 lit. (a) și (b), Primarul fiind cel care este chemat în instanță ca reprezentant al Primăriei ) poate fi sancționat de persoanele cu atribuții de control anume împuternicite de primăriile municipiilor, adică se poate face un control intern, dar care nu are nicio legătură cu cei notificați. Prefectul la rândul său, poate sancționa persoanele fizice sau juridice notificate care nu încheie niciun contract în vederea proiectării și executării lucrărilor. Ceea ce înseamnă că persoanele fizice sau juridice care nu și-au exprimat acordul nu pot fi sancționate, întrucât nicio instituție din cele două nu are dreptul să aplice sancțiuni.

Legea 153/2011 poate fi consultată aici.

Ce spunea Boc în 2014 

Proiectul, demarat în 2013,  costă 2 milioane de euro și ar fi urmat să se deruleze în trei etape, astfel încât, până în 2018 Clujul să se poată mândri cu o înfățișare „proaspătă”, demnă de un oraș european. Conform proiectului, în perioada 2013-2014 ar trebui să fie refațadizate 101 clădiri din centrul orașului (clădiri situate pe Bulevardul Eroilor, str. Napoca, str. Avram Iancu, str. Petru Maior etc), în intervalul 2015-2016, 375 clădiri, iar în perioada 2017-2018, 480 de imobile.

„Am împărțit Clujul în trei zone, în ordinea importanței procesului de refațadizare a municipiului. În prima zonă, cea ultracentrală, sunt 376 de imobile inventariate. Dintre acestea, 18 se află într-o stare avansată de degradare și 75 de imobile au vizibilitate maximă în ceea ce înseamnă centrul istoric al municipiului Cluj-Napoca. Cu aceste imobile vom începe somațiile adresate proprietarilor în vederea refațadizării. De la primirea somației, clujenii au la dispoziție 60 de zile pentru consultarea experților pentru nota tehnică. Dacă acest termen nu este respectat, fiecare proprietar al imobilului va primi o amendă cuprinsă între 5000 și 8000 de lei, amenda fiind individuală. După ce contacteză expertul  tehnic, aceștia trebuie  să trimită primăriei nota de constatare, după care au la dispoziție 12 luni pentru efectuarea lucrărilor. Dacă proprietarii nu respectă aceste somații riscă să plătească amendă. În cazul în care nici după acordarea amenzilor nu se realizează lucrările, în baza legii, primarul poate veni în faţa Consiliului Local, iar în baza unei Ordonanţe prezidenţiale se poate dispune efectuarea lucrărilor pe cheltuiala proprietarului”, declara edilul Emil Boc în luna februarie a anului 2014.


Publicitate

Postaţi un comentariu