Victor Ponta ajută involuntar Clujul să devină Capitala Culturală a Europei

Cluj-Napoca se află în luptă deschisă pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021. Fiecare oraș dintre cele care candidează scoate la înaintare ce are mai bun și mai frumos, însă ca în orice competiție există și concurenți care apelează la cărți ascunse în mânecă. Un exemplu ar fi candidatura Craiovei în această cursă în care se bate cu Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și Arad bazându-se, printre altele, pe susținerea deputatului de Gorj, Victor Ponta, care așa cum președintele asociației „ Cluj 2021- Capitală Culturală Europeană” subliniază, este „ca o coincidență și premierul României”. Însă experiențele candidaturilor anterioare ne arată că susținerea politică, fie ea chiar și din partea celui de-al doilea om din stat, poate avea un efect de boomerang pentur cel ce o inițiază.

Polonia, Spania, Cipru, Danemarca, Malta și Olanda sunt ultimele țări care au avut orașe implicate în lupta pentru titlul de Capitală Culturală Europeană. Pe bună dreptate, competiția este una acerbă, implicațiile deținerii acestei titulaturi echivalând cu posibile venituri de sute de milioane de euro. Cum era de așteptat, în fiecare dintre aceste țări s-a încercat „scoaterea la rampă” a capitalelor sau a orașelor mai bine reprezentate în mediul politic. Surprinzător sau nu, de fiecare dată „favoritele” au pierdut în fața outsiderilor.

La competiția internă din Polonia, pentru titlul de Capitală Europeană a anului 2016 au candidat Varşovia, Gdansk, Katowice, Lublin şi Wroclav. Chiar dacă favorită era considerată capitala Varșovia, câștigător a fost declarat orașul Wroclaw. La fel s-a întâmplat și în Cipru, unde capitala adminsitrativă a statului insular, Nicosia, a pierdut întrecerea în favoarea orașului Pafos, care are o populație de cinci ori mai mică decât cea a Clujului.

„Juriul nu apreciază orașele susținute politic”
Orașele incluse mai sus pe lista perdantelor s-au bazat mai mult pe lobby politic în timp ce căștigătoarele au insistat creare unui proiect cultural competitiv. În toate aceste situații, politicul nu doar că nu a ajutat ci a încurcat mai mult, lucru care s-a putea întâmpla și în cazul Craiovei, așa cum președintele asociației „ Cluj 2021- Capitală Culturală Europeană”, Florin Moroșanu, a explicat pentru Transilvania Reporter.

„Sunt sigur că se va interveni la nivel de susținere publică, la nivel de susținere a unor proiecte de infrastructură care să sprijine un oraș sau altul. Sunt multe feluri în care se poate interveni și nu sunt absurd să neg implicarea mediului politic în acest demers însă din ceea ce am văzut, juriul nu prea apreciază orașele susținute politic. Această suținere este dăunătoare și o detest”, explică Florin Moroșanu.

Chiar dacă orașul păstorit de Lia Olguța Vasilescu, buna prietenă a premierului Victor Ponta, a primit asigurări de la premierul României că are susținere în proiectele de infrastructură culturală, Florin Moroșanu consideră că oricât s-ar implica politicul într-o astfel de decizie, Clujul are numeroase alte avantaje care o mențin printre favorite în cursa pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021.

„Dacă suntem hotărți să câștigăm acest titlul va fi greu ca factorul politic să mute o astfel de decizie într-o parte sau alta. Nu-mi convine situația, chiar o detest, dar ea se întâmplă chiar și în vest. Nu cred că te poți apuca acum de construit și să poți termina până în 2016 când se dă verdictul. Uitați-va la Cluj: de cât timp discutăm despre Sala Polivalentă? Capitala Culturală nu înseamnă doar investiții, e nevoie de mai mult”, spune Florin Moroșanu.

Tineretul PDL-ist atacă: „Ponta este un politician cel puțin ignorant”

Reacția adversarilor politici al deputatului și premierului Victor Ponta nu a întârziat să apară nici la Cluj. Tineretul Democrat Liberal îl caracterizează pe premier ca fiind din categoria politicienilor cel puțin ignoranți prin prisma faptul că are o astfel de implicare într-o competiție ce se desfășoară la nivel european.

„Chiar dacă Victor Ponta urăște Transilvania, așa cum și ministrul Daniel Barbu a demonstrat-o nu de mult într-o situație asemănătoare, asta nu înseamnă că îi este permis să facă afirmații părtinitoare față de un anumit oraș candidat la titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021. Această atitudine duplicitară a premierului este deja binecunoscută în opinia publică, privind susținerea unor proiecte în calitate de deputat și nesusținerea acelorași proiecte în calitate de premier”.

Aceștia îi declară război premierului căruia îi promit prin intermediul unui comunicat că se vor face toate demersurile pentru ca titlul de Capitală Culturală Europeană să ajungă în 2021 la Cluj.
„Îi atragem atenția domnului Victor Ponta că astfel de comportamente sunt nepermise în calitatea sa de șef al executivului și riscă să intre în sfera caraghiosului. Totodată, îl asigurăm că administrația publică locală va face toate demersurile legale care se impun astfel încât, cu ajutorul clujenilor titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021 să ajungă în Cluj, în Transilvania”, se mai arată în comunicat.

Cum poate Clujul deveni Capitală Culturală Europeană?
Inițial, Capitala Culturală Europeană era decisă de către guvernele țărilor ale căror orașe mai deținuseră în trecut acest titlu, însă ulterior s-a stabilit ca un juriu internațional format din specialiști, alături de guvernele țărilor să decidă căștigătoarea. Începând cu anul 2020, această distincție va fi acordată doar de un juriu internațional nominalizat pe o perioadă de doi ani de către UE, fără vreo implicare a guvernelor. Până atunci însă, în cazul Clujului, în anul 2015 guvernul României va anunța orașele candidate care vor avea la dispoziție 6-8 luni de zile în care acestea să-și pregătească proiecte de candidatură. Acestea conțin conceptul, detalii despre infrastructură, programul propriu , detalii legate de posibilități de cazare, evenimente culturale etc. Proiectele se depun la jumătatea anului 2015 și sunt analizate de un juriu ales de instituții UE și format din zece persoane, foști coordonatori de proiecte, experți, regizori etc. După câteva luni de zile în care juriul deliberează, aceștia se întâlnesc cu reprezentații orașelor, la finalul anului 2015, și se comunică numele orașelor care ajung în finală. Din momentul comunicării rezultatelor, orașele rămase primesc recomandări de îmbunătățire a proiectelor, după care se mai susține o dată proiectul îmbunătățit, urmând ca în toamna lui 2016 să se afle numele orașului câștigător.

 


Publicitate

2 Comentarii

  1. giani spune:

    Este greu sa devina Clujul capitala culturala. Ce ne miram asa de faptul ca Ponta, Barbu si tot USL-ul se indreapta spre alt oras. Trebuia sa intuim asta de la alegerile de anul trecut, cand am votat primarul, administratia. De fapt am votat destinatia banilor. Este clar ca acest titlu trebuie sa ajunga intr-un fief USL-ist. „Frontul comun” al parlamentarilor clujeni, indiferent de culoarea politica, pentru Cluj este doar un jenant joc de imagine. Daca Clujul pirede, ei pierd in afaceri. Bietul Morosanu si ai lui se zbat, fac tot ce pot, sunt OK, dar peste ei sunt vremurile, legile anapoda,orgoliile politice, interesele si luptele. Am impresia ca in lupta pentru titlu Clujul va deveni ceea ce este in Liga I Universitatea. O galerie de vis, o echipa si o cauza pierdute din cauza orgoliilor.

    • DanT spune:

      Nu e greu deloc, factorul politic nu e important, ci cel cultural. Iar din punct de vedere cultural suntem peste restul … totul e sa facem si proiectul mai bine decat altii.

Postaţi un comentariu