Vagabondul Charlie Chaplin – o viață de film

Pe 2 februarie 1914, Charlie Chaplin îşi făcea debutul cinematografic în filmul scurt „Making a Living“ (13 minute), însă celebrul Vagabond (The Tramp) avea să apară pentru prima oară în faţa publicului cinci zile mai târziu, pe 7 February 1914, odată cu lansarea peliculei „Kid Auto Races at Venice“ (11 minute).

Într-o epocă în care „film” înseamnă tot mai multe efecte speciale spectaculoase, prelucrări digitale și mai puțin joc actoricesc, poate că ne vine greu să credem că a existat, odată, un om care făcea singur un film, iar singurele ”efecte speciale” erau gesturile, mimica feței, hainele, atitudinea. Acel om se numea Charlie Chaplin, iar personajul său era Vagabondul. În fapt, erau unul și același, pentru că Charlie se născuse vagabond. La sfârșitul vieții sale extraordinare, însă, vagabondul se transformase în cineastul complet, un artist respectat și iubit, dar și într-un familist care lăsa în urmă 12 copii. Cam așa se poate rezuma, în câteva fraze, viața unui om.

Copilărie în sărăcie

Se știe despre Chaplin că s-ar fi născut la 16 aprilie 1889, dar nimeni nu a reușit să găsească un certificat de naștere cu numele artistului sau vreo înregistrare a acestuia în vreun registru de nașteri. Se mai știe că părinții săi erau artiști de duzină – mama, actriță, tatăl, un cântăreț ratat și alcoolic, ce își părăsise familia când Charlie era doar un bebeluș. O biografie cu titlul “Charlie Chaplin”, scrisă de Peter Ackroyd, unul dintre cei mai distinși biografi din Marea Britanie, descrie sărăcia lucie în care trăia mama, Hannah, cu cei doi băieți ai săi – erau aruncați în drum la fiecare patru săptămâni, fiindcă nu aveau bani să plătească chiria. Așadar, își luau puținele lucruri și dormeau pe unde apucau. Băieții purtau haine prea mari, iar Charlie povestea că purta papucii mamei, tăiați pe jumătate. Mai mult, erau nevoiți uneori să fure mâncare, dacă nu căpătau câte o supă de la cârciumarii mai generoși.

Necazurile au început însă după ce mama s-a îmbolnăvit și a fost internată în spital, astfel că cei mici au ajuns în grija autorităților. Charlie a fost trimis la orfelinatul Hanwell School, o instituție victoriană, unde instrucția și disciplina de fier erau lege și unde el a trăit cei mai negri ani ai vieții sale, după cum mărturisea mai târziu.

În timpul Primului Război Mondial existau peste tot diverse obiecte legate sau întruchipându-l pe Vagabond – păpuşi,   figurine,   cravate,   cărți de joc,   reviste comice,   chiar şi cocktailuri. În spitalele de campanie,   filmele sale erau proiectate ca terapie recuperatorie.

În timpul Primului Război Mondial existau peste tot diverse obiecte legate sau întruchipându-l pe Vagabond – păpuşi, figurine, cravate, cărți de joc, reviste comice, chiar şi cocktailuri. În spitalele de campanie, filmele sale erau proiectate ca terapie recuperatorie.

Cele mai mari temeri

Charlie s-a întors la mama sa când avea 8 ani, revenind și la stilul de viață dezordonat și plin de lipsuri. Tot cam atunci a reapărut în peisaj Charles Chaplin Senior. E foarte posibil ca acesta să-l fi împins în cariera artistică, introducându-l în trupa de dansatori profesioniști ”The Eight Lancashire Lads/Cei opt flăcăi din Lancashire”. Cu această trupă, Chaplin a colindat Anglia și a studiat, în același timp, clovnii – mai precis, felul în care aceștia își foloseau fețele și trupul pentru a transmite ceva, pentru a distra publicul. Curând, el a fost ”avansat” în trupă, primind rolul unei pisici, într-un număr de pantomimă; a avut ocazia să își arate astfel talentele nou exersate și a avut mare succes la public.

Cu toate acestea, Charlie rămăsese sărac. De multe ori nu avea ce mânca, tatăl îi murise (la numai 38 de ani), iar mama a fost internată într-un azil, fiind bolnavă psihic. Avea o boală ereditară, care a răpus-o după 17 ani petrecuți în azil. Iată, deci, care au fost cele mai mari temeri ale marelui cineast, temeri care l-au urmărit toată viața și l-au marcat iremediabil: teama de sărăcie și de faptul că va înnebuni, la fel ca mama sa.

Ajuns pe ”Tărâmul Făgăduinței”

La vârsta de 14 ani, Charlie Chaplin primea un rol într-un nou turneu național. Deja știa ce are de făcut pe scenă, ca să fie iubit de public, iar în afara scenei, își începuse (la fel de devreme) aventurile amoroase. Trecând prin mai multe roluri, în trupe de bufonerie, a atras atenția și criticilor, cu numerele sale de pantomimă. Coleg de trupă în acele vremuri i-a fost și marele actor Stan Laurel.

În final, succesul a venit după ce s-a alăturat companiei de teatru conduse de Fred Karno, cu care a şi plecat într-un turneu în SUA, în 1913. Ajuns acolo, nimic nu l-a mai oprit – a fost angajat în compania de comedie Keystone din California, pentru un salariu inițial de 150 de dolari pe săptămână, mai mult decât câștigase în viața sa. Într-un singur an, a făcut 36 de scurtmetraje și a devenit cel mai de succes comic din America.

Pe 2 februarie 1914, Charlie Chaplin îşi făcea debutul cinematografic în filmul scurt „Making a Living“, de numai 13 minute. Câteva zile mai târziu, pe 7 februarie 1914, s-a născut celebrul ”Vagabond” (The Tramp), odată cu lansarea peliculei „Kid Auto Races at Venice“ (de 11 minute). Acest personaj avea să fie un adevărat simbol al lumii filmului și cel care l-a făcut pe Charlie Chaplin nemuritor.

Cel mai bine plătit actor

Au urmat zeci de roluri, un imens succes, studiourile de film se băteau pe el. A ajuns să fie plătit cu 10.000 de dolari pe săptămână, o sumă imensă pentru acele vremuri – și asta la numai doi ani după debutul pe ecranele americane. Ca să fie sigur că va scăpa definitiv de sărăcie, Chaplin și-a construit cu pragmatism averea, urmărind să capete și autonomie artistică. Astfel, și-a înființat propria companie, United Artists, şi, treptat, a început să facă totul singur: era actor, scenarist, regizor, producător, monteur şi chiar compozitor al muzicii. Studioul său de film de la Hollywood avea o suprafață de două hectare, fiind primul din lume creat pentru un singur artist. Începea să-și arate și caracterul dificil, însă: în fiecare dimineață, actorii și angajații se aliniau și așteptau ordinele – urmărind cu sufletul la gură ținuta șefului, pentru că știau cât este de bine dispus, în funcție de culoarea costumului său.

Charlie Chaplin a primit,   în timpul vieţii,   trei Oscaruri onorifice. În 1929,   la prima ediţie,   a fost răsplătit cu un trofeu pentru contribuţia extraordinară la filmul „Circul“ (scenarist,   actor,   regizor,   producător). În 1972 a primit un Oscar pentru întreaga carieră,   iar în 1973,   cu o întârziere de 20 de ani,   unul pentru muzica din „Luminile Rampei“.

Charlie Chaplin a primit, în timpul vieţii, trei Oscaruri onorifice. În 1929, la prima ediţie, a fost răsplătit cu un trofeu pentru contribuţia extraordinară la filmul „Circul“ (scenarist, actor, regizor, producător). În 1972 a primit un Oscar pentru întreaga carieră, iar în 1973, cu o întârziere de 20 de ani, unul pentru muzica din „Luminile Rampei“.

În afara studioului, lucrurile stăteau cu totul altfel. Peter Ackroyd scrie, în biografia artistului, că Charlie Chaplin a fost primul om care a devenit obiectul adulației globale, pe vremea când nu apăruse cultul modern al celebrității. ”Sunt cunoscut în unele părți ale lumii care n-au auzit de Iisus Hristos”, remarca Chaplin. Se estimează că, înainte de izbucnirea Primului Război Mondial, 300 de milioane de oameni au urmărit filmele mute ale lui Charlie Chaplin. Chipul său a ajuns peste tot, din Asia și Australia până în Africa și America de Sud. Un corespondent din Ghana al ziarului The New York Times scria că marele artist era urmărit chiar și de sălbatici.

Actrițele, admiratoare înfocate

Adulat de public, e lesne de înțeles că Chaplin avea un imens succes și la femei. Actrițele aspirante i se aruncau la picioare și în pat – la propriu. Este cunoscut episodul Joan Barry, o actriță de numai 23 de ani, care i-a pătruns în casă de câteva ori (de cele mai multe ori neinvitată) și care a devenit alcoolică, ba chiar a încercat să se sinucidă, din cauza patimii pe care o căpătase pentru Chaplin. Ea a adus, însă, și o pată pe reputația artistului, după ce a povestit că a rămas gravidă, iar el a presat-o să facă avort – lucru ilegal în acea vreme și care aproape că l-a trimis la Chaplin la închisoare. Mama lui Joan l-a dat în judecată, cerându-i pensie alimentară de 2.500 de dolari pentru copilul purtat în pântece de fiica ei și care urma să poarte numele lui Chaplin, precum și 10.000 de dolari pentru cheltuielile cu nașterea. Joan a născut o fetiță, Carol Ann, pentru care Chaplin a fost declarat responsabil, urmând să-i plătească 75 de dolari pe săptămână. Toate acestea se întâmplau în 1943, când artistul era căsătorit pentru a patra oară.

Patru mariaje

Prima dată, Charlie Chaplin s-a căsătorit în 1918, când avea 29 de ani, cu Mildred Harris,  care avea la momentul respectiv 16 ani. În anul următor, Mildred a născut un băieţel care, din păcate, a murit la numai trei zile după naştere. Relaţia dintre cei doi s-a răcit în urma acestei tragedii, iar soţia lui Charlie a intentat divorţul, acuzându-l pe artist de “cruzime psihică”.

La 35 de ani s-a căsătorit a doua oară, tot cu o fată de 16 ani, o actriță aspirantă pe care o chema Lita Grey. Cu ea a avut doi copii, dar mariajul lor s-a încheiat după trei ani.

A treia oară, mireasa nu a mai fost minoră. Charlie avea 47 de ani, iar ea,  Paulette Goddard, avea 25. Şi această căsătorie avea să se încheie, de data asta după şase ani.

Charlie Chaplin alături de a treia soție,   Paulette Goddard (alături de care a jucat în ”The Great Dictator”)

Charlie Chaplin alături de a treia soție, Paulette Goddard (alături de care a jucat în ”The Great Dictator”)

Când s-a căsătorit a patra oară, Charlie avea 54 de ani, iar mireasa era Oona O’Neill, fiica dramaturgului Eugene 0′Neill, de 18 ani (cu treizeci si şase de ani mai tânără decât el). Oona a fost iubirea vieții lui, parteneră de nădejde, iar cei doi au avut împreună nu mai puțin de opt copii.

În ciuda diferenței de 36 de ani între ei,   Charlie Chaplin și Oona O’Neill au trăit fericiți împreună și au avut un mariaj care a durat 34 de ani,   până pe 25 decembrie 1977,   la moartea lui.

În ciuda diferenței de 36 de ani între ei, Charlie Chaplin și Oona O’Neill au trăit fericiți împreună și au avut un mariaj care a durat 34 de ani, până pe 25 decembrie 1977, la moartea lui.

Căsătoriile și relațiile cu femei mai tinere aveau să dea naştere, mai târziu, la critici, iar presa scria despre el că este un „pericol pentru tinere”.

Acuzat de simpatii comuniste

Controversele legate de femei nu au fost singurele care i-au afectat viața, reputația și cariera. În anii 1940-1950, Chaplin a fost suspectat de simpatii comuniste, într-o perioadă când în America avea loc o adevărată ”vânătoare” de comuniști. Actorul a negat mereu aceste acuzații, dar a pus paie pe foc, făcând afirmații de genul ”singurii care resping comunismul și care-l folosesc ca <<baubau>> sunt agenții naziști” – și asta la o recepție organizată în New York de o fundație din Rusia.

În 1947, un congresman a cerut chiar deportarea lui Chaplin, pe motiv că atentează la sănătatea morală a Americii. Artistul fusese luat în vizor și de faimoasa comisie a Congresului SUA pentru cercetarea activităților antiamericane, aceeași comisie care pusese pe lista neagră 300 de personalități din industria filmului american, bănuite că ar simpatiza comunismul.  J. Edgar Hoover, directorul FBI, a ordonat subordonaţilor săi să întocmească un dosar despre actor, dosar care a ajuns să numere peste 2.000 de pagini. De fapt, atât serviciul britanic de informaţii MI5, cât şi FBI, căutau dovezi în sprijinul acuzațiilor care i se aduceau lui Chapli, dar fără succes, totuși. FBI credea că numele adevărat al artistului ar fi fost Israel Thorstein, dar verificările din Marea Britanie nu au confirmat acest lucru.

Expulzat, renegat, dar nu uitat

Lucrurile erau serioase – apropiații au început să îl evite, temându-se să nu fie asociați cu el. În aceste condiții, în 1952 a plecat la Londra, pentru premiera filmului său, ”Limelight”. Pe drum, a aflat că nu mai are dreptul să se întoarcă în SUA; dacă avea să se întoarcă, putea fi judecat și condamnat. Sau, și mai rău, una dintre cele mai mari temeri ale sale ar fi devenit realitate: bunurile i-ar fi putut fi confiscate, iar el ajungea din nou sărac.

Charlie Chaplin la bătrânețe,   alături de soția lui,   Oona (în centru,   în spatele lui) și de șase din cei opt copii ai lor.

Charlie Chaplin la bătrânețe, alături de soția lui, Oona (în centru, în spatele lui) și de șase din cei opt copii ai lor.

În acea perioadă, Chaplin a făcut o cădere nervoasă. Se temea mai ales că nu o va revedea niciodată pe Oona, iar asta era de nesuportat. Soția lui, însă, s-a dovedit o parteneră de nădejde. A golit seifurile familiei, a transferat banii în conturi din străinătate, a împachetat mobila, lucrurile de valoare, și le-a trimis în Europa. Familia Chaplin s-a stabilit în Elveția,  într-o vilă de 15 camere din localitatea Corsier-sur-Vevey, pe malul lacului Geneva, unde s-au bucurat de o viață discretă și tihnită.

A ajuns și el să disprețuiască America, țara care l-a ridicat și i-a împlinit visurile, dar care l-a expulzat. S-a mai întors acolo în 1972, pentru a primi un Oscar onorific.

America își renegase idolul, dar pentru Oona el a rămas tot acolo, sus. I-a fost parteneră credincioasă până la moartea lui, în ziua de Crăciun a anului 1977. Pe de altă parte, nici publicul nu l-a uitat de tot. Nici nu avea cum – Vagabondul nu este atât de ușor de uitat, rămânând în inima cinefililor și în istoria cinematografiei.

Geraldine

Geraldine

Geraldine Chaplin s-a născut pe 31 iulie 1944, fiind al patrulea copil al lui Charlie Chaplin şi primul dintre cei opt pe care legendarul actor i-a avut cu cea de-a patra soţie, Oona O’Neill, fiica dramaturgului Eugene O’Neill.

Charlie Chaplin a adus-o pentru prima dată în faţa camerei de filmat, într-un rol minor din “Limelight” (1952). Așadar, Geraldine se poate lăuda la ora actuală cu o carieră de peste 60 de ani şi peste 100 de filme.

Actrița a fost invitată de onoare la cea de-a unsprezecea ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF), care a avut loc în perioada 1 – 10 iunie 2012, la Cluj-Napoca.

Filme regizate de Charlie Chaplin

Dictatorul

The Kid (1921)

A Woman of Paris (1923)

The Gold Rush (1925)

The Circus (1928)

City Lights (1931)

Modern Times (1936)

The Great Dictator (1940)

Monsieur Verdoux (1947)

Limelight (1952)

A King in New York (1957)

A Countess from Hong Kong (1967)

Postaţi un comentariu