Universitarii clujeni consideră că nu au încălcat legea dând recomandări deținuților: „Nu am fost chemat la DNA. E o porcărie ceea ce se întâmplă”

Sorin Apostu, fostul primar al Clujului, unui dintre autrii care și-au găsit vocația scrisului după gratii / Foto: Dan Bodea

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție s-au sesizat din oficiu în urmă cu o săptămână, cu privire la suspiciunea săvârșirii infracțiunii de favorizare a faptuitorului, în modalitatea ajutorului dat unor persoane condamnate pentru infracțiuni de corupție, în scopul de a îngreuna executarea pedepselor aplicate de instanțele de judecată. Potrivit DNA, mai multe cadre universitare ar fi acordat recomandări formale prin care au atestat pretinsa relevanță științifică a unor lucrări, exclusiv pe baza titlului acestora, fără a lua contact în vreun mod cu autorul lucrării și fără a cunoaște viziunea acestuia asupra temelor care urmau să fie abordate. Aceste recomandări ar fi avut o natură generică și ar fi fost folosite, uneori, în aceeași formă, pentru elaborarea unor multiple lucrări cu caracter științific.

Transilvania Reporter a luat legătura cu profesorii clujeni care au oferit recomandări deținuților în vederea redactării unor lucrări științifice pentru a vedea care este opinia lor vizavi de acest subiect, dacă se simt vinovați sau nu și nu în ultimul rând pentru a afla dacă au dat sau nu declarații în cadrul anchetei DNA care se află în desfășurare. Dacă unii au închis telefonul de îndată ce am amintit de DNA, alții ne-au explicat minute în șir de ce consideră că nu au făcut ceva greșit.

Sorin Apostu, recomandat de colegi

Cele trei lucrări publicate de fostul primar al Clujului, Sorin Apostu, condamnat la patru ani și jumătate de închisoare pentru luare de mită, au apărut la editura Risoprint din Cluj-Napoca, și toate trei au fost coordonate de cadre didactice de la USAMV, unde Sorin Apostu a predat până înainte de a ajunge după gratii.

Prof. univ. dr. Cornel Laslo i-a dat fostului primar o recomandare pentru cartea „Controlul calității peștelui, batracienilor și a fructelor de mare”. „Nu am auzit niciodată că acest lucru este interzis prin lege. Nu există nicio lege care să îți interzică să dai o recomandare dacă activezi într-un domeniu. Da, i-am dat o recomandare unui profesor universitar, unui coordonator de doctorate, unui coleg. Eu îi țin acum orele. Eu sunt pensionar, am aproape 80 de ani. Am primit o solicitare pentru a face această recomandare din partea familiei lui Sorin Apostu, din partea soției sale, nu am discutat direct. Nu l-am văzut niciodată de când este închis și nici nu am vorbit. Eu ce am scris în recomandarea respectivă  e că Sorin Apostu este competent să scrie cărți pe domeniul său. Nu văd nimic rău în faptul că i-am dat o recomandare unui profesor universitar validat de comisii, care a scris peste zece cărți înainte de a fi condamnat. Acesta a scris, împreună cu profesorul Vasile Stănescu o trilogie extrem de importantă și valoroasă pentru domeniul nostru: „Igiena, inspecția și siguranța alimentelor de origine animală”. Eu nu i-am coordonat cartea, nu i-am spus ce să facă, cum să facă, eu am spus doar că poate, că e competent să scrie o carte în domeniul său. Coordonarea e una, recomandarea e alta. Eu nu am văzut cartea. Nu am vorbit cu el, nu pot face aprecieri despre carte”, explică acesta.

Cornel Laslo este de părere că Sorin Apostu a scris un manual pentru studenți. „Sunt persoane care l-au acuzat că a copiat din alte cărți. Eu sunt cel mai vechi cadru didactic pe disciplina noastră. Eu cunosc cărțile care s-au scris pe controlul calității în ultimii 60 de ani. Toate au în proporție de 75% același conținut, pentru că aceste cărți se reeditează. Ceea ce se preia, se citeză. E normal să se reia anumite aspecte din materie. Doar 20% din conținutul acestor cărți reprezintă noutățile sau aportul efectiv al autorilor”, explică Laslo.

Profesorul susține că nu a fost citat pentru a da declarații la DNA, dar nici nu a fost sunat de cineva de la penitenciar, nici acum, nici când Sorin Apostu a finalizat lucrarea.

„Vina mea este că am acceptat să îi dau o recomandare unui profesor universitar. Dacă știam că se ajunge aici, nu îi dădeam. Cum s-a ajuns la acest scandal? Au scris și alții, M.M. Stoica și Gigi Becali, de exemplu, care nu sunt în stare să scrie o cartea, persoane care nu au nicio pregătire. Nu se pot pune în aceeași barcă profesorii universitari cu unii care nu au scris în viața lor nimic. Sorin Apostu își ispășește o sancțiune primită în urma faptelor sale din cadrul Primăriei Cluj-Napoca. În cadrul universității acesta nu a creat probleme, fiind un cadru lăudat. Nu m-a sunat nimeni de la peniteciar, eu i-am dat recomandarea prin soția lui. Cartea ar putea fi foarte utilă dacă este un manual pentru studenți. Studenții de la Industrie alimentară au nevoie de 12% din informațiile care există în manualele existente. Dacă a redus volumul de informații și a adaptat manualul pentru acea specializare, poate fi foarte util. Dar repet, nu am văzut cartea pentru a-mi putea da cu părerea pe ceva concret”, spune acesta.

De asemenea, Laslo consideră că editurile greșesc pentru că publică orice. „Au devenit societăți comerciale. Eu nu am nicio lucrare publicată care să nu aibă referent științific. Multe cărți ce se publică acum nu au nici măcar o recenzie”, spune acesta.

A doua carte semnată de Sorin Apostu după gratii, „Norme de igienă în unitățile de alimentație” a fost scrisă în urma recomandării prof. univ. Sevastița Muste, iar cea de-a treia, „Controlul calității laptelui, produselor lactate și a mierii” în urma recomandării conf. univ. Dorin Țibulcă.

„Nu am fost chemat la DNA. Este o porcărie ceea ce se întâmplă acum. Apostu e profesor universitar, e în domeniu. Am făcut o recomandare prin care am spus că e capabil să scrie. E în domeniu, are competențe. Nu știu de ce a izbucnit acest scandal. Nu îmi dau seama”, a precizat Dorin Țibulcă.

Sabin Ilieși, „biruință în temniță”

Tot la editura Risoprint au apărut în 2015 și două lucrări ale lui Sabin Ilieși, fost lider al PNL și apoi PDL Bistrița-Năsăud, condamnat la trei ani și jumătate pentru fapte de corupție.

Volumul „Veniturile statului și controlului financiar de stat”a fost recomandat de conf. univ.dr. Sorin Borlea, iar volumul „Biruință în suferință”, de preot dr. Florin Bozântan de la Facultatea de Teologie Greco-catolică a Universității „Babeș-Bolyai”.

Florin Bozântan

Florin Bozântan

Contactat de Transilvania Reporter, Florin Bozântan nu a dorit să spună nimic legat de acest subiect. „Sincer, nu pot să spun nimic. Îmi pare rău. Mulțumesc”, a spus acesta, după care a închis.

Toate volumele mai sus menționate au fost publicate de editura Risoprint din Cluj-Napoca, dar niciun volum nu se regăsește pe site-ul editurii.

Anuţa Buiga a recomandat patru cărţi scrise de către Eugen Brădean, fost membru în Directoratul Hidroelectrica, închis în 2014 pentru 3 ani în Penitenciarul Jilava, pentru fapte de corupţie: „Istoricul pieţelor de capital şi rolul acestoara în economie”, „Rolul instituţiilor financiare internaţionale în stabilitatea economică a unei ţări”, „Istoricul pieţelor de capital şi rolul acestora în economia unei ţări”, „Vectorii economici ai României în următorul deceniu”.

Carmen Mireille Rădoi a recomandat cartea „Rolul şi importanţa negocierilor comerciale în realizarea unei tranzacţii”, scrisă deMarin Măciucă, general maior (în rezervă), fost comandant al Comandamentului Logistic Întrunit al Ministerului Apărării, încarcerat în 2013 în Penitenciarul Rahova pe o perioadă de 4 ani pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, şi cartea „Psihologia negocierilor comerciale internaţionale – stiluri de negociere” scrisă de Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), care ispăşeşte o pedeapsă de 4 ani şi 6 luni de închisoare în Penitenciarul Rahova pentru constituire de grup infracţional organizat.

Rusz-Fogarasi Eniko şi Salat Levente, au recomandat cărţile „Un oraş de pe Mureş, drumuri prin timp”, respectiv „Managementul campaniei electorale”, scrise de Nagy Zsolt, membru UMDMR, care a primit în 2015 o pedeapsă de 5 ani în Penitenciarul Rahova pentru fapte de corupţie.

Gavril G. Neamţu a dat o recomandare cărţii „Sintaxa limbii române – noţiuni fundamentale pentru învăţământul gimnazial” scrisă de Aurica Puşcaş, irectoarea unui liceu particukar din Ulmeni, care execută o pedeapsă de 2 ani în Penitenciarul Gherla pentru fapte de corupţie.

Poziția UBB

Universitatea „Babeș-Bolyai” a reacționat, luând o poziție cu privire la cadrele didactice din UBB ale căror nume apar pe lista coordonatorilor de lucrări ştiinţifice ale unor persoane condamnate penal, publicată de Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.

„Cadrele didactice universitare, prin urmare și profesorii Universităţii Babeş-Bolyai, au dreptul şi libertatea, conform legii, de a coordona și expertiza diferite lucrări științifice sau artistice, dar îşi asumă întreaga responsabilitate pentru astfel de demersuri. Personalul didactic şi de cercetare are dreptul, conform legii, de a publica studii, articole, volume sau opere de artă, fără restricţii ale libertăţii academice. Toate cadrele didactice au purtat o corespondenţă, în nume propriu, fără a implica universitatea în acest demers. Universitatea Babeş-Bolyai nu a girat nicio lucrare realizată de persoane private de libertate, recomandările fiind formulate în nume personal de către cadrele didactice cărora li s-au solicitat aceste recomandări”.

Dintre cele șase persoane menționate, patru sunt cadre didactice active ale UBB:pr. conf. univ. dr. Florin Bozântan, Facultatea de Teologie Greco-Catolică; conf. univ. dr. Anuţa Buiga, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor; prof. univ. dr. Rusz-Fogarasi Eniko, Facultatea de Istorie şi Filozofie; prof. univ dr. Salat Levente, Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, iar două persoane au următorul statut: prof. univ. dr. Gavril G. Neamţu, personalitate cu înaltă recunoaştere în domeniul studiului limbii române este pensionar din anul 2011, cu prelungire de activitate în domeniul conducerii de doctorat și Carmen Mireille Rădoi, directoarea Bibliotecii Centrale Universitare din București nu are relaţii contractuale cu UBB, fiind retribuită în regim de plata cu ora ca urmare a invitaţiei Facultăţii de Istorie şi Filosofie de a susţine două cursuri la programul de master Managementul Securităţii în Societatea Contemporană”.

„Acestea nu au coordonat în vreun fel nicio lucrare ştiinţifică publicată de persoane private de libertate, formulând doar recomandări cu privire la oportunitatea temei propuse pentru realizarea lucrărilor respective, precum şi cu privire la capacitatea profesională a autorilor de a aborda acele teme. Cadrele didactice titulare şi active în UBB nu au fost contactate ulterior pentru a coordona, corecta sau gira lucrări/părţi deja redactate din lucrările propuse”, se arată în comunicatul universității.

În ancheta DNA sunt vizați și funcționarii Administrației Naționale a Penitenciarelor cu atribuții în analiza condițiilor prevăzute de lege pentru a propune liberarea condiționată ar fi acceptat susținerile condamnaților și editurile care au publicat respectivele cărți.

Ce se întâmplă dacă se schimbă legea?

După întregul scandal mediatic și după sesizarea din oficiu a Direcției Naționale Anticorupție   există posibilitatea ca această „metodă” de înlesnire a pedepsei cu 30 de zile, în urma publicării unei lucrări științifice să fie înlăturată din lege sau cel puțin se vehiculează o astfel de ipoteză. Am discutat aspect cu lect. univ. dr. Daniel Nițu, pentru a vedea ce se va întâmpla dacă va fi luată o astfel de măsură.

„Discutăm despre modificarea unei legi organice – în speta, art. 96 alin. 2 lit. f din Legea nr. 254/2013. Modificarea poate interveni fie prin lege organică, fie prin OUG (soluție se pare anticipată de ministrul justiției, deși urgența nu se justifică în viziunea Curții Constituționale, mai ales în condițiile în care Universitatea București propusese din iunie 2015 abrogarea lit. f). Este vorba, în opinia mea, de o dispoziție de drept material, astfel că modificarea textului de lege (în sensul abrogării dispoziției respective / înăspririi condițiilor în care funcționează /crearea unui sistem și mai lejer) va conduce la o succesiune de dispoziții legale în timp care se vor soluționa pe temeiul legii penale mai favorabile. Acestea se vor soluționa în sensul următor (plecăm de la premisa ca lit. f) va fi complet înlăturată): pentru toate persoanele care au comis infracțiunea anterior abrogării dispoziției respective, liberarea condiționată se va dispune luând în calcul posibilitatea de a „redacta” lucrări (cu efectul o lucrare = 30 zile considerate ca executate). Imaginându-ne un exemplu, dacă veți comite o infracțiune în 19.02.2016, iar lit. f) ar fi înlăturată în 20.01.2016, nu contează când veți fi condamnat, când se va împlini fracția pentru liberare etc. (poate în 2020), ideea e ca vi se va lua în calcul ca lege mai favorabilă și posibilitatea „cărților”. Modificarea îi va afecta doar pe cei care comit infracțiuni ulterior intrării în vigoare a normei modificate (art. 96 fara lit. f)”, a explicat pentru Transilvania Reporter Daniel Nițu.

Abrogarea textului nu e o soluție

„Ca o opinie subiectivă, mi se pare excesiv abrogarea textului în întregime. E tipic românesc. Mai degrabă instituirea unei proceduri – a unui filtru, cu o comisie de experți care verifică în concret caracterul științific al lucrării/posibilitatea de plagiat, cu consecințe defavorabile pentru condamnat în cazul unei astfel de concluzii. Există, de exemplu, două lucrări, scrise de un procuror (nu dau nume, desi nu il cunosc personal) aflat încă în executare, lucrări chiar bune pe domeniul lor: una pe crimă organizată, omul e fost procuror DIICOT, recunoscut ca profesionist, iar alta pe… liberare condiționată. Mie mi-a luat șapte ani să îmi scriu doctoratul, dar e fără doar și poate că în penitenciar nu prea ai ce face și dacă vrei, poți scrie mult mai repede. Și eu vara scriam/citeam și 18 ore/zi. Ideea e să ai surse de informare. E greu fără baze de date, internet, bibliotecă”, consideră Nițu.

Prevederi legale

  • Potrivit art. 96 alin. 1 lit. f din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, în cazul elaborării de lucrări științifice, se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare științifică.
  • Decizia 619/2011 a Administraţiei Naţionale a Pentitenciarelor stabileşte că, pentru a putea începe să scrie o lucrare ştiinţifică, deţinuţii au nevoie să anexeze la cerere „o recomandare scrisă privind relevanţa tematicii în domeniul ales, din partea unui profesor universitar sau a unui conferentiar universitar din specialitatea în care urmează să fie elaborată lucrarea”.
  • Favorizarea făptuitorului este, conform Codului Penal: ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.


Publicitate

Postaţi un comentariu