Spitalul Pelican și-a „frânt” aripile înainte să zboare

Spitalul Pelican / Foto: Dan Bodea

Primul spital universitar privat din România și, în același timp cel mai mare spital privat din țară, ar fi trebuit să își deschidă porțile la Cluj-Napoca, în 2013, asta dacă e să ne luăm după ultimul termen „oficial”. Doar că lucrurile au stat exact pe dos: în 2013 investitorii au pus lacătul pe ușa viitorului spital. Astfel, clădirea de pe Calea Turzii nr. 178, a cărei suprafață totală depășește 23.000 mp, nu își mai așteaptă pacienții, ci o minune sau altfel spus un investitor cu viziune pe termen lung, dispus să aloce o sumă extrem de consistentă proiectului. În caz contrar, curând chiar spitalul va avea nevoie de serviciile unui „medic” pentru a nu se degrada, în această lungă așteptare. De doi ani clădirea galben cu negru, împrejmuită de un gard metalic destul de înalt, e lăsată pe mâna unei firme de pază. Portarul habar nu are ce se va întâmpla cu imobilul pe care îl păzește zilnic. „Nimeni nu ne spune nimic. Noi ne facem datoria doar. Nu a mai venit nimeni să lucreze aici de mult”, spune acesta. Directorul executiv al Spitalului Pelican din Oradea, Ovidiu Cristian Petruț, susține că se alocă în fiecare an o anumită sumă pentru conservarea imobilului, până când se va decide exact care va fi soarta „celui mai mare spital universitar privat” din țară.

Spitalul Pelican / Foto: Dan Bodea

Spitalul Pelican / Foto: Dan Bodea

„Nu mai finanțăm sănătatea!”

„Încă nu s-a hotărât ce anume se va întâmpla cu spitalul. Noi ne dorim să continuăm. De ce s-au oprit lucrările? Din cauza pieței financiare din România care nu îi ajută deloc pe investitori. Am mai fi avut nevoie de foarte mulți bani, de aproape 50% din valoarea acestuia. Ne-am gândit și la posibilitatea de a scoate imobilul la vânzare. Este și aceasta o soluție, dar nu e ceea ce ne dorim. Spital am dorit noi să facem și asta ne dorim în continuare să facem. De patru ani facem eforturi foarte mari pentru a duce la capăt acest proiect. Am avut parte de parteneri neserioși, incapabili, fără viziune. Personalul din băncile din România este slab pregătit, iar ofertele băncilor lasă de dorit. Mergeam, ne făceau o ofertă, iar pe când să primim banii, își schimbau politica de finanțare: „Nu mai finanțăm sănătatea, finanțăm agricultura!” De patru ori am pățit acest lucru! Nu pot să vă spun numele băncilor, pentru că nu vreau să intru în polemici cu nimeni. Cât despre piața investitorilor străini, aceștia nu au încredere să se aventureze pe piața din România, în ceea ce privește serviciile medicale”, a declarat pentru Transilvania Reporter, Ovidiu Cristian Petruț. Acesta speră în continuare să găsească oameni dispuși să își investească banii în sănătate. „Purtăm discuții în acest sens, dar deocamdată nimic nu este sigur”, a mai spus acesta.

Firma de construcții KÉSZ Építő és Szerelő Zrt., cea care a executat lucrările, caută soluții împreună cu beneficiarul lucrărilor pentru a ieși din impasul financiar, și pentru a recupera creanțele prin mijloacele legale posibile.

„Construcția a început atunci, în 2011, dar investiția s-a dovedit a fi mai mare decât posibilitățile financiare ale beneficiarului. Structura clădirii a fost finalizată în proporție de 100%, iar închiderile în proporție de 90%. În această fază s-a oprit finanțarea din motive necunoscute de către noi. Societatea noastră, de bună credință și în speranța că problemele de finațare se vor rezolva, a executat lucrări la o valoare mai mare decât pentru care exista acoperire la momentul respectiv. Dar scopul nostru, în calitate de antreprenor general, era de-a atinge un stadiu fizic, care nu mai reprezintă pericol de degradare structurală. Datorită experienței accumulate în cadrul grupului nu este exclus ca KÉSZ să fie direct interesată în finalizarea proiectului nu numai în calitate de constructor. Investitorul, care într-un final va continua proiectul, va putea decide dacă va păstra destinația inițială a imobilului sau nu.” – a declarat pentru Transilvania Reporter, Sárosi Béla, reprezentantul firmei de construcții KÉSZ Építő és Szerelő Zrt.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Încă de la demararea construcție, au început să apară anumite probleme. Prima de ordin administrativ, a doua de ordin financiar. La adresa respectivă, a fost emisă în 2008 o autorizație de construcție pe numele societății SC Globe Group SRL, care ar fi urmat să construiască patru imobile de birouri, de patru, respectiv 13 etaje. Astfel, construcția spitalului s-a făcut pe autorizația existentă, schimbându-se funcționarea clădirii în acte. Acest lucru se poate vedea și acum, pe panoul de șantier care e încă acolo. La scurt timp problema autorizației a  fost soluționată, dar plăcuța de pe șantier a rămas aceeași. Conform acestuia, beneficiarul construcției este SC Globe Group SRL, nu Pelican Impex, care administrează şi spitalul din Oradea. Firma Pelican Impex este deţinută de medicii Marius Adrian Maghiar, Teodor Traian Maghiar, Ovidiu Gogu Cacuci şi farmacista Felicia Sotoc. Primii doi, frații Maghiar sunt fii fostului rector al Universităţii din Oradea, Teodor Maghiar, toţi trei fiind implicaţi într-o anchetă penală pentru emiterea de diplome false în urmă cu câţiva ani. Pe atunci, cei doi fraţi aveau funcţiile de decan şi prodecan la Facultatea de Medicină de la Universitatea Oradea. Tatăl lor a fost condamnat la opt ani de închisoare, dar a decedat la scurt timp după pronunțarea sentinței.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Vise mărețe, la început

Spitalul aparține grupului Pelican, cel care a deschis în toamna anului 2008 o unitate medicală similară, dar la dimenisuni mai reduse, la Oradea. „Printr-un parteneriat strategic între un investitor privat, comunitatea științifică medicală a Clujului, cu sprijinul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” și Primărie, la Cluj-Napoca se va deschide primul spital universitar privat din România”, se arăta într-un comunicat al municipalității clujene pe vremea primarului Sorin Apostu. Spitalul ar fi urmat să creeze 500 de locuri de locuri de muncă directe, atât pentru studii medii, cât și superioare.

Unitatea ar fi trebuit să ofere o gamă completă de servicii medicale, acoperind întregul spectru de specialități medicale și chirurgicale. Spitalul ar fi trebuit să dispună de o secție modernă de terapie intensivă, să ofere servicii medicale în ambulator și servicii de spitalizare de zi și, de asemenea, să ofere posibilitatea realizării unor investigații medicale complete. Mai precis, spital ar fi trebuit să aibă 330 de paturi, zece săli de operație multifuncționale, dotate cu cele mai noi tehnologii chirurgicale existente pe piață, două săli de naștere naturală, o sală de naștere cu bazin cu apă, două săli cezariene, un centru de imagistică dotat cu aparatură de ultima generație, un centru de radioterapie ultramodern, un laborator de analize și un un laborator anatomo-patologic.

Investiția inițială pentru edificarea și dotarea spitalului s-a ridicat la 50 de milioane de euro, iar primul termenul pentru finalizarea Spitalului Universitar Pelican din Cluj a fost 25 mai 2012.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

„Clujul e foarte aproape să devină epicentrul medicinei românești. Sunt mândru ca pe Calea Turzii va fi ridicat un spital care va beneficia de cea mai performantă aparatură medicală la nivel mondial. Spitalul va avea categoria I și va contribui la aducerea în această unitate a colegilor mei plecați de acasă în străinătate. Astfel, clujenii vor putea fi tratați corespunzător chiar aici la ei acasă, nemaifiind nevoie să aleagă alte destinații europene pentru rezolvarea problemelor medicale, iar Cluj-Napoca va deveni un reper pe harta medicală a Europei. În scurt timp și străinii vor veni aici”, spunea dr. Ovidiu Cacuci, medic primar ortopedie-traumatologie, directorul general al Spitalului Pelican din Oradea, la lansarea proiectului.

Distribuie:

Postaţi un comentariu