Pata Rât taie capul Gărzii de mediu Cluj. Tişe rezistă

Foto: Dan Bodea

Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă susţinută la Cluj, că cere demiterea şefului Gărzii de Mediu Cluj, Marius Triţă, pentru faptul că nu şi-ar fi făcut datoria în ceea ce priveşte depozitul de deşeuri de la Pata Rât, de lângă Cluj-Napoca:„Pentru că am constatat şi în urma raportului de control făcut de Direcţia de control a Ministerului mediului, raport de control care mi-a fost prezentat în urma controlului pe care l-am solicitat acum trei săptămâni la Garda de mediu Cluj, azi cer public comisarului general al Gărzii de mediu demiterea comisarului şef de la Cluj. (…) Asta pentru că am considerat şi în urma raportului Corpului de control, dar şi în urma realităţii de astăzi, că Garda de mediu, care ar fi trebuit să dea şi mai multe amenzi, să fie extrem de vigilentă şi să apere cetăţeanul din Cluj, nu a făcut lucrul acesta, cu toate călegea îi dădea voie”.

Ministrul mediului a mai spus că judeţul Cluj are cele mai multe probleme legate de mediu, în special cu rampa de gunoi de la Pata Rât: „Pata Rât e un depozit care şi-a sistat activitatea în 2010, care trebuia de foarte mult timp să fie închis. (…) Ne aflăm într-un judeţ care a întrecut judeţul Braşov, pentru că judeţul Braşov a început să se conformeze şi să înceapă să demareze toate procedurile de închidere a depozitelor şi de funcţionare a SMID. Este judeţul cu cele mai multe probleme. (…) Sunt 6 depozite neconforme, care trebuie închise şi la două dintre ele nici n-au început lucrările. La Pata Rât nici nu mai stăm de vorbă. (…) Este inadmisibil ca de aproximativ 7 ani de când am dat sistarea pentru acest depozit să nu se fi făcut nimic. Dimpotrivă, dacă a fost o mică ploaie sau mai mare, tot levigatul să-l vedem că va ajunge cumva, undeva în viitor, chiar în stradă. Cred că autorităţile locale, în special Consiliul Judeţean, nu are nici un pic de responsabilitate. Cred că măsurile pe care trebuiau să le întreprindă trebuiau să le facă demult. Şi dacă nici acum în al 12-lea ceas nu se vor trezi, atunci cred că problemele vor fi de altă natură”.

Aceasta a mai spus că „orice leu pe care România îl va scoate pentru neîndeplinirea sarcinilor de mediu se va repercuta asupra autorităţilor publice locale” care nu şi-au făcut treaba, pentru că e nefiresc să plătească alte judeţe pentru ceea ce nu se face la Cluj.

Preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe, n-a participat la întâlnirea cu Graţiela Gavrilescu, deşi aceasta spune că l-a invitat, dar, în schimb, a fost prezent vicepreşedintele Vakar Istvan.

„S-a făcut o analiză a stării proiectului, care este în întârziere. Normal că trebuie să ne asumăm acest lucru. Asta este. Explicaţii există, deoarece legislaţia este stufoasă. (…) Trebuie să-i dau, totuşi, dreptate dnei ministru, fiindcă trenează de foarte mult timp (…) şi e şi această criză a levigatului care a apărut în urma alunecării de teren”, a spus Vakar Istvan.

Graţiela Gavrilescu, însoțită de specialiști din cadrul ministerului, a verificat, luni, modul în care autoritățile județene gestionează situația depozitelor de deșeuri din Cluj.


Publicitate

Postaţi un comentariu