Nu ratați noul număr Transilvania Reporter „Un an (de) terminat”

2015 este un an care va fi ţinut minte. Unii se încumetă să-l numească anul zero al unui tip nou şi mai  uman al  capitalismului românesc. Dacă lucrurile stau chiar aşa sau 2015 e doar un an sabatic luat de comisionarii sistemului rămâne de văzut. Unele răspunsuri pe această temă ni le va da anul viitor.

Cu o mobilizare de stare de asediu, procurorii au pătruns în 2015 în citadela corupţiei, după ce ani de zile au doar bătut la porţile ei. Potentaţii de ieri  au simţit spaima, uneori chiar frigul, celulelor de închisoare. Unul dintre ei este fostul preşedinte pe care destui îl suspectează că a patronat regimul mafiot.

Teama nu este îndeobşte un sentiment constructiv, iar atunci când este consecinţa unor acţiuni la limita legii a chiar organelor legii cu atât mai puţin. Paradoxal, în democraţia românească, frica aduce creştere economică. Cu ochii la DNA, miliardele de lei care anterior erau palmate şi plecau în paradisuri fiscale au rămas cuminţi în ţară. Poate fi una din explicaţiile performanţei economice ale unui guvern guraliv şi imprudent, totuşi cu bune rezultate economice.

Despre noul preşedinte în primul său an de mandat, nu sunt prea multe de spus, aşa cum nici dânsul nu a vorbit prea multe. A fost o binevenită pauză de silenzio stampa după opt ani de limbuţie prezidenţială agresivă. Preşedintele Iohannis a vrut un guvern al său şi, meritoriu, nu a forţat spiritul legii pentru a-l obţine. I l-a adus în cele din urmă emoţia colectivă declanşată de tragedia dintr-un club bucureştean. Guvernul de tehnocraţi format după demisia celui politic este o premieră în ultimii 25 de ani. Fiind prea devreme pentru a-i contabiliza realizări, să remarcăm  doar că pare îmboldit de bune intenţii, populat de persoane care stăpânesc domeniile şi călăuzit de practici europene.

Despre Cluj. Oraşul a parcurs un an nu tocmai rău chiar dacă elitele au rămas în zona provincială. La Bucureşti scandalurile urmăreau cazuri de plagiat în lucrările de doctorat ale politicienilor, la Cluj, preşedintele demis în cele din urmă al Consiliului judeţean s-a situat pe o treaptă mai jos: şi-a falsificat chiar diploma de absolvire a facultăţii. Primarul n-a reuşit, previzibil,  să ducă la final şantierele deschise pe bani europeni astfel încât câteva milioane de euro se vor pierde. Calvarul şoferilor a luat însă sfărşit şi ceea ce se întrevede din noua faţă a oraşului e îndeobşte apreciată. Mai mult, criza pare că a rămas în urmă, reluarea construcţiilor şi cozile de maşini de la mall-uri indică prosperitatea în creştere a urbei.  Cu normalitatea, dar şi cu tragismul său, 2015 a fost un an care a condus societatea românească pe un drum mai bun.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. Marius Mânzat îi ia locul lui Seplecan la şefia CJ. Consilierii judeţeni au ales, luni, într-o şedinţă extraordinară, un nou preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, în persoana lui Marius Mânzat (PNL), după ce în aceeaşi şedinţă au decis să-l elibereze din funcţie pe ex-preşedintele Mihai Seplecan. (Marius Avram)

LUCRĂRI PUBLICE. Programele MDRAP de investitii – o noua viziune, realizată în parteneriat cu Banca Mondială. Mecanismele de finanţare a proiectelor locale, prin programele de investiţii ale Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) vor putea fi îmbunătăţite, ca urmare a unei analize realizate de Banca Mondială pentru minister. Analiza relevă, în primul rând, necesitatea continuării unui program guvernamental de finanţare a proiectelor de infrastructură din ţară, aşa cum este Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), sau unul similar. Programul vine în completarea fondurilor europene disponibile în următorii ani în acest sector.

DOSAR. 2015. Amprenta unui noou început

  • Anul 2015 – careul evoluțiilor. Acest an a conținut patru fenomene politice semnificative, care se vor reflecta în mod indirect asupra anului viitor. Cea mai timpurie dintre ele a fost ascensiunea în sondaje a PNL – victoria lui Klaus Iohannis în alegerile prezidențiale a mărit intenția de vot pentru forța politică care l-a susținut, un fenomen de tradiție în România. În cea mai mare parte a anului 2015, liberalii s-au aflat la egalitate sau chiar, în funcție de moment, înaintea alianței PSD+UNPR – o situație semnificativ mai bună decât în partea a doua a anului trecut, când se confruntau cu un decalaj de aproximativ 10%. Oportunitatea oferită de asocierea cu imaginea lui Iohannis a fost în mare parte irosită: adormiți de situația relativ bună din sondaje, tracasați de uzura provocată de îndelungul proces de unificare, solidificându-și o nouă conducere, încercând să țină pasul cu o guvernare Ponta care țintea printre altele și electoratul dreptei, liberalii nu au reușit să folosească anul 2015 într-un mod memorabil pentru ei sau pentru votanți. Mai mult, este posibil ca momentul „Colectiv” să degajeze energii și percepții de natură politică care să le dăuneze anul următor. (Barbu Mateescu)
  • Ioan Hosu: Anul 2015 are pentru Cluj un bilanţ pozitiv. Sociologul Ioan Hosu spune că anul 2015 a fost pentru Cluj unul pozitiv în cam toate domeniile, chiar dacă au existat şi mai există încă puncte problematice. „2015 pentru Cluj a fost un an în care putem vorbi de dezvoltare, de creştere, de un an care are un bilanţ pozitiv cam pe toate zonele. Probabil zona cu deficit e cea legată de relaţiile dintre instituţii. Cred că aici a fost şi aici rămâne marea problemă, în special la nivelul instituţiilor politice: Consiliul judeţean, autorităţi sau alte instituţii. (Marius Avram)
  • Noua imagine a Clujului. Dan Clinci, arhitect: „În general, cred că e bine ce s-a făcut în 2015”. După un an în care șantierul din oraș ne-a sufocat, noua imagine a Clujului se conturează încet, dar sigur. Cum va arăta orașul după toate reparațiile din 2015? Ce s-a făcut bine, unde s-a greșit? Au fost folosite materiale de calitate sau din contră? Ce ar (mai) trebui făcut? Transilvania Reporter l-a provocat pe arhitectul clujean Dan Clinci, cel care a dus anul acesta proiectul „Orașul meu acasă” în cartierele Clujului, pentru a-I face pe oameni să îndrăgească și mai mult orașul, să ne spună cum a evoluat orașul în ultimul timp, care îi sunt plusurile și care îi sunt minusurile din punct de vedere estetic, arhitectural. (Maria Man)
  • Implicare civică. Adi Dohotaru: „Dacă strada devine o soluție universală, e doar pentru a arăta concis un conflict, nu pentru rezolvarea lui”. 2015 a fost un an efervescent în ceea ce privește mișcările de stradă. La Cluj s-a protestat pentru o mulțime de cauze naționale și mai puțin pentru cele locale. Clujenii au manifestat împotriva imunității parlamentare, împotriva premierului Ponta, împotriva defrișării ilegale de păduri și a vinderii acestora, în memoria polițistului-motociclist și împotriva vicepremierului Gabriel Oprea, împotriva clasei politice, după tragedia de la Colectiv, împotriva islamizării României, împotriva creșterii RCA-ului, împotriva construirii unei noi benzi de circulație pe Spaiul Independenței, pe malul Someșului, împotriva închiderii Parcului Mare în timpul Festivalului Untold. (Maria Man)
  • Horaţiu Răcăşan, arhitect:„Pubertatea citadină”postrevoluţionară a Clujului se apropie de sfârşit. Anul 2015 a fost prin excelenţă pentru clujeni un an în care în tot oraşul cuvântul de ordine a fost „şantier”. S-a lucrat şi încă se lucrează la străzi importante, trotuare, schimbarea stâlpilor de iluminat public sau înlocuirea pe alocuri a reţelelor de utilităţi. Încet-încet se conturează din fericire şi „faţa nouă” a oraşului, post-lucrări de infrastructură. Despre cum s-au văzut aceste investiţii şi ce aşteptări sunt de la 2016, am stat de vorbă cu arhitectul Horaţiu Răcăşan care a explicat pentru Transilvania Reporter care ar fi plusurile şi minusurile marilor proiecte derulate de municipalitate. (Claudia Romitan)
  • Capitala Tineretului, la final. La mijlocul lunii decembrie, Clujul a predat cheia Capitalei Europene a Tineretului orașului Ganja din Azerbaijan, câștigător al titlului în anul 2016, după 12 luni în care echipa clujeană a proiectului a încercat să seteze noi standarde pentru ce înseamnă implementarea unei Capitale Europene a Tineretului la nivel european. Nu a existat o „rețetă” pentru reușita programului capitalei, la fel cum nu a existat certitudinea unei reușite. Cu toate acestea, tinerii care au făcut parte din echipa proiectului au arătat că orașul va deveni timp de un an, nu doar Capitala distracției ci și a ideilor bune. (Cristina Beligăr)

CULTURĂ. Cele mai frumoase cărți din România, expuse la Galeria Plan B din Cluj. Cele mai frumoase cărți din România vor fi expuse timp de o lună la Galeria Plan B din Cluj, ca parte a evenimentului Hotspot.art-Artă și Cultură Contemporană pentru Comunități, derulat de Fabrica de Pensule. (Cristina Beligăr)

REPORTAJ. Fumul de țigară se lasă, la orizont se vede sănătatea. A fost nevoie de aproxiamtiv un an de zile pentru ca legea care interzice fumatul în spații publice închise să treacă de votul Parlamentului și să ajungă, într-un final, pe masa Președintelui, pentru promulgare. Proiectul prevede interzicerea în totalitate a fumatului în spaţiile închise de la locul de muncă, în locurile de joacă pentru copii, unităţi sanitare, precum şi în cele de învăţământ. Primele vizate de noile prevederi legislative sunt cluburile, cafenelele și restaurantele ale căror patroni deja se gândesc dacă și cum le vor fi afectate afacerile. De cealaltă parte a baricadei, adică în spitalele în care românii ajung cu afecțiuni agravate sau chiar cauzate de fumat, medicii prevăd un viitor mai puțin scufundat în fum: în cel mult un an vom vedea, literalmente „pe propria piele”, efectele unei legi care deja își arată beneficiile și în alte state europene. (Radu Hângănuț)

TINERII CLUJULUI. Andrei Roth: „Comunitatea are foarte multe lucruri bune, dar adminsistrația e în urmă”. La vârsta de 33 de ani, clujeanul Andrei Roth a realizat lucruri la care alții doar visează: a studiat Administrarea afacerilor la una dintre cele mai prestigioase universități ale lumii, University of California, Berkeley, a lucrat în cardrul Microsoft, în Silicon Valley, ca analist financiar, după care, întors în țară, a ocupat posturi de conducere în mai multe companii de telecomunicații, înainte de a-și deschide propria firmă de consultanță. În timpul celor șapte ani petrecuți în Statele Unite, l-a întâlnit pe Steve Jobs și a schimbat câteva cuvinte cu „tatăl” Apple, deși mărturisește că nu l-a idolatrizat. Cu toate că America i-a devenit a doua casă, acesta s-a întors în țară, în orașul său natal, unde își propune să ajute cât mai mulți tineri să crească sub îndrumarea sa, dar și să contrubuie, atât cât se poate, la dezvoltarea orașului. (Maria Man)

RELIGIE. Cei 14.000 de prunci uciși din porunca lui Irod sunt declarați sfinți și cinstiți de Biserica Ortodoxă pe 29 decembrie, iar Biserica Catolică îi sărbătorește pe 28 decembrie fără să precizeze numărul lor. Din Scripturi știm că magii, când au ajuns în Ierusalim, nu au mai văzut steaua care îi călăuzise până atunci. Așa că au început să întrebe din om în om și din casă în casă unde l-ar putea afla pe cel ce va fi Regele Iudeilor. (Elena Gădălean)

CĂLĂTORII. Transilvania, revelația turistică a anului. Una dintre surprizele de proporții ale anului 2015 în industria de turism a fost plasarea Transilvaniei de către brandul de ghiduri Lonely Planet pe locul 1 în topul regiunilor care merită vizitate în 2016. Lonely Planet a dat publicității, marți, 27 octombrie, lista celor mai bune destinații ale anului viitor. Transilvania a fost plasată de specialiștii brandului de ghiduri turistice peste regiuni ca Hawaii sau Bavaria. (Bogdan Stanciu)

PREGĂTIRI. Dulciuri raw vegan, o alternativă sănătoasă. În perioada sărbătorilor, dulciurile sunt nelipsite de pe masa îmbelșugată. Pentru cei care doresc să se bucure de gustul deserturilor delicioase, dar doresc să își mențină silueta în același timp, există și alternative sănătoase. Este vorba de dulciurile raw vegan, deserturi realizate fără coacere, fără ouă, lactate, gluten sau aditivi alimentari. Primul artizanat raw-vegn din Cluj-Napoca s-a deschis în urmă cu aproape doi ani. (Maria Man)

SPORT. Finalul de 2015, consecinţe dramatice pentru Liga 1. Trei cluburi din Liga 1 au fost amendate de UEFA din cauza datoriilor financiare pe care le-au raportat la sfârșitul lunii septembrie, iar dou dintre acestea au primit și interdicția de a mai evolua în cupele europene. Cei mai afectați vor fi vicecampionii de la ASA Târgu Mureș. Recent, DNA a dispus trimiterea în judecată a mai multor inculpaţi, în procesul intentat pentru alocarea sumei de 7.500.000 de lei de la Consiliul Local Târgu Mureș către ASA. Și clubu este trecut în lista de inculpaţi, cu privire la săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, iar Astra Giurgiu este la un pas de desființare. Nici la CFR Cluj lucrurile nu sunt deloc limpezi. Oficialii ardelenilor încă mai așteaptă punctele de la Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS), dar o eventuală decizie negativă a judecătorilor elvețieni va arunca clubul feroviar în colaps. (Patrice Podină)


Publicitate

Postaţi un comentariu