Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: „Un act de automutilare”

Cu nouă luni înaintea desemnării capitalei culturale europene din 2021, competiţie pe care Clujul are şanse mari să o câştige, edilii oraşului procedează la un act de automutilare greu de înţeles. În termenii birocraţiei locale, Primăria, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Avram Iancu” și Comisia Zonală pentru Protecția Monumentelor au demarat o acțiune preventivă de verificare și înlăturare a tuturor elementelor decorative și de construcție ale imobilelor deteriorate din centrul istoric al municipiului. În termeni practici, pompierii urcă pe scări şi doboară cu răngi şi lopeţi ornamentele arhitecturale ale clădirilor vechi. Teoretic, pompierii vor fi supervizaţi de experţi de la comisia monumentelor, prevedere care hrăneşte un vag sentiment de nădejde că ce se distruge va fi cândva refăcut în forma iniţială. Pe lista defaţadizărilor sunt deocamdată 50 de imobile, parte importantă din zestrea  istorică şi culturală a oraşului.

Asistăm aşadar la un început de an cu aceleaşi acţiuni deconcertante ale adminstraţiei clujene, care, atunci când nu excelează în pasivitate, sare calul din zel întreprinzător. Cu trei ani ani în urmă, Primăria anunţa că va reabilita, în perioada 2013-2016, faţadele a 476 de clădiri istorice. Cum destui bănuiau, anunţul nu a presupus vreo acţiune  ulterioară, nicio faţadă nu a fost refăcută, în cele din urmă s-a hotărât înlăturarea ornamentelor şi a elementelor deteriorate. Trebuie spus că sluţirea aceasta cu caracter cvasipermanent putea fi evitată chiar şi în ultimul moment. Alte primării confruntate cu probleme similare au ales o rezolvare parţială mai puţin costisitoare estetic şi au acoperit faţadele degradate cu plase protectoare.

În 2016, Clujul împlineşte 700 de ani de existenţă ca oraş. În absenţa unor  decizii locale nesăbuite, bătrâna urbe e pe cale să câştige titlul de capitală culturală europeană a anului 2021, desemnare care ar consolida creşterea economică şi a investiţiilor. Mai mult, 2016 poate fi, la fel ca în întreaga ţară, un an al împrospătării politice şi administrative. Emil Boc n-are emoţii la realegere, dar consilierii locali care au dormit împreună cu el au motive de îngrijorare după apariţia unor actori politici noi. La fel, Consiliul judeţean, complet anesteziat până acum de şefia unor personaje penale sau caraghioase, are perspectiva revigorării. Un oraş prosper şi guvernat cu înţelepciune, ce dar ar fi pentru Cluj, la a 700-a aniversare.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. Impozitele pe locuințe, cu până la 24% mai mari la Cluj-Napoca. Impozitele pe locuinţe şi terenuri se vor majora şi la Cluj-Napoca în urma aplicării dispoziţiilor noului Cod Fiscal. Creşteri importante sunt în special la apartamente unde impozitele vor fi cu circa 24% mai mari. „Prin aplicarea noului Cod Fiscal aprobat vom avea o creștere a impozitului la apartamente, dar nu ca urmare a dorinței primăriei și a consiliului local, ci ca urmare a aplicării Codului Fiscal. În celelalte domenii, unde Primăria a putut să își exprime nivelul taxelor și impozitelor locale, ele rămân la nivelul anului anterior”, a declarat în decembrie primarul Emil Boc. (Claudia Romitan)

ECONOMIC. Premieră: PIB-ul pe cap de locuitor în Cluj a trecut în 2015 de 10.000 de euro. Într-o Europă în care un norvegian are o valoarea anuală de peste 73.000 de euro, România continuă agale creșterea financiară și încearcă să iasă din subsolul clasamentelor economice unde doar vecinii bulgari ne mai țin de urât. Potrivit unei proiecții economice realizate de Comisia Națională de Prognoză, doar patru județe din țară vor avea în 2016 un produs intern brut per cap de locuitor de peste 10.000 de euro, o cifră care depășește media națională înregistrată în 2014 cu aproape 2500 de euro. Diferențele din acest punct de vedere, sunt mari la nivelul județelor și imense, potrivit economistului clujean Radu Nechita, în cazul în care comparăm localități din România. Aici, metehnele economice ale comunismului încă mai au efecte asupra dezvoltării acestor zone. (Radu Hângănuț)

DOSAR: „Un act de automutilare”

MAREA DEFAȚADIZARE.

  • 12 clădiri istorice de pe strada Horea „curăţate” de pompieri. Anul 2016 a început cu stângul la Cluj-Napoca. Primăria a decis că dacă tot are mâinile legate în privinţa refaţadizării centrului singura soluţie pentru a salva de pericol cetăţenii este să dea la curăţat clădirile istorice de pe faţadele cărora riscă să cadă oricând diferite ornamente. Prima vizată este strada Horea, care a scos capul la lumină abia în urmă cu câteva luni când s-a încheiat proiectul amplu de reamenajare care a inclus şi îngroparea cablurilor care a permis după mulţi ani clujenilor să admire faţadele clădirilor istorice de pe această stradă. 12 asemenea clădiri vor suporta intervenţia pompierilor. (Claudia Romitan, Cristina Beligăr, Maria Man)
  • Proceduri complicate şi costisitoare. Numărul clădirilor din zona centrală a Clujului ale căror faţade cedează este tot mai mare în ultimele luni. Arhitectul şef al oraşului, Ligia Suţirică spune însă că este foarte dificil ca primăria să intervină în aceste cazuri, deoarece este vorba despre proprietăţi private, iar amenzile nu ar rezolva cu adevărat problema. „Legea prevede că îţi trebuie acordul unanim al proprietarilor ca să începi un demers la aceste clădiri. Noi putem foarte bine să le facem notificări, sunteţi proprietari, reparaţi clădirile pentru că vă revine obligaţia conform legii monumentelor, conform legii calităţii în construcţii şi dacă nu, vă amendăm. (Claudia Romitan

LOCAL. Bani falși și în „Orașul Comoară”. Banii falși circulă nestingheriți prin Transilvania. Au fost depistați în Cluj, Bihor, Timiș. Maramureș, Satu Mare și Sălaj. De cele mai multe ori persoanele fizice își dau seama că dețin astfel de bancnote în momentul în care banii le sunt refuzați fie de bănci, fie de magazinele care dețin aparate specializate de verificare. Cu toate că Horea Oltean, șeful Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate Cluj, susține că s-a creat o „isterie nejustificată” cu privire la bancnotele false de zece lei, acestea ajung la tot mai multe persoane. Am ajuns și noi în posesia unei bancnote false de 10 lei, astfel că am încercat să vedem ce se poate face într-o astfel de situație, cum ne dăm seama că deținem un fals și cum trebuie să procedăm pentru a nu încălca legea, punând în continuare în circulație o astfel de bancnotă. (Maria Man)

ANALIZĂ. Se anunţă un an politic fierbinte la Cluj. Ioan Hosu crede că Emil Boc, Liviu Alexa şi Aurelia Cristea îşi vor disputa fotoliul de primar. Sociologul Ioan Hosu crede că alegerile locale şi parlamentare din acest an vor fi precedate de campanii electorale mult mai vii decât în rândurile anterioare. El apreciază că în privinţa campaniei pentru alegerea primarului municipiului Cluj-Napoca va fi o luptă strânsă între Emil Boc, Liviu Alexa şi candidatul PSD, probabil Aurelia Cristea, chiar dacă primarul în funcţie are prima şansă. (Marius Avram)

CULTURĂ. Elise Wilk, dramaturg:Un spectacol are mult de pierdut dacă dramaturgul este lăsat la o parte. S-a născut în Brașov, a absolvit Facultatea de Jurnalism din Cluj, a urmat două masterate, unul la Brașov și altul la Târgu Mureș, iar astăzi Elise Wilk se numără printre dramaturgii români care în ultimii trei ani a devenit cu adevărat cunoscută pe scena contemporană de teatru. Nu de puține ori, numele german pe care l-a primit de la părinții ei provoacă reale confuzii în privința naționalității pe care o are. „O jurnalistă din Târgu Mureș a scris o cronică la spectacolul «S-a întâmplat într-o joi», montat la  Teatrul Ariel, în 2010, în care preciza așa: Deși este vorba de un text al unei autoare străine, el surprinde foarte bine realitățile din România de azi. Cu altă ocazie, la o petrecere după o premieră, un regizor din România m-a felicitat în engleză, văzuse numele meu pe afiș și era convins că sunt străină”, povestește Elise Wilk. (Cristina Beligăr)

RELIGIE. Sfântul Ioan, cel mai iubit dintre sfinţi. A doua zi după Botezul Domnului este sărbătoarea „Soborul cinstitului și slăvitului prooroc Ioan, Înaintemergătorul și Botezătorul Domnului”. Este astfel sărbătorit printr-un praznic suplimentar și cu cântări de slavă de către toată obștea, cel ce a slujit la taina Botezului (prin sobor se înțelege adunarea poporului în biserică). (Elena Gădălean)

REPORTAJ. Pârtieee! S-a deschis sezonul de schi. Pârtia Teleschi Feleacu și-a deschis „porțile”, în mod oficial marți, 5 ianuarie. Cu toate acestea, am întâlnit tineri care ne-au mărturisit că sunt de trei zile pe pârtie, în urma tunurilor de zăpadă, așteptând cu nerăbdare ca acestea să își termine misiunea pentru a se putea da în voie cu snowboardul, nu doar pe anumite porțiuni. Pârtia s-a deschis publicului în jurul orei 16:00, dar nu toți au avut răbdare până la această oră pentru a schia. La puțin timp după deschiderea „oficială”,  parcarea nou amenajată a fost plină de mașini, mulți clujeni fiind nevoiți să parcheze pe marginea drumului. După o oră și jumătate, nocturna s-a aprins, iar numărul iubitorilor sporturilor de iarnă s-a triplat, în ciuda frigului de afară, ajungând la câteva sute. (Maria Man)

TINERII CLUJULUI. Campania Tinerii Clujului, la final: 38 de tineri și zeci de idei pentru un oraș mai cosmopolit, mai viu și mai curat. Sunt tineri, optimiști, plini de idei și au viitorul în față. Sunt deschiși să-și facă cunoscute opiniile, nu critică fără să ofere alternative și, dacă ar fi o metodă prin care să ia picamerul și să „dărâme” orașul pentru a-l reconstrui, ar face-o fără ezitare dacă ar ști că prin acest demers Clujul ar progresa. „Progresul e dureros și cere sacrificii în orice domeniu, dar nu poți să îți descoperi adevăratul potențial fără să dai cu capul, sau să se uite lumea la tine ca la nebuni. Trebuie să pornim de undeva. Dacă am lăsa niște ingineri și arhitecți tineri să remodeleze orașul aș fi de acord să dărâme tot. E o mișcare necesară”, consideră unul dintre tinerii cu care Transilvania Reporter a stat de vorbă pe parcursul anului 2015 în cadrul campaniei inițiate la mijlocul lunii mai. (Cristina Beligăr)

CĂLĂTORII. 1500-1900. Clujul văzut de călători străini. Anul acesta Clujul împlinește 700 de ani de la acordarea privilegiilor de oraș. Micul târg medieval de la 1316, întins pe numai șapte hectare, în jurul Pieței Muzeului, cu case de lemn și străzi de pământ care se înnoroiau la fiecare ploaie, a ajuns între timp cel mai mare oraș dintre Budapesta și București. A fost Capitală Europeană a Tineretului în anul care abia a trecut și vrea să fie Capitală Culturală a continentului în 2021. Lungul drum între cele două borne a fost surprins deseori de călătorii străini care l-au vizitat. Clujul a fost lăudat sau criticat, dar niciun călător important care a străbătut partea aceasta de lume nu l-a trecut cu vederea. La începutul unui an important pentru bătrânul burg, Transilvania Reporter vă prezintă o selecție de note de călătorie despre Cluj, cu începere de pe vremea lui Matia Corvin și până la începutul vecului trecut. (Bogdan Stanciu)

DOSAR. Educaţie şi mentalitate: de ce îţi poţi pierde copilul, în ţările civilizate. Cazul unei familii româno-norvegiene care a rămas fără cei cinci copii la sfârşitul anului 2015 a reaprins discuţiile şi controversele pe marginea diferenţelor de mentalităţi şi de aplicare a legii, în ceea ce priveşte creşterea şi educaţia copiilor, dar şi în privinţa drepturilor acestora. Stilul românesc de parenting nu se potriveşte în alte culturi, care au dezvoltat sisteme diferite de educaţie, iar de aici au apărut problemele – pentru că familia norvegiană nu este prima ce intră în conflict cu autorităţile ţării adoptive, din cauza aceasta. Ba chiar sunt sute de cazuri, potrivit unei organizaţii numite „Stop Barnevernet”. (Mădălina Kadar)

SPORT. Robert, înotătorul care va reprezenta Clujul la Rio. Noul an face parte din categoria acelor ani în care întreaga atenţie va fi captată de Jocurile Olimpice de vară (JO) de la Rio. Este întrecerea sportivă supremă şi visul oricărui performer. Clujul va fi reprezentat de cel puţin trei sportivi, Bianca Răzor (atletism), Corina Căprioriu (judo) şi Robert Glinţă (înot). Răzor şi Cărioriu nu sunt la prima participare, dar pentru Glinţă, calificarea la Rio este o performanță uriașă, sportivul legitimat la Clubul Sportiv Universitatea Cluj fiind abia la vârsta majoratului. Povestea lui este la fel de frumoasă precum visul de a concura la JO alături de cei mai mari sportivi ai planetei. Este cunoscut faptul că dintr-o medalie națională nu se poate face carieră în România. Sunt sute, poate mii de exemple de campioni naționali care nu au reușit să meargă mai departe. Robert Glință este încă o excepție care confirmă că talentul, ambiția, dăruirea, sacrificiul și multă, multă muncă, sunt încununate de rezultate de excepție. (Patrice Podină)


Publicitate

Postaţi un comentariu