Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: „Pata Rât Castle”

Joi, 25 iunie, a apărut noul număr al săptămânalului Transilvania Reporter care are ca subiect principal Ghetoul orașului care nu doarme.

Clujul este un castel în carnaval. Sezonul festivalurilor se prelungeşte până în septembrie şi cu fiecare an, câştigă în splendoare şi optimism. Petrecăreţi cu buzunare pline din ţară şi din străinătate vin în Cluj atraşi de apetitul pentru distracţie al oraşului şi al edililor lui. În acelaşi timp, rana de la marginea Clujului se agravează şi va deveni în scurt timp sângerândă.

În mai puţin de un an, experimentul social al segregării romilor  la  Pata Rât se va încheia. Trei mii de oameni pe care autorităţile sau nevoile i-au înghesuit în ghetoul din Someşeni rămân fără sursă de venit. Când rampa de gunoi se va închide, viaţa truditorilor marginali care fac munca murdară de colectare selectivă a gunoiului în locul cetăţenilor dezinteresaţi şi a firmelor de salubritate va lua o întorsătură dramatică.

Autorităţile oraşului sunt cele care au creat ghetoul din Pata Rât, relocându-i, de cele mai multe ori forţat, pe romii evacuaţi din alte zone ale oraşului. Numărul romilor din ghetou care se hrănesc din deşeuri a crescut pe măsură ce oraşul, în dezvoltare, i-a împins către periferie. Când obiectul muncii acestor ecologişti de nevoie va dispărea, nu le va mai rămâne decât să migreze înapoi în Cluj în căutarea hranei şi Primăria e neputincioasă. Autorităţile tratează închiderea ghetoului din Pata-Rât cu aceeaşi lipsă de idei care a dus la înfiinţarea lui.

În peste 20 de ani, romii de la Pata Rât au dezvoltat o comunitate care se simte încă legată de origini. Atunci când o provincie din India a fost lovită de inundaţii, ei au pus mână de la mână. Din nimicul lor,  au strâns şi trimis ajutoare. Rămâne de văzut dacă va exista şi din partea cetăţenilor oraşului vreo formă de solidaritate, atunci când Pata-Rât va deveni castelul lipsit de elctricitate al unei armate de flămânzi disperaţi.

Sumarul ediției: 

ACTUALITATE. „Nuntă în cer”, oficiată de Emil Boc. Opt cupluri din Cluj-Napoca vor putea să se căsătorească, la mijlocul lunii iulie, în aer, pe o platformă ridicată la 52 de metri înălţime, în cadrul evenimentului “Nuntă în cer”, organizat sub egida Capitalei Europene de Tineret 2015. Potrivit organizatorilor, ofiţerul stării civile va fi primarul Emil Boc, care va fi primul edil din lume ce va oficia căsătorii la o asemenea înălţime.

ECONOMIA PĂMÂNTULUI. Lubenițarii se jură că vând pepeni din Dăbuleni. De mai bine de o săptămână primii comercianţi de lubeniţă şi-au instalat deja corturile pe marginea drumului şi au început să-şi vândă marfa. Se jură că pepenii sunt de la Dăbuleni, nu din import. 3 lei costă kilogramul de lubeniţă, dar clujenii nu se înghesuie să cumpere de la ei. În supermarketuri, kilogramul de lubeniţă costă 1,80 lei.  (Patrice Podină)

DOSAR. Ghetoizarea romilor se întoarce împotriva Primăriei

  • Ghetoizarea romilor se întoarce împotriva Primăriei. „Ţigănia” de la Pata-Rât a fost creată în cunoştinţă de cauză de administraţiile clujene care au relocat, în preajma gropii de gunoi, în cele mai multe cazuri forţat, sute de  familii de romi în intenţia de a-i scoate din oraş. Monstruoasa creaţie a autorităţilor s-a materializat în cel mai mare ghetou din Europa cosntituit în jurul unei rămpi de gunoi, după cum spune activistul social Adrian Dohotaru. Totodată, o bombă vie compusă din trei mii de suflete care, în mai puţin de un an, îşi vor pierde toate sursele de venit. (Marius Avram)
  • Adi Dohotaru, activist social: Oamenii de la Pata Rât sunt principalii ecologiști ai orașului. „Toată lumea când vorbește despre Pata Rât o vede ca problema Pata Râtului, dar de fapt este problema Clujului și a modului în care merge societatea”, este de părere activistul civic Adi Dohotaru, cu privire la situația oamenilor de la Pata Rât, care nu vor mai avea acces pe rampa de gunoi odată cu închiderea și ecologizarea gropii. „S-au investit aproape 82 de milioane de euro pentru managementul integrat al deșeurilor în județul Cluj în ideea construirii așa-ziselor rampe eco. Ideea de rampă nu este însă niciodată eco. Au fost discuții cum să se facă mai multe locuri de muncă și să se construiască mai multe centre de reciclare, dar din cauza intereselor de business din zona politică s-a ajuns la varianta de a se construi alte rampe, nu centre de reciclare care ar fi adus în economia locală și regională mult mai multe job-uri, inclusiv pentru oamenii din Pata Rât”, a declarat Adi Dohotaru pentru Transilvania Reporter. (Cristina Beligăr)
  • Pata (u)Rât(ă) de pe obrazul Clujului. Închiderea rampei de gunoi de la Pata Rât ar crea probleme cel puţin de moment pentru cei care locuiesc acolo şi care-şi câştigă existenţa din gunoaiele clujenilor. Problema nu ţine neapărat de faptul că romii de acolo vor fi împrăştiaţi de către autorităţi, pentru că o bună parte din teren aparţine fundaţiei olandezului Bert Looij, ci pentru că oamenii nu vor mai avea ce să mănânce. (Marius Avram)
  • Peste un an groapa de la Pata Rât va arăta ca o pășune: „Se va putea face teren de golf aici!” Actuala rampă publică de deşeuri de la Pata Rât, cu o suprafaţă totală de aproximativ 18 ha, a fost închisă pe 12 iunie 2015, în vederea ecologizării. Câștigătorul licitației promite că peste un an imaginea actuală a rampei de gunoi va fi înlocuită de una plăcută vederii. Conform acestuia, rampa va arăta ca o pășune, unde se va putea construi chiar și un teren de golf. Ce se va întâmpla cu romii de acolo, însă nu știe nimeni. (Maria Man)
  • Pata Cluj.  „Din cauza lipsei de informații și a nesiguranței viitorului cei din Pata Rât sunt foarte anxioși”

Câte familii locuiesc exact în zona Pata Rât? (Câți copii, câți adulți?) Cât de deschiși sunt cei de acolo la proiecte de integrare socială?

În toate cele patru comunități din Pata Rât trăiesc aproximativ 300 de familii, aproximativ 1.500 persoane, conform unui studiu realizat în 2012 de către Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în Pareneriat cu Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Asistență Socială. Proiectul Pata-Cluj este un proiect orizontal, ceea ce înseamnă că nu facem nimic pentru sau în locul oamenilor, tot ce se întâmplă în proiect se întâmplă cu participarea oamenilor. Majoritatea lor sunt deschiși, dar în același timp, desigur, și suspicioși mai ales când văd toate proiectele care se desfășoară în Pata Rât. (Maria Man)

CULTURĂ. Opera coboară din nou în stradă „Carmen”, în premieră pe scena unei piețe publice

Opera Națională Română din Cluj-Napoca invită clujenii să ia parte sâmbătă, 27 iunie, ora 20:00, în Piața Unirii, la cea mai impresionantă și memorabilă reprezentație a acestei stagiuni: Spectacolul-eveniment „Carmen”, de Georges Bizet. Teatrul liric clujean își păstrează tradiția și încheie Stagiunea 2014 – 2015 cu o nouă superproducție montată în aer liber, plasată în piața publică a cetății clujene și dedicată întregii comunități locale. (Maria Man)

Eco-friendly Electric Festival. Electric Castle Festival își deschide joi, 25 iunie, începând cu ora 10:00. Anul acesta organizatorii estimează că vor veni la Bonțida pe parcursul celor patru zile de festival peste 100 de mii de participanți. „Avem șase scene acum, suprafața festivalului a crescut foarte mult astfel încât să poată cuprindă diversitatea de activități propuse. Pe lângă cele 223 de concerte, pe întreaga durată a zilei avem activități foarte diverse, proiecții de filme, o zonă de fashion foarte interactivă, showcase de vyniluri, zone de relaxare unde pot fi găsite cărți și reviste, workshop-uri de industrie muzicală și nu doar. Pentru iubitorii de sport extrem, anul acesta avem cel mai mare traseu de Dirt amenajat vreodată în România (Dirt Redbull)”, a precizat Renate Roca-Rozenberg, Pr-ul evenimentului. (Maria Man)

REPORTAJ. Lecție de curaj la Cluj: O persoană cu dizabilități a sărit cu parașuta de la 3000 de metri. Un salt cu parașuta în premieră în Transilvania a avut loc sâmbătă, 20 iunie, la Aerodromul din Luncani unde o persoană cu dizabilități a sărit în tandem cu parașuta de la înălțimea de 3000 de metri.

În vârstă de 41 de ani,  Niculina Cosovanu și-a realizat visul de a sări cu parașuta chiar dacă asta a presupus să parcurgă peste 300 de kilometri cu mașina din Suceava, până în Luncani, unde a avut loc saltul. Însoțită în marea aventură de cei trei copii ai săi și de cumnatul ei, Niculina a venit la Cluj cu un singur gând: acela de a-și lua porția de adrenalină cu orice preț. Cel care a ajutat-o să își realizeze visul a fost instructorul de parașutism al școlii Skydive Transilvania, Doru Baciu. (Cristina Beligăr)

TINERII  CLUJULUI. Daniel Tămaș: Vreau să creez valoare la mine acasă, dar să fiu lăsat în pace să îmi fac treaba. Programarea, gaming-ul și marketingul sunt domeniile în care Daniel Tămaș a început să se profesionalizeze încă din timpul facultății. În anul doi de facultate și-a dat seama că nu vrea să urmeze o carieră în Drept și a încercat să se reprofileze. A urmat specializarea Comunicare, Relații Publice și Publicitate la FSPAC, dar recunoaște că nu a fost tocmai cel mai bun student și că i-a luat șapte ani să o termine. Alături de asociații lui, Daniel conduce una dintre cele mai de succes platforme online din această parte a Europei pentru jocuri destinate copiilor. În spatele business-ului de milioane de euro se află nu atât o viziune, cât mai ales foarte mult curaj. A avut dintotdeauna afinitate pentru tot ce înseamnă civilizația orientală, practică arte marțiale de mai bine de zece ani și îl enervează faptul că România  nu știe să țină cu dinții de oamenii cu adevărat valoroși. (Cristina Beligăr)

COMUNITATE. Forrest Gump de România, singurul om vindecat complet de epilepsie. Înainte de a citi, pregătiți-vă adidașii de alergare. Țineți-i aproape, pentru că la finalul textului cu greu vă veți putea stăpâni dorința de a alerga măcar câțiva kilometri. Pentru voi, dar în cinstea lui. În cinstea supraomului Bogdan Chiorean, turdeanul care doboră record după record, după ce, la 16 ani a reușit să iasă triumfător în lupta cu viața și să se vindece de epilepsie cu ajutorul sportului de anduranță practicat în mod constant. Tânărul trăiește din 2003 în Italia, unde este gardă de corp, antrenor personal, dar și organizatorul unui ultamaraton unic în lume, Trans Italia, eveniment la care ține enorm. (Maria Man)

DOCUMENTAR. Cele mai frumoase destinaţii de vacanţă din România. Este sezonul vacanţelor şi toată lumea caută cele mai bune oferte, în cele mai frumoase peisaje. Înainte de a întreba agenţiile de turism despre vacanţe în străinătate, am putea lua în considerare variantele care sunt aici, lângă noi. Ţara noastră are de toate: Marea Neagră şi plajele ei cu nisip fin, Delta Dunării, munţi, dealuri, păduri şi poieniţe, lacuri, zone rurale autentice, castele, cetăţi şi poveşti, drumuri incredibile şi ameţitoare, mănăstiri vechi şi oraşe încărcate de istorie. Este imposibil să le cuprindem pe toate în câteva rânduri – ele trebuie descoperite, rând pe rând, pe îndelete. (Mădălina Kadar)

SPORT. Cupa Federației Ecvestre a ajuns la Cluj. Din cele mai vechi timpuri și până azi, apropierea dintre om și cal a existat. La început de nevoie, pentru a ajuta omul să parcurgă distanțe uriașe, în prezent legătura dintre cei doi a luat forme sportive și s-a dezvoltat în disciplina pe care astăzi o numim echitație. Echitația este una dintre cele mai nobile forme de sport pe care, însă, puțini au ocazia să-l practice, dar de care toți se îndrăgostesc din clipa în care au încălecat pentru prima oară un cal. Echitaţia face parte dintre sporturile foarte puţin mediatizate, nu este încă un sport adresat maselor largi pentru că, aşa cum aminteam mai sus, sunt doar o mână de oameni cei care îşi permit să-l practice. Recent însă, Constantin Irimia, Mihai Neacșa, alături de caii Daylight și Lara au adus Cupa Federației Ecvesrte la Cluj, atât la individual, cât și în concursul pe echipe. (Patrice Podină)


Publicitate

Postaţi un comentariu