Nu ratați noul număr Transilvania Reporter „Minunata lume nouă a agriculturii clujene”

Toamna, când se numără culturile,  la Cluj numărătoarea iese mai bine decât anul trecut. Cu excepţia culturilor de porumb şi rapiţă care au fost afectate de secetă, producţiile, în special la cereale, sunt mai bune decât în 2014.

Directorul direcţiei pentru Agricultură din Cluj spune că, în general, societăţile comerciale au învins seceta şi au obţinut producţii frumoase. Cu mai mult avânt însă decât agricultura convenţională, de fermă sau ţărănească, se dezvoltă şi un tip de agricultură experimentală care atrage atât tineri reîntorşi la natură cât şi vechi oameni ai pământului dornici să inoveze.

Doamna Aurora cultivă rubarbă la munte, în Băişoara. Nu departe de Turda, Adriana mizează pe potenţialul la modă al vinetelor albe. În lumea nouă a agriculturii clujene, dinamica şi promovarea primează. Vinete albe cultivă şi Vlad, la doi kilometri de Cluj, însă el e în căutarea noutăţii absolute. Anul acesta, a testat un soi nemaivăzut, vinetele fosforescente pe care le scoate la vânzare pe Facebook.

Culturile atipice atrag prin exotism, dar sunt supuse presiunii valului următor de nou. Pentru Ioan, din Floreşti, după opt ani, broccoli e o „noutate veche”.  A căutat aşadar pe internet şi crede că va da lovitura cu o nouă plantă superaliment, varza Kale.

Nou şi ademenitor nu se prezintă doar soiurile nevăzute până acum, ci şi cele nemaiîntâlnite de demult. Lângă vinetele albe ale Adrianei găseşti mai multe tipuri de roşii, de culori diferite dar cu o trăsătură comună: toate provin din vechile seminţe româneşti. „Cultivăm şi hibrizi, dar am ajuns la concluzia că lumea s-a săturat să mănânce plastic”, spune ea.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. Primăria clujeană, o ecuaţie cu un necunoscut şi mai multe necunoscute. Ca nişte viitori părinţi care se pretind responsabili, partidele politice clujene încep, cu vreo 9 luni înainte de soroc, să se strofoace întru zămislirea celui mai viabil produs de concepţie pe care să-l nască –sau să-l renască- în fruntea urbei, spre binele şi propăşirea acesteia. Pentru că am cam trecut de vremea poveştilor cu feţi frumoşi care să crească în câteva luni cât alţii în mai mulţi ani, socotim că viitorul primar de Cluj-Napoca va fi dat de unul dintre cele două partide principale –PNL, PSD-, eventual, cu ceva şanse pur teoretice, de UDMR, în cazul în care interesele lor politice le vor dar voie să aibă un candidat. (Marius Avram)

AFACERI PUBLICE. Garajele clujenilor scapă de demolare. Cele peste 10.000 de garaje şi copertine din oraş scapă deocamdată de demolare. Aceasta deşi primarul Emil Boc a afirmat anul trecut în mai multe rânduri că în 2015 aceste construcţii care urâţesc oraşul vor fi demolate. Acum primarul spune în schimb că terenurile pe care sunt ridicate garajele nu au situaţii juiridice clare. Aşa că tot ce s-a decis în Consiliul Local au fost câteva modificări ale regulamentului de închiriere a terenului pentru parcări şi garaje. (Claudia Romitan)

DOSAR. Noul val de superalimente a ajuns în piețe

  • Zilele Recoltei. 100% pasiune. Producători agricoli și meșteșugari din toate colţurile Clujului, dar şi din țară, şi-au dat întâlnire la cea de a treia ediţie a Zilelor Recoltei. Genul acesta de eveniment este ca o sărbătoare a celor care încă mai cred că din agricultură poți trăi decent, sau a celor care se încăpățânează să ducă mai departe tradiții ajunse pe cale de dispariție. Printre zecile de standuri umplute cu verdeaţă, produse artizanale, fructe şi legume, ne-am oprit, pentru început, în faţa unei mese plină de borcane, mici și mari, pline cu dulcețuri, frumos rânduite, în funcţie de produsul din interior. În spatele tarabei, o femeie plină de viaţă ne îmbie să cumpărăm gemuri care mai de care mai „exotice”. (Patrice Podină)
  • Varza kale, un nou trend pe piața clujeană. Producătorii locali sunt din ce în ce mai îndrăzneți și tot mai dispuși să testeze noi tipuri de produse, unele exotice pentru piața românească. Dacă până nu demult cei care cultivau broccoli erau destul de rari, acum tarabele sunt împânzite de broccoli proaspăt, produs în grădina proprie. Cât de bine îi merge acestei legume la noi, nu știu decât producătorii care ajunși în piețe fac eforturi mari pentru ca legumele verzi să nu se dezhidrateze înainte de vânzare, fiind sensibile la razele încă puternice ale soarelui. (Maria Man)
  • Vinetele albe cuceresc piețele clujene. Un produs ce poate fi văzut tot mai des pe tarabele producătorilor locali este vânăta albă, deși cei care o cultivă mărturisesc că îți trebuie puțin curaj pentru a face acest lucru, întrucât lumea este destul de sceptică. (Maria Man)
  • Pâine cu suflet. Este ora 5:00 dimineața. Maria și Vasile Sălăgean se trezesc fără alarmă. Știu că pâine bună se face de dimineață sau cel puțin se începe de dimineață pentru că întreg procesul durează aproximativ șapte ore. Maria aduce în bucătărie toate ingredientele necesare: făină albă, sare, zahăr, ulei, drojdie. Fiind o femeie credincioasă folosește și puțin undelemn sființit. Se dizolvă drojdia, după care se adaugă atent celelalte ingrediente. Sarea se pune la final. În timp ce ingredintele se amestecă în vas, Vasile pregătește malaxorul de pâine automat pe care l-a gândit și l-a făcut singur pentru a-i ușura munca soției. (Maria Man)
  • Agricultura 2.0 cu o cultivatoare de lavandă: Mina de aur mov de pe ogoarele din Bonțida. Când treci prin Bonțida, dacă nu cumva ești setat să ajungi la Electric Castle, e puțin probabil să nu vezi un câmp imens, mov care atrage privirile pasionate de frumos întocmai ca un magnet. Pe parcela de aproape un hectar crește fără nicio grijă cultura de lavandă a Ancăi Șerpar, o clujeancă de 38 de ani care, când nu se ocupă de vânzări, își trăiește visul copilăriei în mijlocul lanului de „aur mov”, așa cum mai este cunoscută lavanda la noi. Vorbește cu o însuflețire molipsitoare despre afacerea ei și nu contenește să reamintească celor din jur că lavanda este în primul rând prietena ei, dar mai ales planta care nu se pierde în niciun fel atât timp cât se află în mâinile unui agricultor mai altfel, așa cum este și Anca. (Radu Hângănuț)

CULTURĂ. Vasile George Dâncu, editor și organizator de festival: Mai bine dau cărturarii peste noi decât să dea „barbarii”. Cu o experiență de 17 ani pe piața editorială, Vasile George Dâncu este de părere că indiferent unde și cum trăim, suntem condamnați la lectură. Directorul Festivalului Internațional de Carte Transilvania, desfășurat la Cluj între 6 și11 octombrie și ajuns în acest an la a treia ediție, consideră că România va avea de-a face tot mai mult cu o deschidere spre ceea ce înseamnă vânzarea de carte și că dacă fiecare am contribui cu ceva la dezvoltarea acestei piețe, studiile și sondajele privind consumul de carte în România ar arăta altfel. (Cristina Beligăr)

EDUCAȚIE. Filmul unei vieți dedicate matematicii: Profesorul Teodor Poenaru, de 40 de ani la catedră. Profesorul de matematică Teodor Poenaru este astăzi printre puținii dascăli a căror pasiune pentru profesie a rămas neschimbată odată cu trecerea deceniilor. Deși a fost aproape corigent la matematică în clasele gimnaziale, iar în liceu și-a dorit să devină regizor de film, matematica a devenit o parte din viața sa în momentul în care și-a dat seama că nimic nu poate sta în calea vocației. De 22 de ani organizează tabere de matematică în județul Cluj, este îndrăgit de sute de elevi cărora le-a fost profesor sau diriginte și astăzi, privind în urmă, nu regretă nicio clipă faptul că și-a dedicat cea mai mare parte din viață elevilor săi. (Cristina Beligăr)

REPORTAJ. Lupta surdă a oamenilor ce nu pot fi înțeleși. Ar putea să dorească să știe cât e ceasul sau ar putea avea o urgență, caz în care ne-ar putea întreba unde este cel mai apropiat spital. Nu am putea face diferența pentru că „întrebarea” vine de la un surdo-mut pentru care singura cale de comunicare este limbajul mimico-gestual, o limbă pe care cei mai mulți dintre noi nu o cunoaștem nici măcar la nivel elementar. În România există la ora actuală peste 25.000 de surdo-muți pentru care există un număr aproape ireal de interpreți mimico gestuali: 50. Un proiect pe fonduri europene își propune totuși să mai atenueze dezechilibrul și, cu un buget de 12 milioane de lei, să formeze 1.000 de interpreți mimici-gestuali certificați. (Radu Hângănuț)

TINERII CLUJULUI.  Erika Kramarik: Mi-aș dori mai mare atenție pentru modul în care gândim spațiile publice. Este din Baia Mare, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Șincai” și a venit la Cluj cu un obiectiv foarte clar: acela de a studia Comunicarea și Relațiile Publice în cadrul Universității Babeș-Bolyai. Este pasionată de design grafic și de comunicare vizuală și îi place Clujul pentru oamenii care îl locuiesc. Într-un nou interviu din seria Tinerii Clujului am stat de vorbă cu Erika Kramarik despre importanța voluntariatului, despre fapte mari și despre Cluj. (Cristina Beligăr)

RELIGIE. Sfinții patroni ai agriculturii. Există în tradiția creștină și în practicile celor credincioși multe care au legătură cu agricultura. Sunt sărbători ale sfinților patroni ai plantelor, animalelor și care împletesc tradiția creștină cu obiceiuri păgâne. (Elena Gădălean)

COMUNITATE. Osteria del buon vino, un nou brand pe piața localurilor clujene. Clujul are de puțin timp un nou wine bar, Osteria del buon vino, „dotat” și cu un magazin specific, de unde clienții își pot achiziționa vinul preferat dintr-o gamă largă de etichete provenite în special din Italia, dar și din alte colțuri ale lumii. Povestea localului, unul dintre puținele din Cluj în care nu se fumează, are o intrigă interesantă, pe care o vom dezvălui în cele ce urmează. (Maria Man)

CĂLĂTORII. Cinci locuri de gustat vinul. Cu zeci de crame noi și performante, dintre care unele se întind pe sute de hectare, România a început să devină un punct tot mai mare pe harta „lumii noi” a vinului. Ambițiile marilor producători din țară este să alinieze podgorii străvechi la standardele și performanțele unor state ca Australia, Africa de Sud, Chile, Argentina sau SUA, care în ultimele decenii au atacat cu succes o piață aflată până atunci sub hegemonia „lumii vechi”: Franța, Italia, Spania și Portugalia. Este un fel de paradox: se știe că facem vin de pe vremea lui Burebista, dar suntem parte din „lumea nouă” a vinului. (Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. Adopţia în România. Cifre, proceduri, exemple. Anul trecut, în România, s-a înregistrat cel mai mare număr de copii abandonaţi la naştere din ultimii zece ani, în timp ce peste 11.000 de nou născuţi nu au fost recunoscuţi de către taţi. Peste 143.000 de copii născuţi în ultimii zece ani nu au tată cunoscut iar aproape 250 nu au niciunul dintre părinţi cunoscut. În perioada 1 ianuarie 2004 – 31 decembrie 2014, la nivel naţional au fost înregistraţi 143.015 copii fără tată cunoscut şi 247 pentru care niciunul dintre părinţi nu este cunoscut. (Mădălina Kadar)

SPORT. Vasile Miriuţă se întoarce „acasă”. Ceva mai greu decât în sezonul precedent de campionat, malaxorul antrenorilor a fost repus în funcţiune şi avem deja şase antrenori demişi, sau demisionari. Ultimul pe lista celor care şi-au părăsit postul este vasile Miriuţă, până la sfârşitul săptămânii trecute „principal” la ASA Târgu Mureş. În mod normal nu ar trebui să insistăm prea mult pe această despărţire, dat fiind că este ceva normal în Liga 1 ca un tehnician să nu-şi ducă până la capăt contractul. O analiză sumară însă, demonstrează că la Târgu Mureş totul se face cu „hei-rup-ul”. Statisticile arată că în ultimii doi ani calendaristici ASA-ul a schimbat nu mai puţin de şase antrenori (!). Nota bene, înlăturarea de la vicecampioana României i-au deschis larg porțile (Europei) lui Vasile Miriuță, care se întoarce acasă, la Cottbus, club pentru care a jucat patru sezoane la cel mai înal nivel. (Patrice Podină)


Publicitate

Postaţi un comentariu