Nu ratați noul număr Transilvania Reporter „Guvern prezidenţial pentru neliniştea partidelor”

La scurt timp după ce justiţia, luându-i încă un imobil,   l-a dezbrăcat de haina primarului gospodar doar pentru urbe, preşedintele Klaus Iohannis a îmbrăcat cu încântare haina de şef executiv al statului. Discursul de la învestirea guvernului Cioloş şi participarea la ceremoniile de preluare a mandatelor de către câţiva miniştri cheie arată un preşedinte revigorat. La un an de la alegeri, am început să fac ceea ce am promis, a spus Iohannis. Ca prim pas: instalarea unui guvern al său.

Poate doar Ion Iliescu în vremea când l-a aşezat la Palatul Victoria pe Nicolae Văcăroiu să fi fost un preşedinte cu atâta autoritate asupra guvernului cum este astăzi Klaus Iohannis în relaţia cu Dacian Cioloş. S-a văzut de altfel că mai mulţi miniştri i-au venit premierului în plic. Cioloş nu avea habar cine sunt unii dintre ei, în schimb a avut bărbăţia să-i retragă la semnalele publice.

Guvernul Cioloş aduce o premieră în politica românească din ultimii 25 de ani. Nu e doar un guvern fără partide, ci este unul îndreptat împotriva modului lor de funcţionare. Când preşedintele a rezistat tentaţiei de a instala un guvern format din PNL şi oastea în degringoladă a UNPR el a pus asupra partidelor o presiune suplimentară celei a străzii, obligându-le cel puţin să mediteze la reformarea internă.

Cabinetul tehnocrat condus de domnul Cioloş are un mandat prea scurt pentru a opera reforme, însă poate stabili standarde de conduită guvernamentală şi de credibilitate care să fie menţinute şi după revenirea previzibilă la un executiv politic. Revenire probabilă, dar nu obligatorie dacă partidele nu trag învăţăminte istorice. În 1938, tot un guvern condus de un „tehnocrat”, şi acela din Ardeal, patriarhul Miron Cristea, consemna decesul democraţiei interbelice prin adoptarea unei constituţii care desfiinţa partidele politice.

Sumarul ediției: 

ACTUALITATE. Panică în Europa: Copenhaga, Londra, Hanovra şi Paris în alertă din cauza teroriştilor. Unul dintre cele două terminale ale aeroportului de la Copenhaga a fost evacuat miercuri, la jumătatea zilei, după descoperirea unui bagaj suspect, a anunţat poliţia. Două percheziţii au fost desfăşurate miercuri pe platforma aeroportuară Roissy. „Ne îndreptăm spre o situaţie suspectă la aeroportul Kastrup. Terminalul trei este evacuat”, a scris poliţia din Copenhaga pe Twitter.

AFACERI PUBLICE. Verde la biciclete! Sistemul de bike-sharing a fost inaugurat. De o perioadă de mai bine de patru ani a avut nevoie municipalitatea pentru a implementa și da în folosință sistemul de bike-sharing. După o lungă așteptare și o depășire a termenului de inaugurare a serviciului de aproape doi ani de zile, proiectul a fost inaugurat, iar clujenii se pot bucura în sfârșit de bicicletele gratuite (în anumite condiții) la fel ca în marile metropole ale Europei. Nu prea mult însă, pentru că de îndată ce ninsoarea va ajunge la Cluj bicicletele nu vor mai fi disponibile. (Radu Hângănuț)

DOSAR. Ardealul e fruntea țării.

  • Agenţiile de presă străine: „România are un nou Guvern de tehnocraţi proeuropeni”. Principalele agenţii de presă internaţionale relatează despre învestitura Guvernului Dacian Cioloş, notând că echipa tehnocrată are sarcina de a continua reformele şi a combate corupţia, pe fondul nemulţumirii publice transformată în furie după tragedia din Clubul Colectiv.
  • Decesul democraţiei interbelice s-a consemnat sub guvernarea unui ardelean. Patru ardeleni au condus guverne ale României Mari între 1918 şi 1940. Toţi patru au fost mari personalităţi care au condus lupta de emancipare a românilor transilvăneni şi au cuvântat ulterior răspicat în spaţiul public românesc. Trei dintre ei au abandonat în cele din urmă convingerile democratice, iar de numele unuia se leagă sfărşitul parlamentarismului interbelic.  (Caius Chiorean)
  • George Jiglău, politolog, membru al Centrului pentru studiul democraţiei: Toate guvernele şi toţi premierii puteau să facă mai  mult pentru România

 Rep: Cum vedeţi guvernele Ciorbea şi Radu Vasile? Faceţi, vă rog, o caracterizare a lor.

George Jiglău: Ne amintim că au fost multe aşteptări, mai ales de la Ciorbea, pentru că era primul guvern non-FSN, non-Iliescu. Deci, imediat după alegea preşedintelui Emil Constantinescu erau aşteptări enorm de mari şi poate că asta explică şi dezumflarea foarte mare legată de dreapta, ţărănişti, CDR. Au fost aşteptări foarte mari, speranţe multe din partea oamenilor şi au fost două guverne care trebuiau să rezolve multe din lucrurile care nu se rezolvaseră până atunci, în special pe chestiuni de natură economică. Ne amintim că în acea perioadă, din punct de vedere economic, a avut loc aşa-numita mare privatizare, începută pe vremea lui Văcăroriu, dar de la care rămăseseră neprivatizate foarte multe din întreprinderile mari de stat, care consumau multe resurse de la buget. Pe vremea guvernării CDR s-au făcut nişte paşi care erau necesari, dar problema e că toţi aceşti paşi s-au făcut destul de prost. O altă chestiune foarte importantă la momentul respectiv era povestea despre proprietate, legile proprietăţii, restituirea lor. (Marius Avram)

CULTURĂ. Fabian Mühlthaler își ia rămas bun de la Cluj: „Au fost cinci ani fantastici”. Fabian Mühlthaler, directorul Centrului Cultural German Cluj-Napoca își ia rămas bun de la România după cinci ani și jumătate pe care i-a petrecut în Cluj la conducerea centrului. Nu este o despărțire definitivă spune Fabian, care începând cu luna ianuarie a anului viitor va deveni directorul Institutului Goethe din Camerun, Africa. „Intenționez să revin la Cluj de câte ori voi avea ocazia” a precizat Fabian Mühlthaler, convins că orașul va fi mereu surprinzător indiferent de unghiurile din care este privit, iar pe parcursul timpului petrecut aici, Fabian a reușit să îl privească atent din mijlocul celor mai semnificative evenimente, TIFF, Electric Castle sau Temps d’Images sau din mijlocul concertelor de jazz, de muzică clasică sau muzică electronică pe care împreună cu echipa centrului le-a organizat. (Cristina Beligăr)

COMUNITATE. Fashion Show inedit în Biserica Reformată din Cluj. Primul eveniment de anvergură organizat la Cluj dedicat fenomenului de design din Româna a adus în fața a 450 de persoane colecțiile recente a doi dintre cei mai talentați tineri designeri de fashion ai momentului. Irina Voinea, absolventă de design în Marea Britanie și Ovidiu Pop, fost student al Universității de Artă și Design (UAD) din Cluj și-au prezentat creațiile la Fashion Show-ul ZAIN, de data aceasta pe un altfel de podium. (Cristina Beligăr)

REPORTAJ. Călătoria cu autostopul a unei suedeze spre China, via Cluj-Napoca. Sofia are doar 19 ani, din motive oarecum evidente nimeni nu o crede că ar fi suedeză și în urmă cu opt săptămâni a pornit în aventura vieții ei: va parcurge jumătate de glob, traversând Europa și Asia de la un capăt la celălalt în căutarea rădăcinilor ei și într-o călătorie cu auto-stopul în care, dincolo de distracție, scopul este acela de a infirma stereotipurile pe care le avem cu toții despre popoarele pe care le cunoaștem doar din textele de pe interenet. Deja de mai bine de două săptămâni se află în România și fiecare zi, spune ea, e impresionantă: străini peste tot, animale libere pe ulițele satelor și multă mâncare bună oferită de oameni pe care niciodată nu i-ar fi „suspectat” de atât de multă ospitalitate. (Radu Hângănuț)

Tinerii Clujului. Vlad Gliga, inițiatorul TEDxEroilor„Vreau să creez un ONG care să acorde burse studenților care nu își permit să facă un master în afară”. Vlad Gliga s-a născut la Târgu-Mureș, dar de la vârsta de doi ani a devenit clujean cu acte în regulă. A făcut voluntariat încă din timpul facultății, implicându-se în organizarea unor evenimente culturale. La finalul facultății, alături de doi prieteni a pus bazele TEDxEroilor, eveniment ajuns anul acesta la cea de-a șasea ediție. Deși a fost plecat patru ani din România, timp în care a studiat în Belgia și a lucrat în Olanda, tânărul a ales să se întoarcă la Cluj, unde speră să își deschidă o afacere în domeniul evenimentelor culturale și să facă din TEDxEroilor un brand de referință pentru Cluj. L-am provocat pe Vlad la o discuție despre „eroi”, despre motivele care l-au determinat să se întoarcă acasă, dar și despre viziunea sa despre Cluj. (Maria Man)

EDUCAȚIE. Ioan Aurel Pop: „Există în prezent o psihoză legată de doctorate”. Rectorul Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Ioan Aurel Pop, a afirmat sâmbătă la Alba Iulia că există o “psihoză” legată de doctorate, el opinând că mecanismele interne ale fiecărei instituţii de învăţământ superior ar trebui să fie cele care analizează aceste cazuri şi nu comisii naţionale din care fac parte matematicieni şi geografi care judecă, de exemplu, o teză din domeniul filosofiei.

ECONOMIA PĂMÂNTULUI. Parcul de distracții din Feleacu se deschide la finalul lunii. Pârtia, abia în ianuarie. Iubitorii sporturilor de iarnă, dar nu numai, au la dispoziție, începând cu această lună și alte modalități de petrecere a timpului liber pe Pârtia Feleacu, întrucât aici se va deschide cel mai mare parc de distracții din zona Clujului. Fun Park este amplasat la 12 km de municipiul Cluj-Napoca. (Maria Man)

CĂLĂTORII. Burg de lux. Cu 100.000 de locuitori dintre cei mai bogați din lume, orașul Luxemburg este o bijuterie urbană în inima Europei de Vest. (Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. Cele mai prospere ţări ale lumii (şi secretele lor). Ce înseamnă prosperitatea? Conceptul cuprinde mai mult decât bogăţia materială, mai mult decât bunăstarea – nu poţi fi prosper dacă nu te simţi în siguranţă, ori dacă nu ai acces la servicii medicale de calitate, oricât ai fi de bogat. Astfel, clasamentul celor mai prospere ţări din lume este alcătuit după opt criterii: economia, antreprenoriat şi oportunităţile de afaceri, educaţia, sănătatea, siguranţa, libertatea personală, guvernarea, venitul pe cap de locuitor. (Mădălina Kadar)

SPORT. Nebun de frumoşi, copiii joacă fotbal. Aflată într-o comă profundă, indusă chiar de omul care deține pachetul majoritar de acțiuni, Florian Walter, Universitatea Cluj dă semne de viață. Ca în vremurile de altădată, echipa este formată din jucători crescuți la propriul centru de copii și juniori. Hăituit de justiție, finanțatorul Walter a ales să ceară ajutor de la autoritățile din Emiratele Arabe Unite, punându-și la bătaie milioanele de euro. Investitorul arab a fost doar un foc de paie. Potențialii cumpărători ai clubului lipsesc cu desăvârșire și totuși „U” trăiește. (Patrice Podină)


Publicitate

Postaţi un comentariu