Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: „Capitala macaralelor”

Le vedeai înainte de 1989, când vorba cântecului, braţul lor de fier ridica zeci de blocuri până la cer. De prin 2004 au reapărut, ca apoi să se retragă din nou în 2008, când criza a spart bula imobiliară. Anul acesta au revenit. Clujul este din nou în plin avânt al construcţiilor. În mai toate zonele oraşului, dar cu precădere în sud, când ridici privirea întâlneşti o macara care se roteşte deasupra unui bloc în construcţie.

Clujul are, potrivit indicatorilor, cea mai dinamică dezvoltare imobiliară din ţară şi cei mai mari indici ai preţurilor în domeniu. O combinaţie de factori explică paradoxul de a avea construcţii multe şi, totodată, preţurile cele mai mari. În criză, s-a construit puţin, cu toate că oraşul, cu puternicul său segment IT, n-a suferit la fel ca altele. Decalajul dintre cerere şi ofertă a dus preţurile mult în sus, moment în care s-au reluat construcţiile. Iar în 2015, în apropierea termenului când se mai poate construi pe vechiul PUG, acestea au luat-o razna.

Memoria oraşului e scurtă. Haosul care a domnit în timpul anilor frenetici anteriori crizei este prezent şi în noua aventură imobiliară a Clujului. Autorităţile promit că vor reglementa situaţia odată cu noul Plan Urbanistic General, observatorii sunt însă sceptici, mai ales că infrastructura oraşului nu urmează aglomerarea construcţiilor. Ţepele imobiliare au reapărut odată cu reluarea plăţilor în avans a locuinţelor. Analiştii imobiliari vorbesc deja de pericolul apariţiei unei noi bule în caz că nu va fi temperată creşterea preţurilor. Revirimentul construcţiilor, cu toată dezordinea pe care o implică, revenirea preţurilor locuinţelor la un nivel apropiat celui de dinaintea crizei, arată însă un lucru: Clujul a lăsat în urmă anii de criză şi priveşte cu încredere viitorul.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. România respiră. O clujeancă îi scoate pe fumători în stradă. Proiectul de lege care prevede interzicerea fumatului în spațiile publice închise, spațiile închise de la locul de muncă, la locurile de joacă pentru copii, în unitățile sanitare, de învățământ, precum și cele destinate protecției și asistenței copilului a fost adoptat marți de plenul Camerei Deputaților. Actul normativ a fost aprobat cu 164 de voturi pentru, 20 împotrivă și 26 de abțineri.

DOSAR. Boom imobiliar nou, metehne vechi

  • Tinerii au ales: prima variantă „Prima casă”. Să plantezi un copac, să crești un copil și să construiești o casă se spune că sunt cele trei lucruri pe care orice persoană trebuie să le realizeze în viață. Cel din urmă nu prea mai este la modă de când în peisajul economic a apărut specia dezvoltatorilor imobiliari, care construiesc blocuri peste blocuri și transformă orașele în adevărate jungle urbane. Astfel, să construiești o casă presupune de fapt să cumperi un apartament de cele mai multe ori, iar alegerea este una foarte dificilă. Trebuie să găsești un dezvoltator de încredere, o instituție bancară care să nu ia toate pieile de pe tine în următorii 50 de ani, o formă de finanțare dintre cele disponibile, o zonă în care să locuiești și apoi, de cele mai multe ori la finalul listei, un apartament care să îți placă dar să aibă și un preț bun. (Radu Hângănuț)
  • Clujul imobiliar: Bună Ziua, Borhanci şi Sopor, zonele cu „lipici” la clujeni. Clujul a cunoscut în ultimii ani un puternic reviriment al pieței imobiliare. Se construiesc blocuri, case, minicartiere, spații de birouri, și astfel fața cartierelor orașului se modifică pe zi ce trece. Ce s-a schimbat însă și ce se va schimba în urbanismul clujean? Se va construi cu mai mult respect și mai multă grijă pentru oameni, dar și pentru mediul înconjurător, ca orașul să fie cu adevărat o casă pentru toți? Transilvania Reporter vă invită să descoperiți răspunsurile la acestea și alte întrebări într-un interviu cu arhitectul șef al municipiului Cluj-Napoca, Ligia Subțirică. (Claudia Romitan)
  • Constructorii, despre piața imobiliară Alexandra Mic, dezvoltator imobiliar: „Nu am vândut apartamente în fază de proiect, după toate țepele imobiliare”. Piața imobiliară pare să își fi revenit, cel puțin la Cluj, unde se construiesc, într-o manieră ceva mai responsabilă, tot mai multe blocuri de locuințe. Clujul este din ce în ce mai aglomerat și e tot mai greu să găsești o bucată liberă de pământ. Constructorii se reorintează și astfel apar noi mini-cartiere, în cadrul cartierelor deja existente sau cartiere de sine stătătoare. Dacă până nu demult, cumpărătorii se orientau spre Florești, „raiul noilor construcții”, acum cei care doresc să își achiziționeze o locuință nouă au mai multe opțiuni, totul depinde de pretențiile fiecăruia, dar mai ales de buget. (Maria Man)
  • 2015, dinamism pe piața imobiliară. Daniel Rus, agent imobiliar: „Clientul de astăzi e mult mai educat și mai pretențios”. Piața imobiliară din Cluj a început din toamna anului trecut să se dezmorțească după criza economică ce i-a lăsat pe mulți investitori fără bani, dar și pe mulți clienți fără locuință, cu toate că unii au achitat apartamentele încă din faza de proiect. Mulți au rămas cu banii dați și cu un frumos proiect pe hârtie. Astfel, din cauza țepelor imobiliare, clienții au început să fie mult mai atenți la ceea ce urmează să cumpere. Daniel Rus, de la agenția RE/MAX Concept ne va face în cele ce urmează o radiografie a pieței imobiliare clujene și ne va spune cum s-a schimbat comportamentul cumpărătorului, care sunt cele mai căutate zone din Cluj, dar și cele mai scumpe. (Maria Man)
  • Birourile fantomă ale orașului. Ca orice alt oraș care cunoaște o amplă dezvoltare a sectorului imobiliar, Clujul a fost în ultimii ani un mediu propice nu doar pentru afaceriști și pentru cei interesați de executarea unor tunuri imobiliare, mai mari sau mai mici. Fie că vorbim despre afaceri care au înghițit milioane de euro, cum este cazul Ansamblului Tower Park, ori țepe de mici dimensiuni care s-au soldat „doar” cu câteva familii ce s-au trezit cu banii aruncați în câteva cărămizi puse una lângă alta, imobiliarele din Cluj reprezintă încă o zonă de nisip mișcător pentru cei care vor o casă nouă. (Radu Hângănuț)
  • Clujul, cel mai scump din țară. Portalul imobiliare.ro realizează un indice lunar, care poate fi folosit ca termen de comparație pentru diferențele de prețuri între orașele din România. Indicele imobiliare.ro reprezintă o medie a preţului solicitat, exprimat în euro pe metru pătrat, pentru apartamentele de vânzare în blocuri. Indicele este calculat pe baza anunţurilor publicate pe www.imobiliare.ro de către agenţiile imobiliare şi proprietari, după eliminarea ofertelor nereprezentative și stabilirea ponderilor apartamentelor noi/vechi, respectiv a celor cu una, două, trei, patru sau mai multe camere.
  • Szabolcs Guttman: E nevoie de o structură metropolitană care să gândească dezvoltarea urbanistică la nivel zonal. Arhitectul Szabolcs Guttman susţine că, la fel ca în alte oraşe, în Cluj s-a construit şi se construieşte haotic şi că în cartierele nou-apărute e deja nevoie de reabilitări, deşi încă n-au fost finalizate. „În ultimii 25 de ani avem diferite perioade de urbanizare şi în nici un caz nu suntem încântaţi de direcţie şi de rezultat. Cel mai bun exemplu este dacă comparăm acest rezultat cu cele din perioada socialistă. În socialism s-a putut face o urbanizare preconcepută, mai ales în anii 70, când practic s-a făcut o restructurare radicală a construcţiilor deja existente –mă gândesc la noile cartiere, când au fost demolate toate construcţiile moştenite şi regândit după artere şi număr de locuitori, centru de cartier, şcoli etc. (Marius Avram)
  • Adrian Crivii: Există o defazare între cerere şi ofertă pe piaţa imobiliară clujeană. Evaluatorul Adrian Crivii consideră că piaţa imobiliară din Cluj trece printr-o perioadă de defazare, în sensul că oferta de locuinţe a rămas în urmă după criza din 2008 faţă de cererea existentă în prezent. „Piaţa imobiliară are o evoluţie cumva defazată. Din momentul în care începi să construieşti până realizezi locuinţa durează aproximativ un an. În ultimii doi-trei ani s-a construit foarte puţin, în special proiecte mari, cu volum mare de locuinţe de vânzare şi atunci, pe fondul scăderii dobânzilor, pe de o parte, şi pe fondul creşterii salariilor şi a nivelului de trai în Cluj, în special în zona soft, s-a ajuns la o creştere accentuată a cererii. Oferta a rămas în urmă, s-a construit în proiecte mici, un bloc-două. Atunci, din cauza decalajului dintre cerere şi ofertă, a apărut un puseu în ce priveşte preţurile, o mică explozie a preţurilor. De aici şi reapariţia fenomenului cu plata în avans. (Marius Avram)

CULTURĂ. Patru orașe pentru o Capitală. Ministerul Culturii a anunțat recent lista scurtă a oraşelor preselectate pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021, după evaluarea tuturor dosarelor depuse pentru candidatură. Cele 14 oraşe candidate (Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Timişoara, Târgu Mureş) au fost evaluate  de către un juriu de experţi independenţi (zece experţi europeni şi doi experţi naţionali), pe baza dosarelor de candidatură şi a audierilor, în raport cu obiectivele şi criteriile stabilite de UE. (Cristina Beligăr)

REPORTAJ.

  • Cum a ajuns Jocul Fecioresc un bun al întregii planete. Jocul Fecioresc din România a fost inclus oficial la începutul acestei luni pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Mondial Imaterial UNESCO. „Jocul fecioresc este un tip de dans bărbătesc din România, practicat cu ocazia unor sărbători. (Bogdan Stanciu)
  • Minute de caritate. „În timp ce noi suntem pe scenă, alți copii sunt la dializă”. Asociația Minute de Mișcare a organizat luni seară, în incinta Colegiului Tehnic „Ana Aslan”, un eveniment caritabil dedicat copiilor și tinerilor care suferă de insuficiență renală cronică. Acțiunea a marcat, de asemenea, aniversarea a patru ani de activitate a asociației care îi provoacă la sport pe cei mai mici dintre clujeni. (Maria Man)

TINERII CLUJULUI. Vlad Agachi, un dirijor atipic: explică muzica clasică pe înțelesul tuturor. Clujeanul Vlad Agachi nu mai are nevoie de nicio prezentare în „lumea dirijorilor”. Și-a câștigat notorietatea prin propriul stil, prin felul în care interacționează cu publicul, prin felul în care își vrăjește chiar și publicul neavizat făcându-l să revină și la următoarele concerte, dornic să pătrundă și mai mult în lumea, până nu demult, exclusivistă a muzicii clasice. (Maria Man)

RELIGIE. Coroana de Advent – voga unui obiect spiritual. Cu toții am avut sau măcar am văzut un calendar de Advent. Cutiile acelea de carton dreptunghiulare, care inundă magazinele în perioada sărbătorilor, cu imagini de sezon, cu Moșul, scena Nașterii sau cu copii colindând, cu 24 de ferestruici în care se găsește o mică ciocolată sunt calendare de Advent. Prin urmare Adventul face parte din viața noastră, acum să vedem ce este, care sunt semnificațiile lui religioase și care sunt tradițiile legate de el. (Elena Gădălean)

CĂLĂTORII. Trier, pe repede-înainte. Cel mai vechi oraș din Germania, Trier, este o destinație premium pentru pasionații de istorie. Numele localității provine de la cel al tribul antic al treverilor. După ce i-au cucerit, la începutul primului secol după Christos, romanii au fondat un oraș pe pământurile lor, pe care l-au botezat Augusta Treverorum, pentru a-l deosebi de celelalte orașe numite după împăratul Augustus. (Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. Cum s-a făcut schimbarea: Revoluția Română din decembrie 1989. Sfârşitul anilor 1980 a adus mari schimbări în peisajul politic al Europei Centrale şi de Est. Regimurile comuniste au căzut unul după altul, în unele ţări firesc şi fără prea multă gălăgie, în altele cu proteste. Din Polonia, trecând prin Ungaria, Germania de Est, Bulgaria şi Cehoslovacia, unda de şoc a ajuns şi în România, provocând o răsturnare a dictaturii – dar, spre deosebire de celelalte ţări, la noi Revoluţia a însemnat violenţe şi vărsări de sânge, morţi, răniţi şi dispăruţi, multă manipulare şi dezinformare. (Mădălina Kadar)

SPORT. Judo-ul, singurul sport olimpic laureat la Cluj în 2015. Este pentru prima dată, din 1990 încoace, când la bilanțul sportiv anual al Clujului contribuie un singur sport olimpic – judo-ul. Trei medalii internaționale câștigate la Campionatele Mondiale și Europene, una de aur și două de argint, sunt performanțele majore ale sportului olimpic clujean în 2015. Toate cele trei medalii au fost cucerite la judo, de două sportive legitimate la “U” CSM Cluj: Corina Oana Căprioriu – argint la Campionatele Mondiale de seniori de la Astana (Kazahstan) și de Ștefania Adelina Dobre, aur la Campionatele Europene de juniori de la Oberwart (Austria) și argint la Campionatele Mondiale de juniori de la Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite). (Dan Bodea)


Publicitate

Postaţi un comentariu